Tag: furt tezaur Olanda

  • Jurnal românesc – 12.02.2025

    Jurnal românesc – 12.02.2025

    Membrii Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor au cerut, marți, noi clarificări de la reprezentanţii Ministerului Culturii privind furtul pieselor de tezaur dacic de la Muzeul Drents din Olanda. De asemenea, au fost solicitate măsuri suplimentare pentru protejarea bunurilor culturale din ţară. Ministerul Culturii a declanşat, deja, o procedură specială de inventariere a patrimoniului naţional cultural mobil, în muzeele din subordinea Ministerului. Instituția a lansat în dezbatere publică şi un proiect de hotărâre privind exportul temporar al bunurilor culturale, în care se prevede, între altele, pază umană pe toată durata transportului, depozitării şi expunerii acestor bunuri şi restricţionarea duratei exportului temporar pentru o perioadă de maximum şase luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată. In ianuarie, a avut loc o spargere la Muzeul Drents din Olanda în urma căreia au fost furate coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur, unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României.

     

    La finalul lunii februarie, Cracovia găzduiește cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură Odesa, un proiect cu tradiție, inițiat în 2015, devenit itinerant în ultimii trei ani din cauza războiului: în 2023, festivalul a avut loc în Georgia, la Batumi, în 2024 – la București, iar, în acest an, va avea loc la Cracovia. În perioada 22-28 februarie, iubitorii de literatură vor avea ocazia să întâlnească personalități importante ale lumii literare internaționale contemporane la Palatul Potocki. Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România și va lua parte la evenimentele Festivalului cu sprijinul ICR Varșovia.

    Întâlnirea de autor cu Radu Vancu va avea loc pe 26 februarie si va fi moderată de Jakub Kornhauser, care va și citi poeme din volumul Kaddish al scriitorului român. Nascut la Sibiu in 1978, Radu Vancu este poet, prozator, eseist și traducător. Este profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-șef al revistei Transilvania și redactor al revistei Poesis Internațional. Între 2019 și 2023 a fost președintele PEN România. A coordonat secțiunea română a site-ului Poetry International. Începând cu anul 2002, a publicat nouă cărți de poezie, pentru care a primit mai multe premii; poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi, fie în antologii și reviste, fie în cărți individuale.

     

    Institutul Cultural Român de la New York celebrează 149 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți sculptori ai tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, printr-o serie de evenimente reunite sub titlul „Luna Brâncuși la New York”, desfășurate în perioada 7-21 februarie la sediul reprezentanței. Programul include vernisajul expoziției internaționale de grup “Brâncuși Reimagined” pe 14 februarie şi spectacolul-lectură „Brâncuși contra S.U.A.”, adaptat după piesa omonimă a scriitoarei Tatiana Niculescu, care va fi pus în scenă la 21 februarie. ICR New York transmite că programul special îşi propune să aducă în atenția publicului newyorkez moștenirea culturală a lui Brâncuși asupra artelor vizuale, muzicii și teatrului şi să ofere o perspectivă complexă asupra modului în care opera marelui artist român influențează artiștii contemporani.

     

    Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează, în perioada 23 ianuarie – 10 martie, expoziția „Colecția SIGNUM 2” a artistului Daniel Șerban. ICR notează că această expoziție este un demers al acceptării, dar și al aducerii aminte, iar lucrările nu propun egalități, pentru că acestea pot deveni ele însele modele de inegalitate, care ar putea să genereze reacții, respectiv diluarea mesajului vizual propus. „Lucrările de pictură se referă la reprezentarea plastică identificabilă, cred că sugestia este cea mai puternică realitateˮ, își declară pictorul Daniel Șerban crezul artistic, un demers al suprarecuperării, din punct de vedere tehnic, act conștient, în cazul exprimărilor programatice, sau inconștient-exterior. Activitatea artisticӑ a lui Daniel Șerban se desfăşoară în țară și în străinătate. În 2003, a primit, la Paris, Premiul pentru excelență acordat de către Sommet Européen Scientifique des Affaires et des Innovations Européens (din cadrul Grupului de prietenie franco-român din Senatul Franței), pentru recunoașterea valorii activității artistice în afara granițelor României.

  • Retrospectiva săptămânii 02-08.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 02-08.02.2025

    Bugetul pe anul în curs, aprobat

    Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost votate, la mijlocul săptămânii, în Parlamentul de la Bucureşti, la scurt timp după ce trecuseră de filtrul comisiilor de specialitate. Construcţia bugetară are ca piloni o creştere economică de 2,5% şi un deficit de 7% din PIB. Anul trecut, deficitul s-a apropiat de 9 procente, ceea ce a obligat noul guvern de coaliţie PSD – PNL – UDMR să se angajeze la diminuarea sa eşalonată. Investiţiile nu vor fi victimele eforturilor de reechilibrare bugetară, promit guvernanţii.

    Ministrul finanţelor, Tánczos Barna, a declarat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a sprijini dezvoltarea ţării prin investiţii-record şi a asigura resursele financiare pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru protejarea celor vulnerabili. Din opoziţie, USR a acuzat supraestimarea veniturilor, îndatorarea românilor prin măsurile prevăzute şi eliminarea unor facilităţi fiscale.

     

    Mega-escrocherie imobiliară cu iz politic

    Votul asupra bugetului nu a fost singurul eveniment important petrecut, miercuri, în Parlament. Reprezentanţi ai ambelor aripi ale opoziţiei, proeuropeană şi suveranistă, i-au cerut zgomotos demisia premierului social-democrat Marcel Ciolacu. Motivul îl reprezintă legăturile insuficient lămurite pe care acesta le-ar avea cu fosta deputată PSD Laura Vicol, care a condus patru ani comisia juridică, şi cu soţul ei, Vladimir Ciorbă.

    Parchetul îi acuză pe cei doi că au pus la punct o inginerie financiară prin care au încasat de la clienţi – persoane fizice sau juridice – peste 195 de milioane de euro, fără a le livra apartamentele şi locurile de parcare pentru care aceştia au plătit. Soţii Vicol – Ciorbă şi alte trei persoane cu funcţii în grupul de firme Nordis au fost arestaţi, săptămana aceasta, după ample percheziţii efectuate în ţară şi în străinătate. Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme.

    Au existat şi cazuri în care acelaşi apartament a fost vândut mai multor clienţi, spun anchetatorii. Parchetul a pus sechestru pe sute de apartamente şi case, spaţii comerciale, terenuri şi autoturisme, părţi sociale şi acţiuni şi a blocat zeci de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate. Fiscul a anunţat un control intern, după ce procurorii au susţinut că patru inspectori ai săi ar putea fi puşi sub acuzare pentru favorizarea infractorului. Ei nu ar fi luat niciun fel de măsuri faţă de grupul Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

    Premierul Marcel Ciolacu, care a călătorit cu avioane închiriate de Nordis, susţine că şi-a plătit zborurile. El nu e acuzat de nicio infracţiune, dar suportă prejudiciile de imagine pe care le presupune prezenţa sa, alături de alţi lideri PSD, în compania unor astfel de personaje.

     

    O nouă tentativă de suspendare a preşedintelui

    Nu doar premierului Ciolacu i se cere demisia. Unul dintre cele trei partide suveraniste din Parlamentul de la Bucuresti a depus, miercuri, o noua solicitare, a treia, de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. Precedenta fusese respinsă de Birourile Permanente. Noua solicitare e semnată şi de cei de la USR, care au transmis că o vor şi vota dacă va ajunge în plen. Opoziţia susţine că prezenţa lui Iohanns în fruntea statului este ilegitimă. Acesta a exclus, însă, repetat, varianta demisiei, argumentând că actul fundamental îi cere să rămână în funcţie până când viitorul preşedinte depune jurământul.

    Iohannis a rămas preşedinte în exerciţiu, deşi al doilea şi ultimul mandat îi expira pe 21 decembrie, după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale de anul trecut. Un nou scrutin va avea loc pe 4 şi 18 mai. În cursa pentru funcţia supremă va intra şi fostul lider liberal Crin Antonescu. El a primit, duminica trecută, validarea în calitate de candidat comun al coaliţiei PSD- PNL –UDMR şi din partea social-democraţilor, după ce fusese confirmat, anterior, de liberali şi udemerişti.

     

    Din nou, despre furtul pieselor de tezaur

    Corpul de control al prim-ministrului a constatat deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate. Este rezultatul verificărilor întreprinse în legătură cu condiţiile în care o parte din artefactele din tezaurul dacic au fost expuse în Muzeul olandez Drents din Assen. Corpul de control a mai constatat că măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Patru dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României au fost furate, recent, de la Muzeul Drents din oraşul olandez Assen. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti, datat între secolele 5-4 înainte de Hristos, precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului întâi înainte de Hristos. Piesele, de o valoare istorică inestimabilă, făceau parte din Expoziţia “Dacia – Regatul aurului şi argintului” care fusese deschisă pe 7 iulie 2024 şi urma să fie închisă la 25 ianuarie.

     

    Retragerea unei mari campioane

    „Corpul meu nu mai duce atât de mult, ca să ajung unde probabil am fost. E foarte greu să ajung acolo pentru că ştiu ce înseamnă să ajungi acolo”. Aşa şi-a explicat retragerea Simona Halep, cea mai valoroasă şi mai titrată jucătoare de tenis din istoria României. Anunţul a fost făcut,marţi, la aproape un an de la revenirea în competiţiile profesioniste, care îi fuseseră interzise din cauza acuzaţiilor de dopaj.  Simona Halep a stat pe primul loc în clasamentul WTA timp de 64 de săptămâni. Are în palmares două titluri de Grand Slam – Roland Garros şi Wimbledon  – precum şi alte trei finale jucate,  două la Roland Garros și una la Australian Open. Şi-a adjudecat 24 de titluri şi a câștigat din tenis peste 40 milioane de dolari, fiind la capitolul financiar pe locul 3 all-time, după surorile Williams.