Radio România Internațional

Tag: funeralii

  • Jurnal românesc – 18.12.2017

    Jurnal românesc – 18.12.2017

    Regele Mihai I a fost înmormântat cu onoruri militare în noua
    Necropolă Regală de la Curtea de Argeş, alături de soţia sa, Regina Ana. În
    onoarea fostului suveran, care a fost mareşal şi comandant suprem al Armatei
    României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost trase 21 de salve
    de tun. Garda de Onoare a prezentat pentru ultima oară onorul Majestăţii Sale
    Regele Mihai, iar fanfara a intonat imnul de stat al României şi imnul regal.
    Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost adus de la Bucureşti la
    Curtea de Argeş cu Trenul Regal. Pe tot drumul o mulţime impresionantă de
    oameni a aşteptat garnitura în gări sau chiar de-a lungul căii ferate. Zeci de
    mii de oameni i-au adus un ultim omagiu Regelui şi în Capitală, unde a avut loc
    slujba de înmormântare, oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
    Daniel, în prezenţa membrilor Familiei Regale şi a reprezentanţilor familiilor
    regale străine, invitaţi la funeralii.


    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Bruxelles,
    aşteptarea României în legătură cu implementarea rapidă a aranjamentelor
    convenite cu Marea Britanie în cadrul primei etape de negociere privind Brexit.
    La reuniunea Consiliului European în format UE 27, care a avut loc la Bruxelles,
    liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul
    negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice – drepturile
    cetăţenilor, frontiera cu Irlanda şi decontul financiar. Liderii europeni au
    apreciat că s-au înregistrat progrese suficiente în cele trei domenii şi au
    decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie – cea
    privind viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi această ţară. Administraţia
    Prezidenţială de la Bucureşti a precizat, într-un comunicat, că din
    perspectiva României, rezultatele obţinute până în prezent reflectă integral
    obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii
    români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii şi pe membrii de familie, aceştia
    vor beneficia de toate drepturile deja dobândite şi acoperite de legislaţia
    europeană şi după momentul retragerii Marii Britanii din UE.


    Poliţia de Frontieră anunţă că, pentru perioada sărbătorilor de
    iarnă, pentru evitarea aglomerărilor, au fost luate toate măsurile pentru
    reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control eficient şi
    operativ. Potrivit sursei citate, numărul poliţiştilor de frontieră care
    acţionează zilnic la nivelul întregii frontiere este de peste 4.200, urmând a
    fi suplimentat cu efective de rezervă şi intervenţie. Pentru evitarea
    aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic
    tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să
    se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din
    cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt. Poliţia de
    Frontieră Română a dezvoltat aplicaţia ”Trafic on-line”, disponibilă pe
    pagina de internet www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpilor
    de aşteptare în punctele rutiere de trecere ale frontierei pentru anumite
    intervale de timp. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce
    ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce
    înregistrează valori de trafic scăzute.

  • Doliu Naţional pentru Regele Mihai

    Doliu Naţional pentru Regele Mihai


    Regele Mihai I al României s-a întors, miercuri, pentru ultima oară, în ţara pe care a iubit-o până la moarte şi în care va rămâne definitiv. Ajuns monarh la nici 6 ani, cu o viaţă ce se anunţa poleită cu aur, cel de-al patrulea suveran al României a avut, însă, parte de un destin de un imens tragism. Obligat de comunişti să abdice în 1947, el a luat calea exilului, revenind în Patria-mamă, nu fără turbulenţe, abia după Revoluţia din 1989.



    “Am fost întrebat de multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit un alt fel de-a spune adevărul despre starea mea de atunci, decât că am plecat cu moartea în suflet” – spunea Regele Mihai, într-o carte de convorbiri.



    Monarhul detronat a lucrat printre străini, şi-a făcut familie printre străini şi nicio clipă nu a uitat că este un străin, într-o ţară străină.



    Odată cu ultimul drum al Suveranului din Elveţia, unde se stabilise şi unde a murit, către România ia sfârşit, acum, un exil lung cât o viaţă de om. Mihai I va fi înmormântat, sâmbătă, la Curtea de Argeş, necropolă regală din sudul României, alături de soţia sa, Ana de Bourbon-Parma. Până atunci, sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului monarh este depus în Sala Tronului a Palatului Regal de la Bucureşti, unde românii pot să îi aducă un ultim omagiu. Au făcut-o, anterior, şi oficialii la cel mai înalt nivel din România şi Republica Moldova românofonă vecină la Castelul Peleş de la Sinaia, din Carpaţii Meridionali, Regele defunct poposind pentru ultima dată şi în locul unde s-a născut şi a copilărit.



    Într-un cuvânt, memoria lui Mihai I este omagiată, în aceste zile, de o ţară întreagă, de la oameni obişnuiţi la personalităţi politice, diplomaţi sau istorici. Printre ei se numără fondatorul Institutului pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu, care a declarat: “Pierdem un erou român, pierdem un om care a fost un exemplu de demnitate şi personală, şi regală. Cred că România are nevoie de oameni de acest gen şi, cu toată tristeţea, trebuie să vă spun că, în momentul de faţă, nu prea găsim asemenea persoană în ţara noastră. De câte ori l-am văzut în străinătate, întotdeauna era interesat de ceea ce se întâmplă în România, ce fac românii. El resimţea o responsabilitate pentru ţară şi întreba ce ar putea să facă pentru România.”



    La funeraliile de sâmbătă ale regelui Mihai I sunt aşteptaţi, între alţii, regii Spaniei, Sofia şi Juan Carlos, regina Spaniei fiind de, altfel, verişoară primară a fostului suveran român. Vor veni şi prinţul Charles al Marii Britanii, un mare iubitor al României, regele Filip al Belgiei, al treilea cel mai tânăr monarh european în exerciţiu sau Prinţul Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria. Până atunci, timp de trei zile, în România a fost decretat doliu naţional.





  • Zi de doliu naţional, funeralii pentru Regina Ana

    Zi de doliu naţional, funeralii pentru Regina Ana

    Sâmbătă, 13 august 2016, Majestatea Sa Regina Ana a României va fi purtată pe ultimul drum.

    În Piaţa Palatului Regal a avut loc o ceremonie funerară militară şi religioasă. Serviciul religios a fost oficiat de către Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti, având alături ierarhi şi un sobor de preoţi catolici. La ceremonie au fost prezenţi şi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de patriarhul Daniel.


    Alături de cele patru dintre cele cinci fiice ale reginei Ana, principesele Margareta, Elena, Sofia şi Maria participă şi reprezentanţi ai caselor regale din Europa, reprezentanţi ai instituţiilor din România şi din Republica Moldova şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Regele Mihai nu participă din cauza stării de sănătate.

    Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al Familiei Regale a României, programul funeraliilor este următorul:

    De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge cu viteză redusă pe traseul Piaţă Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piaţă Română – Piaţă Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piaţă Charles de Gaulle – Arcul de Triumf.

    De la Arcul de Triumf, cortegiul funerar va continuă traseul, cu viteză obişnuită, către Curtea de Argeş, în intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogoşoaia, Buftea, Titu, Găeşti, Topoloveni, Piteşti, Curtea de Argeş. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

    La ora 15.00, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezenţa Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine.

    Ceremonia se va desfăşura în două părţi: ora 15.00-15.50, în faţă Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Nouă Catedrala. Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeşului, în prezenţa Înalt Preasfinţiei Sale Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti.

    În ţară noastră au loc funeralii regale după 78 de ani. Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeş, în Nouă Catedrala Arhiepiscopală şi Regală, necropola regilor României.

  • Funeralii pentru Regina Ana

    Funeralii pentru Regina Ana

    Regina Ana a României revine defintiv în ţara pe
    care a iubit-o toată viaţa, deşi a cunoscut-o abia la senectute.

    De-a lungul a cinci
    zile, funeraliile vor atinge toate reperele geografice fundamentale ale
    monarhiei române. Depus întâi la Castelul Peleş – construit, în secolul al
    19-lea, în Carpaţii Meridionali, la Sinaia, de fondatorul dinastiei, Carol I -,
    trupul neînsufleţit va reveni la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal.
    Aici, accesul publicului va fi permis joi şi vineri, iar sâmbătă va avea loc
    înmormântarea, la necropola regală de la Curtea de Argeş, prima capitală
    a principatului medieval Ţara Românească.

    Medicii i-au interzis Regelui Mihai
    să participe la funeralii. Suveranul va rămâne în reşedinţa din Elveţia,
    alături de prieteni şi apropiaţi şi de două călugăriţe ortodoxe. Această decizie
    a fost luată cu mare părere de rău     – precizează un comunicat al Casei
    Regale.

    În vârstă de 94 de ani şi el însuşi grav bolnav, Regele Mihai şi-a
    vizitat soţia, în fiecare zi, în clinica elveţiană în care a fost răpusă, pe 1
    august, de un cancer care i-a provocat suferinţe atroce.

    Născută la Paris, in
    1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la Londra, în
    1947. În acelaşi an, pe 30 decembrie, într-un moment în care ţara se afla sub
    ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă,
    Suveranul a fost constrâns să abdice şi să se exileze. Din Statele Unite, din
    Marea Britanie sau din Elveţia, el a girat acţiunile
    Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern în exil, deşi democraţiile
    occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest statut.

    La Bucureşti, regimul
    comunist a alimentat continuu o propagandă antimonarhică virulentă şi grosieră,
    ale cărei efecte toxice nu s-au resorbit pe deplin nici azi.

    Regele Mihai a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din
    1989 şi şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din
    proprietăţi. El a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii
    occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în
    2007. În ţară, familia regală a întreprins consecvent, după repatriere, acţiuni
    caritabile şi de mecenat, graţie cărora românii şi-au putut, în sfârşit,
    cunoaşte suveranii detronaţi.

    Într-un interviu pentru Radio România din anul
    2008, Regina Ana mărturisea că, în exil, a aflat de la soţul său multe despre
    Patria acestuia, dar că o călătorie de o lună prin toată ţara, din Dobrogea în Banat şi din Delta Dunării în Transilvania, i-a întrecut aşteptările. Ea mai spunea că a văzut oraşe, sate şi
    peisaje impresionante şi a întâlnit oameni deosebiţi.