Radio România Internațional

Tag: funeralii de stat

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Prezență românească la funeraliile di Londra


    Prezidentulu Klaus Iohannis, custodele a Coroanăllei ali Românie, Margareta, şi principele consort Radu loară parti la Funeraliile de Stat a Văsiloañillei Elisabeta a II-a cari s-dizvărtiră luni la Londra. La nai ma mare adunare de lideri mondiali tru un singuru loc ditu istoria planetei, fură prezenți tru un total pisti 2.000 de căslisiţ, “După ţi lom parti la funeraliile de stat a Majestatillei a Llei Defuncte Văsiloanea Elisabeta a II-a, spun nica na oară, tru numa a popului român, tută a noastră compasiune tră aestă mari kirari”, angrăpsi Klaus Iohannis pi un singiru di socializare. Și Casa Regală a României pitricu un mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta avu tru Văsiloanea Elisabeta a II-a, pi hiotea a kirolui, neise a banăllei a llei, un inegalabil agiutoru, model di cârmuire regală şi curayiu, un far luñinos. Văsiloanea Elisabeta fu totna prezentă tru bana a Familiei Regale române şi avu ună niacumtinată ligătură de familieʺ – cundille Casa Regală a României. Dolli descendenţă a Reginăllei Victoria, Elisabeta a II-a și fostul Văsille Mihai I ali Românie, ţi muri tru 2017, fură cusuriñi de gradul al III-lea. Iara năulu Văsille ali Marii Britanii, Charles al III-lea, easti un soţu aprukeatu al României. Năuntrul a Casăllei Nirlă, ţi u ari ca nicukiru actualul Suveran la Viscri, tru județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew Noble şi membri a comunitatillei feaţiră aţea ditu soni tiñiseari ti Majestatea Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.



    Prezidentulu României la Adunarea Generală a ONU


    La aţea di a 77-a Adunare Generală a ONU, dizvărtită New York, prezidentulu României, Klaus Iohannis, scoasi tru videală ananghea a niscantoru carii comune tru ligătură cu provocărli la nivel global, de la situaţia ditu Ucraina până la alxerli climatice i accesul la educaţie. Anamisa di temele zburăti eara şi securitatea energetică, iar Klaus Iohannis cundille că energia nu lipseaşti s’agiungă ună hălati di şantaj. Klaus Iohannis: “Securitatea energetică easti ună preocupare globală cari caftă cearei comune şi acţiuni responsabile. Lipseasti s’evităm filisearea ali energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice tru surse regenerabile, tru energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie cari să fie accesibile cetăţenilor noştri. Legătura ditutre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă tru discuţiile noastre, inclusiv tru cadrul Consiliului de Securitate”.


    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern au denunțat ditu nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea parțială a rezerviștilor. “România va continua să sprijine Ucraina”, a declarat prezidentulu Klaus Iohannis tru plenul Adunării Generale a ONU şi amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor pisti 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni cari ne-au trecut graniţa tru cele șapte luni de război. Şeful statului a spus că nu există justificari tră agresiunea militară împotriva unui stat suveran, precizând tru același timp că democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime tră trutreaga omenire. “România reiterează apelul către Rusia de a truceta imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele armate” – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful diplomației române la andamasili di New York


    După ţ Vladimir Putin deadi cumandu ti mobilizarea a sute de ñilli de ruşi tră s’alumtă tru Ucraina, miniştrii de Externe ditu Uniunea Europeană avură ună anadamasi de urgenţă ñiercuri, la New York. Tru ună Declaraţie, elli ondamnat sertu acţiunile recente de escaladare ale Rusiei tru contextul agresiunii ilegale, neprovocate şi nejustificate contra ali Ucraină. Tru cadrul ali reuniunii, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a condamnat tru termenii cei mai fermi acţiunile recente ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a referendumurilor ilegale tru regiunile ocupate ditu Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, aceastia reprezintă o trucălcari a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe cari se fundamentează ordituea internaţională bazată pe reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că easti complet inacceptabilă folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile recente ditu Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice s-a discutat și la reuniunea tru formatul Bucureşti 9, organizată tru marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca instrument util de coordonare transatlantică tru toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Muabeţ tră energhie, carburanță şi tinii di cafi mesu


    Tru kirolu anda premierul Nicolae Ciucă identifică, gioi, București, cu miniştrii Energiei ditu regiune soluții tră asigurarea resursilor di gaze la nivel regional, membrilli ali Comisie economiţi ditu Senatul a Româniillei zburără cu furnizorii de energie şi cu autorităţile ditu domeniu ti misurle băgati tru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cari reglementează piaţa di profil. Până va s’llia ună apofasi, ama, România arămâne codașă la misurle loate tră ñicurarea a impactului crizei ditu energie. Un raport adratu de un grup de analiză di Bruxelles spuni că tru kirolu anda Germania ahărdzi pisti 100 de miliarde de euro, tru România nota de plată easti de maş şapte miliarde de euro. Tru aestu kiro, partidele ditu coaliţia de guvernare s’akicăsiră s’prilundzească subvenţionarea păhălui ti carburantu la pompă până la inşita a anlui. Di altă parte, ministrul a Lucurlui, Marius Budăi, dimăndă că pensiile pot tra s’crească cu nai puţăn 10% de la 1 di yinaru. Iara cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, vas a zburască ti ună crişteari a tiñiillei di cafi mesu minim brut pi văsilie. Aestu lucru tru condițiile tru cari Parlamentul European apufusi că statele membre, inclusiv România, lipseaşti s’garanteadză tiñii di cafi mesu minime cari da asiguripsescu a cetăţenilor un bănaticu tiñisitu, ţănânda isapea custusearea a banallei şi nivelu general a tiñiiloru di cafi mesu. Tru aestu kiro, tru România, tiñia di cafi mesu di mesi easti de 2.550 de lei brut, dimi niheamă pisti 500 de euro.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Prezență
    românească la funeraliile de la Londra


    Președintele
    Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort
    Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au
    desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un
    singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de
    invitaţi, După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale
    Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului
    român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere, a scris Klaus
    Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un
    mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul
    întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un
    far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale
    române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ – a subliniat Casa
    Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și
    fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al
    III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten
    apropiat al României. În incinta ‘Casei Albastre’, deţinută de actualul Suveran
    la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew
    Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii
    Sale Regina Elisabeta a II-a.



    Președintele
    României la Adunarea Generală a ONU


    La
    cea de-a 77-a Adunare Generală a
    ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel
    global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la
    educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar
    Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj.
    Klaus Iohannis: Securitatea energetică este o preocupare globală care
    necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea
    energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii
    strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte
    orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De
    asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor
    noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să
    fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de
    Securitate    .

    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern
    au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea
    parțială a rezerviștilor. România va continua să sprijine Ucraina,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi
    amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3
    milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de
    război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea
    militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia
    şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga
    omenire. România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat
    agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele
    armate – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful
    diplomației române la reuniuni la New York


    După
    ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în
    Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de
    urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile
    recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate
    şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației
    române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente
    ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a
    ‘referendumurilor’ ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o
    încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi
    a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe
    reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă
    folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile
    recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi
    euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată
    în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca
    instrument ‘util’ de coordonare transatlantică în toată perioada de după
    declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Discuții
    despre energie, carburanți și salarii


    În
    timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei
    din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii
    Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi
    cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a
    Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă,
    România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din
    energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în
    timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de
    plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului
    la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie.
    Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare
    a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul
    European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze
    salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul
    vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul
    minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.


  • Funeraliile de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile
    de Stat ale reginei Elisabeta a II-a au loc astăzi la Londra. La ceremonii au
    fost invitate aproximativ 2.000 de persoane, între care 500 de şefi de state şi
    de guverne, precum şi numeroşi demnitari străini. Printre ei se numără regii şi
    reginele Belgiei, Olandei şi Spaniei, împăratul Naruhito al Japoniei,
    preşedinţii Statelor Unite şi Franţei, Joe Biden şi Emmanuel Macron, precum şi
    preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Romaniei, precum
    şi Alteţa Sa Regală Principele Consort Radu si principesa Elena, participă, de
    asemenea, la funeraliile suveranei britanice.

    În ultimele patru zile, sute de
    mii de britanici au stat la coadă şi 30 de ore, la catafalcul Majestăţii Sale, pentru
    a-și lua rămas-bun.

    Astazi, sicriul reginei este transferat din Palatul
    Parlamentului în Catedrala Westminster Abbey, unde are loc o slujbă religioasă,
    in cadrul careia premierul Marii Britanii, Liz Truss, va citi un elogiu.

    Detalii
    ale slujbei, inclusiv imnurile bisericeşti, au fost alese chiar de Elisabeta a
    II-a. Ulterior, cortegiul funerar se va îndrepta spre Arcul Wellington din Londra,
    în timp ce orologiul Big Ben va bate la fiecare minut. Niciun avion nu va zbura
    deasupra Londrei.

    Ultima călătorie a Reginei Elisabeta a II-a va fi de la
    Arcul Wellington din Londra la Palatul Windsor, unde va fi îngropată în cripta
    bisericii alături de soţul ei, Prinţul Philip.

  • Festivalul de film ASTRA, la final

    Festivalul de film ASTRA, la final

    La Sibiu s-a încheiat duminică a 26-a
    edţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar ASTRA – cel mai mare de
    acest fel din România. Trofeul pentru cel mai bun documentar românesc a fost
    câştigat de filmul Profu’,(Teach) în regia lui Alex Brendea, un premiu
    surpriză pentru tânărul cineast, el însuşi un fost elev al profesorului. Alex
    Brendea: Filmul acesta este despre un
    profesor de matematică care a avut curajul să îşi dea demisia din sistemul
    tradiţional de învăţământ şi să înceapă cu propria şcoală sau cabinet privat de
    matematică în care lucrează cu mai mulţi elevi odată, de vârste şi clase
    diferite şi totodată încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra sistemului de
    învăţământ    .


    La secţiunea internaţional premiul pentru cel mai bun
    documentar a revenit filmului Nemuritor, realizat de o cineastă din
    Estonia despre efectele propagandei de stat asupra comportamentului oamenilor
    dintr-un mic oraş industrial din Rusia. Cel mai bun film din competiţia Europa
    Centrală şi de Est a fost distins documentarul Văd roşu, despre
    istoria unei familii din Bulgaria şi legăturile ei cu fostul regim comunist.


    Directorul fondator al
    Astra Film Sibiu, Dumitru Budrala, a subliniat că la această ediţie
    organizatorii şi-au propus o privire ‘spre trecutul imediat ca o retrospectivă
    a acestor trei decenii de libertate’.     Actuala
    ediţie a Festivalului a avut una dintre cele mai puternice selecţii de
    documentare pe teme socio-politice din ultimii ani. La gala de deschidere a rulat ‘Funeralii de
    stat’ în regia lui Sergei Loznitsa, un film-eveniment care explorează impactul
    pe care l-a avut moartea lui Stalin în 1953 asupra întregii Uniuni Sovietice şi
    surprinde momentul înmormântării ca un apogeu al cultului personalităţii dictatorului’.


    Printre filmele ce au rulat la Astra Film Festival se numără ‘Întâlnire cu
    Gorbaciov’ (regizat de Werner Herzog) – un dialog cu ultimul secretar general
    al URSS despre eşecul experimentului comunist şi propria sa contribuţie la
    încheierea acestuia şi ‘Zidul’ ( regizat de Jurgen Bottcher) – un documentar
    despre căderea Zidului Berlinului.In cadrul acestei editii au fost prezentate, intr-o
    singura zi, peste 20 de pelicule, care au spus poveşti adevărate de viaţă, de
    la destinul familiei unei jurnaliste din Siria după izbucnirea războiului, la
    imaginea mafiei siciliene, sau povestea unor cupluri din diferite ţări, care au
    sărbătorit 60 de ani de căsnicie.


    Dimineţile au fost dedicate proiecţiilor de
    documentare speciale pentru copii, în cadrul programului Astra Film Junior,
    unul dintre cele mai de succes proiecte educative din România, la care participă,
    an de an, peste 25.000 de elevi. Timp
    de o săptămână la Festivalul Astra film de la Sibiu au rulat peste 120 de
    documentare din 45 de ţări.