Radio România Internațional

Tag: fuziune

  • Jurnal românesc – 14.05.2015

    Jurnal românesc – 14.05.2015

    Ministerul de
    Externe de la Bucureşti salută intrarea în vigoare, la data de 14 mai 2015, a
    Acordului guvernamental privind micul trafic de frontieră dintre România şi
    Ucraina. Documentul a fost semnat la Kiev, în octombrie 2014, de către
    premierii celor două ţări, Victor Ponta şi Arsenii Iaţeniuk. Noul instrument
    juridic facilitează considerabil regimul călătoriilor în regiunile limitrofe
    frontierei comune a celor două tări, în beneficiul locuitorilor acestor zone.
    Potrivit MAE, inmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră eliberate
    în baza acestui Acord va avea loc, în curând, în cadrul unei ceremonii
    organizate în zona de frontieră, în prezenta miniştrilor de externe român,
    Bogdan Aurescu şi ucrainean Pavlo Klimkin.




    Ambasada României la Chişinău a
    solicitat clarificări autorităţilor din Republica Moldova vecină în legătură cu
    situaţia cetăţeanului român George Simion, reţinut, miercuri, de reprezentanţi
    ai Biroului Migraţie şi Azil. George Simion, liderul
    Platformei Unioniste Acţiunea 2012, o mişcare care militează pentru unirea
    Republicii Moldova cu România, a fost reţinut miercuri la Chişinau. Potrivit
    Jurnalului de Chişinău, ulterior acesta
    a fost expulzat, primind interdicţie de a mai intra pe teritoriul
    moldovean timp de cinci ani. Simion a explicat pe o retea de socializare că
    motivul ar fi marşul unionist pe care Platforma Acţiunea 2012 îl va organiza
    sâmbătă, 16 mai, la Chişinău.




    Ministrul de externe, Bogdan
    Aurescu, a avut miercuri o întrevedere cu omologul său canadian Rob Nicholson,
    în marja reuniunii ministeriale a NATO din Antalya, Turcia. Aurescu i-a
    transmis acestuia aşteptarea României ca recenta decizie a guvernului de la
    Ottawa de a-i include în sistemul eTA pe românii ce au avut în ultimii 10 ani o
    viză canadiană să conducă la ridicarea completă a regimului de vize pentru
    români. Pe de altă parte, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a evidenţiat rolul
    comunităţii româneşti care joacă un rol activ şi valoros la dezvoltarea
    societăţii canadiene şi care reprezintă o punte de legătură foarte importantă
    între cele două state. In această ţară traiesc peste 200 de mii de cetăţeni
    canadieni de origine română.




    Preşedintele Klaus Iohannis va
    face vineri o vizită oficială la Vatican, unde are programate convorbiri cu
    Papa Francisc. Seful statului se va intâlni şi cu secretarul de stat al
    Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, pe care preşedintele l-a decorat cu
    ordinul naţional Steaua României în grad de Colan. Programul mai cuprinde
    vizitarea Bazilicii Sfântu Petru şi păstrarea unui moment de reculegere la
    mormântul Papei Ioan Paul al II-lea, o întâlnire cu studenţii români de la
    instituţiile pontificale din Roma, o întrevedere cu conducerea comunităţii
    Sant’Egidio, dar şi o vizită la Bazilica Santa Maria în Trastevere. Amintim ca
    preşedintele român a efectuat, pe 27 şi 28 aprilie, o vizită oficială în
    Italia.




    O măsurătoare sociologică realizată la
    sfârşitul lunii aprilie nu indică schimbări majore în ceea ce priveşte intenţia
    de vot pentru partide în cazul în care duminica viitoare s-ar organiza alegeri
    anticipate în România. Potrivit unui barometrul Inscop Adevărul despre România
    dat publicitătii miercuri, noul PNL format prin fuziunea dintre PNL si PDL
    conduce cu 44,7% din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot. Pe
    locul doi se clasează Alianţa PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre opţiuni.

  • Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal din România au perfectat fuzionarea lor într-o nouă formaţiune politică. Aceasta va păstra denumirea istorică de PNL şi va avea un candidat unic la viitoarele alegeri prezidenţiale din luna noiembrie 2014. Numele acestui candidat va fi făcut public în primele zile din august. Vasile Blaga, preşedintele PDL declara, cu acest prilej, că:


    “Partidul Naţional Liberal este rezultatul fuziunii dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, deci PNL plus PDL. Statutul a urmărit respectarea statului de drept, a valorilor colegilor noştri din Partidul Popular European – demnitate, dreptate, libertate, solidaritate.”



    La rândul său, presedintele PNL, Klaus Iohannis aprecia că noua formaţiune va contribui la unificarea dreptei politice româneşti. Klaus Iohannis: “Acest partid este creat pentru a schimba România în bine. Noi ne dorim, evident, să câştigăm prezidenţialele, dar ne dorim să câştigăm şi alegerile parlamentare din 2016, să conducem România pe un drum mult mai bun pentru deceniul care urmează.”



    Partidul Naţional Liberal este unul dintre principalele partide politice din România, înfiinţat sub acest nume în 1875. În februarie 2014, premierul Victor Ponta (PSD) a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier, ceea ce a dus la retragerea miniştrilor PNL din guvern şi intrarea în opoziţie. De asemenea, PDL este un partid politic parlamentar de centru-dreapta care a luat naştere în decembrie 2007, prin fuzionarea Partidului Democrat cu Partidului Liberal Democrat. PDL a participat la guvernare din 2008, până în mai 2012, când a intrat în opoziţie.



    Dacă noul PNL mai amână anunţarea candidatului său la alegerile prezidenţiale, UDMR, astăzi, la co-guvernare, şi-a desemnat, joi, reprezentantul. Acesta este chiar preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor care a mai candidat pentru aceeaşi funcţie, în 2009. Recent, el a anunţat că va pleca din guvern, la 1 august, după ce statul român a hotărât să pledeze, de partea Comisiei Europene, la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg împotriva iniţiativei cetăţeneşti privind minorităţile etnice şi lingvistice, al cărui co-autor este liderul UDMR.



    Uniunea propune ca funcţiile în guvern deţinute de Kelemen Hunor să fie preluate de senatorul Rozália Biró. Dacă propunerea va fi agreată de premier şi mai apoi de preşedinte, doamna Biró ar putea deveni prima femeie vicepremier din România. UDMR este o organizaţie politică parlamentara fondată pentru a reprezenta interese ale comunitătii maghiare din România. Începând din 1996, UDMR a avut, mereu, un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.

  • Dreapta politică, în căutarea unificării

    PNL şi PDL, locurile doi şi trei într-o ierarhie confirmată de recentele alegeri europarlamentare, au decis să construiască ceea ce au numit un proiect politic solid. Adică să fuzioneze pentru a crea un mare partid de centru-dreapta, capabil să se opună dominaţiei crescânde a PSD, partid care a câştigat categoric euroscrutinul alături de micii săi aliaţi şi care se află în pole-pozition pentru cursa prezidenţială din noiembrie.



    Pe termen scurt, obiectivul PNL şi PDL este să impună un candidat unic, puternic, la alegerile pentru funcţia supremă. Cele două formaţiuni vor începe să funcţioneze ca aliaţi imediat, atât la nivel parlamentar, cât şi la nivel local, chiar dacă acest lucru va însemna pentru liberali renunţarea la alianţele cu social-democraţii. Sunt etape preliminare obligatorii care preced fuziunea, altminteri, un proces dificil, care reclamă timp, după cum a recunoscut preşedintele interimar al PNL, Crin Antonescu: “Fuziunea necesită un timp. Că va fi înainte de alegerile prezidenţiale, sau după, asta vom vedea. Cert este că, fără a constitui o nouă alianţă juridică, funcţionăm în fapt ca doi aliaţi politici foarte apropiaţi, la nivelul construirii până la detaliu a unui proiect politic major şi de durată.



    Colaborarea celor două partide la nivel parlamentar şi în teritoriu va începe imediat, a subliniat preşedintele PDL, Vasile Blaga: “Grupurile parlamentare din cele două camere vor lucra împreună, vor începe colaborările în teritoriu pentru a se constitui majorităţi ale celor două partide, pentru ca, într-un timp cât mai scurt, să ajungem la a construi un foarte puternic partid de centru-dreapta din România”.



    Electoratul român trăieşte, probabil, o senzaţie de déjà vu. În urmă cu peste un deceniu, tot PNL şi PDL, pe atunci doar Democrat, dădeau naştere Alianţei Dreptate şi Adevăr, văzută ca un copil teribil al politicii româneşti şi o şansă uriaşă împotriva unui PSD lovit de magalomanie şi autoritarism. O creaţie politică ce s-a stins, însă, prematur. Rolul decisiv în dispariţia Alianţei DA l-a jucat preşedintele Traian Băsescu. De atunci, politica românească a trecut printr-o nuntă răsunătoare şi două divorţuri pe măsură. PNL s-a aliat cu PSD împotriva lui Traian Băsescu şi a PDL, dar s-au despărţit, cam odată cu divorţul istoric dintre preşedinte şi democrat-liberali.



    Proiectul fuziunii dintre PNL şi PDL, chiar dacă s-ar susţine doctrinar, suscită mai degrabă rezerve decât entuziasm. Ce îl minează nu este doar o lungă istorie, marcată de trădări şi abandonuri ideologice, ci şi tentativa nedisimulată de a izola Partidul Mişcarea Populară, construit de fidelii preşedintelui şi care a trecut, onorabil, primul test electoral.