Radio România Internațional

Tag: furtuna Timis

  • Măsuri după furtunile devastatoare din România

    Măsuri după furtunile devastatoare din România

    O furtună violentă care a măturat, duminică după amiaza, 15 judeţe din vestul, nord-vestul şi centrul României, a lăsat în urmă numeroase victime – morţi şi răniţi – dar şi pagube materiale semnificative. Dezarmate în faţa naturii dezlănţuite, autorităţile de la Bucureşti s-au văzut nevoite să găsească soluţii pentru a rezolva situaţia pe teren şi să ia măsuri pentru a diminua consecinţele unor astfel de evenimente. Prezent la Tmişoara, în vestul ţării, oraşul cel mai afectat de furtună, premierul Mihai Tudose a declarat, după şedinţa Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă, că Guvernul va acorda despăgubiri de la bugetul de stat pentru daunele produse. El a mai spus că a venit timpul ca şi România să aibă un sistem modern de avertizare a populaţiei în caz de dezastre, similar cu cele din alte state europene.



    Potrivit lui Tudose, în cel mult două luni, populaţia ar putea primi pe telefonul mobil avertizări în caz de vreme nefavorabilă pentru a se putea proteja: “Am avut o întâlnire la Guvern cu toţi operatorii de telefonie mobilă, cu Serviciul Telecomunicaţii Speciale, cu ANCOM-ul, agenţia care coordonează aceste societăţi. Am găsit o soluţie şi se lucrează, deja, la implementarea ei. Avertizările date de diverse structuri, că sunt de la meteo, avertizări de incendii vin la IGSU (n.red. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) şi se trimit către operatorii telefonie mobilă în zonele afectate şi toţi cei care sunt în aria de acoperire pe acea zonă primesc un semnal de alertă.”



    Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, consideră că actualul sistem de avertizare este unul primitiv şi că nu s-ar fi produs atâtea victime şi pagube materiale, dacă oamenii ar fi aflat despre iminenţa producerii vijeliei. Or, cel modern, “Sistem Alert”, va funcţiona prin transmiterea unor mesaje specifice abonaţilor de telefonie mobila. Alertele vor fi emise în funcţie de situaţiile de urgenţă apărute la nivel regional — fenomene meteo extreme, incendii majore, risc de explozii, alte calamităţi şi situaţii de risc. În paralel cu implementarea acestui sistem de alertă va fi demarată o campanie de informare publică şi pregătire a populaţiei pentru utilizarea lui.



    Aflată la Zalău, comisarul european pentru politica regională, Corina Cretu, a amintit că România poate primi sprijin de la UE pentru înlăturarea efectelor cauzate de fenomenele meteorologice extreme. Potrivit acesteia, autorităţile române au la dispoziţie 12 săptămâni pentru a accesa Fondul european de solidaritate, dar vor putea să utilizeze bani şi din Fondul de dezvoltare regională pentru recontrucţie.



    Corina Creţu: “În primul rând, urmează ca autorităţile naţionale să facă o evaluare a pagubelor şi avem la dispoziţie Fondul de solidaritate pentru a ajuta statele membre. În urma cutremurului din Italia, am fost în Parlamentul European şi am schimbat legislaţia, astfel încât statele lovite de dezastre naturale vor putea folosi 95% din Fondul de dezvoltare regională pentru reconstrucţii, Deci, din acest punct de vedere sunt aici ca să vă spun că Uniunea Europeană ajută România, aşa cum a făcut-o de fiecare dată.”



    Nu în ultimul rând, România va demara şi o campanie de informare şi de prevenire în ceea ce priveşte efectele negative ale fenomenelor meteo periculoase, determinate de schimbările climatice.

  • Victime şi pagube materiale după furtuna din vestul României

    Victime şi pagube materiale după furtuna din vestul României

    O vijelie de numai 15-20 de minute a făcut, duminică seara, în România, victime aproape cât un uragan: 8 morţi şi circa 140 de răniţi. Furtuna, de o violenţă nemaiîntâlnită, a făcut ravagii în 15 judeţe din vestul, centrul şi nordul ţării. În peste 200 de localităţi, vântul puternic, cu viteze chiar şi de peste 120 km/h, a rupt şi doborât sute de copaci, dar şi stâlpi de iluminat, a smuls acoperişuri şi panouri stradale sau a răsturnat vehicule. Alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a fost, local, întreruptă. Temporar, au fost blocate drumuri. Reţeaua feroviară din zonă a fost grav afectată, din această cauză, unele trenuri având întârzieri sau fiind anulate.



    Multe persoane au fost luate prin suprindere în timp ce profitau de finalul de weekend în aer liber. Pe terasele marilor oraşele pe unde a trecut vijelia, fotoliile, de pildă, au fost luate pe sus, iar umbrelele au fost rupte ca beţele de chibrit şi măturate. Peste 1.000 de pompieri cu sute de mijloace tehnice au acţionat în sprijinul oamenilor. Cel mai afectat de vijelie a fost judeţul Timiş, din vest, unde mulţi locuitori au făcut noapte albă pentru limitarea efectelor intemperiilor.



    Ca măsură de siguranţă, cursurile au fost suspendate, luni, în peste 40 de unităţi şcolare din Timiş, dar şi din judeţele Arad, Bihor şi Cluj. ”Furtunile care au lovit cu o violenţă extremă România, în cursul zilei de duminică, arată vulnerabilităţile şi ineficienţa sistemului de prevenire a populaţiei şi de reducere a riscului de producere a dezastrelor.” – a apreciat preşedintele României Klaus Iohannis, într-un comunicat. Transmiţând condoleanţe familiilor îndoliate şi însănătoşire grabnică răniţilor, şeful statului a punctat că protejarea vieţii cetăţenilor şi prevenţia în cazuri extreme trebuie să fie obiective prioritare ale Guvernului.



    Totodată – a mai spus el – în procesul de comunicare internă a instituţiilor statului nu pot fi tolerate niciun fel de disfuncţionalităţi. Ca urmare, Klaus Iohannis a cerut Executivului să explice dacă procedurile au fost respectate şi, dacă este cazul, cine se face vinovat de neglijenţă sau de incompetenţă. “Trebuie să aflăm dacă informările meteorologice au fost emise în timp util şi în conformitate cu amploarea fenomenelor naturale.” – a precizat preşedintele român, care a mai solicitat Guvernului să ia urgent măsuri pentru implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei, dar şi pentru perfecţionarea procedurilor de management integrat al situaţiilor de criză.



    Invitat la Radio România, premierul Mihai Tudose a vorbit de ideea unei aplicaţii care să alarmeze oamenii în cazuri de urgenţă: “Nu se poate lua, pe planeta asta, o măsură fizică împotriva unei furtuni sau a unui viscol. Ceea ce va fi o prioritate începând cu ziua de astăzi este să stabilim un sistem de alarmare funcţional. Este o idee, am vorbit şi cu specialiştii, ca prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă, toţi cei aflaţi în zonele unde există pericolul să se petreacă aceste fenomene meteo extreme să primească o avertizare pe telefon. De asemenea, rolul Radioului public este, după părerea mea, esenţial în acest sens.”



    Pe lângă învăţămintele de ordin practic la nivel naţional, oamenii politici trebuie să tragă şi concluzii cu bătaie … geografică lungă. Furtuni ca cele de duminică, din România, sunt un efect al schimbărilor climatice la nivel global. Este timpul – s-a spus la Bucureşti – ca oamenii politici să decidă ce fel de dezvoltare vor: este poluată atmosfera ca până acum sau se ajunge la o înţelegere pentru reducerea emisiilor de carbon?