Radio România Internațional

Tag: Gabriela Alexandrescu

  • Mütter im Kindesalter: ein Teufelskreis, der sich reproduziert

    Mütter im Kindesalter: ein Teufelskreis, der sich reproduziert




    Rumänien belegt EU-weit den ersten Platz in der Zahl der minderjährigen Mütter im Verhältnis zur weiblichen Gesamtbevölkerung. Gabriela Alexandrescu, geschäftsführende Leiterin der NGO Save The Children“ kennt die Hintergründe, die dazu geführt haben:



    EU-weit sind fast ein Viertel aller Mütter im Teenie-Alter in Rumänien zu finden, genauer gesagt 23% der Mütter, die unter 19 Jahre alt, also nicht volljährig sind. Mehr noch: Rumänien belegt den ersten Platz in der EU, was die Zahl der Mütter im zarten Alter von unter 15 Jahren anbelangt, und den zweiten Platz — nach Bulgarien –, was Mütter unter 19 Jahren betrifft. Allein auf Rumänien heruntergebrochen, werden 10% aller Geburten bei Müttern im Teenager-Alter verzeichnet. Viele dieser werdenden Mütter stammen aus Ortschaften, wo es überhaupt keine oder nur wenige Familienärzte gibt. Die Mädchen greifen während der Schwangerschaft oft auf Selbstmedikation, also auf Selbstbehandlung mit Medikamenten zurück, gehen nicht zum Arzt, um sich untersuchen zu lassen, oder machen einen Arzttermin erst dann aus, wenn es Komplikationen gibt oder wenn sich ihr Gesundheitszustand dramatisch verschlechtert. »Save The Children« hat sich hier aktiv eingebracht und wir helfen den werdenden Müttern und ihren Kindern im Rahmen von vier unterschiedlichen Programmen. Erstens geht es um die zeitgemä‎ße technische Ausrüstung der Entbindungskliniken, der Sektionen für Pädiatrie und Neugeborene in Krankenhäusern; zweitens geht es um die Bildung von Hilfsnetzwerken für junge Mütter und ihren Nachwuchs im ländlichen Milieu; drittens organisieren wir Fortbildungskurse für Berufshelfer, in erster Linie für medizinische Teams, die mit minderjährigen Schwangeren und Müttern arbeiten; und viertens entwickeln wir Programme für die Gesundheitserziehung, wir fördern Forschungsprogramme und veranstalten Debatten mit Experten und Behörden, um bei Bedarf eine Änderung der Sozialpolitik und der Gesetzeslage zu bewirken. Bislang haben wir mit mehr als 65.000 schwangeren Mädchen unter 15 Jahren gearbeitet, und man sieht schon die Früchte dieser Arbeit. Wir gehen jedes Jahr auf 46 Gemeinden zu, dabei haben wir gemischte Teams aus medizinischen Assistenten, Sozialhelfern und Psychologen im Einsatz, die die Realitäten vor Ort und die Bedürfnisse der jungen Mütter und ihrer Kinder kennen.“




    Das Phänomen der Schwangerschaft in äu‎ßerst jungen Jahren sei jedoch auch sozial — innerhalb der Familie — von Generation zu Generation übertragbar, sagt Oana Motea, Gesundheitsexpertin bei UNICEF Rumänien:



    Die Schlussfolgerung des Anfang des Jahres veröffentlichten UNICEF-Berichts ist klipp und klar: Schwangerschaften bei Teenie-Müttern im Alter von über 15 Jahren könnten durch Erziehung und Familienplanung im sozialen Umfeld der jungen Frauen und Männer vermieden werden. Das Phänomen der Schwangerschaft in viel zu jungen Jahren ist ein zyklisches und wiederholt sich oft in derselben Familie, es springt von Generation auf Generation über und reproduziert somit auch die prekäre wirtschaftliche, soziale und gesundheitliche Lage der Familie. Der Staat hat seine Rolle in der Familienplanung der jungen Generationen und in der Prävention von Schwangerschaften bei Minderjährigen komplett verkannt. Wir brauchen hier gut aufeinander abgestimmte Staatstätigkeiten für Reproduktionsgesundheit und öffentliche Kampagnen für die Sensibilisierung der Gemeinschaften, die an die Psyche und emotionale Welt der Teenager angepasst sind.“




    Mütter im Kindesalter oder Kinder, die Kinder kriegen — so werden in Rumänien die jüngsten Mütter genannt. Die Daten über Rumänien aus dem UNICEF-Bericht seien schockierend, führt die Gesundheitsexpertin Oana Motea weiter aus:



    2019 wurden mehr als 16.600 Schwangerschaften bei Teenagern registriert. Das war zwar eine Abnahme um 9% im Vergleich zu 2018, doch zugleich wurde eine 11-prozentige Zunahme der Schwangerschaften im Alter von unter 15 Jahren in den Regionen Nordwesten und Nordosten verzeichnet. Diese Zahlen zeigen deutlich, wie weit verbreitet dieses Phänomen ist und wie wichtig Erziehungsma‎ßnahmen für alle Teenager sind, die auf ihre Kommunikationskanäle und ihre Bedürfnisse abgestimmt sind.“




    Doch wie kann man das Problem der ungewollten Schwangerschaften in jungem Alter angehen? Gabriela Alexandrescu von Save The Children“ glaubt, nur mehr Arztpraxen und gezielte Programme im ländlichen Milieu könnten das Problem lindern:



    Wir haben unlängst zusammen mit den Behörden eine Studie über Frauen im Teenager-Alter aus benachteiligten Milieus durchgeführt. Wir haben 46 Gemeinschaften in der Zeitspanne Juli–August 2021 unter die Lupe genommen, und die Ergebnisse sind erschreckend: Es gibt gravierende Mängel in der gesundheitlichen Versorgung der werdenden und jungen Mütter. In ländlichen und benachteiligten Gemeinden liegt das Durchschnittsalter der ersten Geburt bei 16 Jahren und drei Monaten. Wenn noch mehr Kinder hinzukommen, so ist das Durchschnittsalter bei der zweiten Geburt 18 Jahre und ein Monat; bei der Geburt des dritten Kindes sind diese Frauen im Schnitt 19 Jahre und fünf Monate alt. 40% der schwangeren Teenager und jungen Mütter haben sich nie ärztlich untersuchen lassen, entweder weil es keine Gesundheitseinrichtung im Ort gibt oder weil sie sich eine Untersuchung finanziell nicht leisten können. 87% der Teenager in diesen Milieus kennen keine Verhütungsmethoden, 72% der jungen Mütter berichten, dass sie in äu‎ßerst bescheidenen Verhältnissen wohnen — in einem oder höchstens zwei Räumen, oft zusammen mit Personen aus anderen Familien. 55% der Befragten sagten auch, dass ihr Einkommen nicht einmal für die Grundbedürfnisse ausreiche und dass sie daher auf das Kindergeld angewiesen seien. Es gibt sogar junge Frauen, die knapp vor dem 25. Lebensjahr das fünfte Kind gebären. Das ist eine äu‎ßerst besorgniserregende Situation.“




    Die NGO Save The Children“ hat ihre Tätigkeit auch auf die Moldaurepublik ausgeweitet und hofft auf denselben Erfolg der Kampagnen auch im Nachbarland, sagt die geschäftsführende Vorsitzende Gabriela Alexandrescu:



    Wir wollen unser Erfolgsmodell in Rumänien auch auf die Moldaurepublik übertragen, wo wir mit dem Verein »Gesundheit für Jugendliche« sowie mit dem Info- und Dokumentationszentrum für Kinderrechte in der Hauptstadt Chișinău zusammenarbeiten. Beginnend mit diesem Jahr werden wir integrierte Gemeinschaftsprogramme in 16 Landkreisen Rumäniens und 15 Rayons in der Moldaurepublik durchführen. Dieses Vorgehen ist auch in weitergehender Hinsicht von Bedeutung für die Gesundheit der Frauen im Teenager-Alter. Es ist bekannt, dass Schwangerschaft in sehr jungen Jahren mit gesundheitlichen Risiken verbunden ist — sie kann zu hohem Blutdruck, Anämie, Frühgeburt, postnataler Depression oder untergewichtigen Babys führen. Hinzu erhöht eine verfrühte Mutterschaft das Risiko des Schulabbruchs, des Abdriftens in Armut und der Übertragbarkeit dieser Lebensweise auf künftige Generationen. Aus diesem Grund stehen unsere Experten und Berater in ländlichen und benachteiligten Gemeinschaften in ständigem Kontakt sowohl zu den Teenagern als auch zu deren Familien. Es ist sehr wichtig, mit diesen jungen Frauen unmittelbar zu kommunizieren.“

  • Mamă-copil sau copil-mamă?

    Mamă-copil sau copil-mamă?

    Sărăcie
    lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre
    cum funcționează propriul corp. Acestea sunt nefericitele ingrediente ale unei
    experiențe de viață falimentare. Vorbim azi despre sarcinile la vârste extrem
    de mici, la fetele cu vârste sub 15 ani, vorbim despre deficiențe de sistem și
    despre ce se poate face pentru a ameliora acest fenomen. România se află pe
    primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente.
    Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii, știe mai multe
    despre aceasta:


    Trebuie să spun că
    un sfert dintre mamele adolescente din UE provin din România. Așa cum știm, 23%
    din aceste mămici cu vârsta sub 19 ani vin din țara noastră. Noi suntem pe
    primul loc în UE în ceea ce privește numărul mamelor cu vârsta sub 15 ani și pe
    locul 2 după Bulgaria la numărul mamelor cu vârsta sub 19 ani. În România,
    aproape 10% din nașteri provin de la mame adolescente. Multe dintre mamele
    acestea provin din localități care nu au deloc medic de familie sau nu au
    suficienți medici de familie.

    Aceste fete recurg la automedicație în timpul
    sarcinii, nu ajung la medic pentru
    luarea în evidență și monitorizarea sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se
    înrăutățește. Salvați Copii s-a implicat activ în domeniul sănătății copiilor
    din România, contribuim la asigurarea dreptului la viață prin intermediul a
    cinci direcții de intervenție. Una e cea care privește dotarea maternităților,
    secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, a
    doua e cea care se referă la dezvoltarea rețelelor specializate de suport
    pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, a treia e cea prin care
    organizăm cursuri de specializare pentru echipele de profesioniști (în special
    echipe medicale), a patra – dezvoltarea programelor de educație pentru sănătate
    și dezvoltarea de cercetări, de dezbateri cu autorități și specialiști pentru schimbarea
    politicilor sociale și a legilor, atunci când este nevoie.

    Până în prezent, am
    lucrat cu peste 56.000 de gravide (copii de 15 ani) și am văzut schimbarea. În
    fiecare an lucrăm în câte 46 de comunități, cu echipe mixte de specialiști, cu
    asistenți medicali, sociali, psihologi, care cunosc realitățile zonelor și se
    adresează realităților concrete ale mămicilor și ale copiilor.



    Oana Motea,
    Health Specialist la UNICEF România, atrage atenția că fenomenul sarcinilor la
    vârste foarte mici se transmite de la o generație la alta, în cadrul aceleiași
    familii:


    Concluziile
    raportului Unicef – Samas, lansat la începutul anului, arată că sarcinile în
    cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe
    de educare familială, adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste
    adolescente și viitorii tați. Fenomenul este ciclic și se reptă în cadrul
    aceleiași familii, de la o generație la alta, împreună cu precaritatea
    economică, socială și de sănătate. Nu există o delimitare a rolului și a
    corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități, în privința reproducerii
    la generațiile tinere și a prevenirii sarcinilor la minore. Este nevoie de
    politici publice integrate care să vizeze educația pentru sănătate,
    sensibilizarea comunității și adaptarea intervențiilor la psihologia și
    emoțiile adolescenților.



    Mama-copil
    sau copilul-mamă? Greu de spus. Datele deținute de UNICEF despre România sunt şocante.
    Oana Motea:

    În 2019 au fost
    înregistrate peste 16.600 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9%
    față de 2018. Totuși, în cazul adolescentelor sub 15 ani, observăm o creștere
    de 11% în regiunile nord-vest și nord-est. Aceste cifre ilustrează amploarea
    problemei și necesitatea acțiunilor educative, care să se adreseze tuturor
    grupurilor de adolescenți, pe canale de comunicare specifice, cu forme diferite
    de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora.



    O soluție
    pentru ameliorarea acestui fenomen ce tinde să devină flagel? Cabinete medicale
    în zonele rurale, programe țintite. Altfel, nu se poate, este de părere
    Gabriela Alexandrescu, de la Salvați Copiii:


    Chiar de curând am
    lansat o analiză în rândul adolescentelor din comunități vulnerabile, în
    parteneriat cu autoritățile relevante, la Senatul României, o analiză a mamelor
    adolescente din zonele rurale și defavorizate. Chiar am derulat-o în
    iulie-august 2021, în 46 de comunități din România și din păcate analiza relevă
    o deficiență alarmantă, cronică a serviciilor de sănătate destinate mamelor cu
    vârste mici și punctează aspecte sociale defavorabile, relevante în acest
    context. Putem spune că 16 ani și trei luni e vârsta medie a nașterii primului
    copil la adolescente din zonele rurale defavorizate.

    Cele cu mai mult de un
    copil au, în medie 18 și o lună la nașterea celui de-al doilea copil, 19 ani și
    cinci luni – la nașterea celui de-al treilea. 40% dintre mame și gravidele
    adolescente din zona rurală au afirmat
    că nu au făcut niciodată analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei
    accesului la servicii medicale sau a resurselor financiare necesare. 87% nu au
    utilizat și nu cunosc nicio metodă contraceptivă, 72% dintre tinerele femei și
    fete afirmă că locuiesc în condiții extrem de modeste, într-o cameră sau cel
    mult două, împreună cu persoane din altă familie. 55% declară că banii nici nu
    le ajung pentru strictul necesar, multe se bazează pe alocația copiilor și
    foarte multe au apreciat că în perioada pandemiei au afectat negativ șansele
    adulților de a lucra pentru familia lor. Sunt mame care, la nici 25 de ani
    împliniți, nasc deja al cincilea copil. Aici e o situație, un fenomen
    îngrijorător.

    De aceea, este necesar ca noi, Salvați Copiii, să ne implicăm
    activ pentru a ameliora acest fenomen la nivelul comunităților rurale
    defavorizate, lăsate descoperite, cu resurse materiale și de informare. Și
    trebuie să continuăm programele astea de informare, de intervenție concretă, în
    vederea facilitării la servicii socio-medicale.


    Vestea bună
    este că Organizația Salvați Copiii s-a extins și în Republica Moldova, pentru
    că programele de succes implementate de ei s-au dovedit fiabile.

    Gabriela
    Alexandrescu: Exemplul nostru de
    succes din România îl extindem și în Republica Moldova, unde colaborăm cu
    Asociația Sănătate pentru Tineri și centrul de Informare și Documentare privind
    Drepturile Copilului din Chișinău. Așa că, de anul acesta, vom avea programul
    acesta integrat, comunitar, la nivelul a 16 județe din România și a 15 raioane
    din R. Moldova. Este esențial acest demers în condițiile în care e cunoscut
    faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai
    mari. Tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere
    a bebelușului, depresie post-partum și altele, iar pe de altă parte,
    maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de
    a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În cadrul
    intervențiilor integrate în zonele rurale defavorizate sunt consiliate de
    specialiști locali atât adolescentele, cât și familiile acestora. Este
    important să comunicăm direct cu fetele.


  • Stare de fapt 01.06.2021

    Stare de fapt 01.06.2021

    Despre copilăria în România anului 2021, de Ziua Internaţională a Copilului. Invitată: Gabriela Alexandrescu — doctor în sociologie, specialist în drept umanitar internațional și economie, de 27 de ani președinte executiv al Asociaţiei Salvați Copiii România (care a organizat pe 18 mai, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, o dezbatere complexă privind protecția socială a copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate şi a lansat o campanie publică de informare şi conştientizare cu privire la efectele negative pe care plecarea părinţilor le poate avea asupra dezvoltării copiilor şi importanţa comunicării părinţilor aflaţi la distanţă cu copiii de acasă, cu extinderea zonelor de intervenţie în demersurile pentru protecția acestor copii în alte 5 judeţe pe lângă cele incluse anterior în program, rețeaua de servicii a organizaţiei urmând să includă 18 judeţe in total).



  • Rumäniens Teenage-Mütter: Armut und soziales Umfeld ausschlaggebend

    Rumäniens Teenage-Mütter: Armut und soziales Umfeld ausschlaggebend

    Hauptgrund für die desolaten Zustände ist der Mangel an Aufklärung und die extreme Armut. Die Organisation Save the Children“ hilft den Müttern, da es für sie und die Babys zu psychologischen und körperlichen Traumata kommen kann. Gabriela Alexandrescu, die geschäftsführende Präsidentin von Save the Children“, kennt die Lage vor Ort.



    Rumänien liegt bei der Zahl der Mütter unter 15 Jahren auf Platz 1 und bei der Zahl der Mütter unter 19 Jahren auf Platz 2, hinter Bulgarien. Fast 10% aller Geburten entfallen auf Mütter unter 19 Jahren. Was uns Sorgen macht, ist, dass es in Rumänien jährlich fast 750 Geburten bei Mädchen unter 15 Jahren gibt.“




    Kinder, die Kinder kriegen, sagt Gabriela Alexandrescu, die auch die typischen Probleme einer werdenden Teenagermutter beschreibt:



    Der grö‎ßte Teil der Schwangerschaften betrifft Mädchen, die aus sozial schwachen Familien stammen. Nur 52% der Teenager-Mütter lassen sich vom Arzt wie empfohlen untersuchen, obwohl 90% von ihnen beim Hausarzt angemeldet sind. Eine mögliche Erklärung ist, dass 90% der Mütter, die in ländlichen Gebieten leben, für eine gynäkologische Untersuchung in einen anderen Ort fahren müssen und das Geld nicht haben, sich das zu leisten.“




    Oftmals sind diese Mädchen auch Schulabbrecherinnen, was ihre berufliche Zukunft ernsthaft gefährdet, fügt Gabriela Alexandrescu an. Stichwort Zukunft: Abgesehen davon, dass das Leben einer Mutter im Teenageralter zu einem überwältigenden Teil völlig aus den Fugen gerät, haben auch ihre Kinder kein leichtes Leben.



    Eine Schwangerschaft im Teenageralter stellt eine besondere Herausforderung für die medizinischen und sozialen Dienste, für die Schule, die Familie und in erster Linie für die werdende Mutter dar. Sie setzt sie einer Reihe von besonderen Risiken aus. Medizinisch, aber auch in Bezug auf ihre schulische Situation. Die Folgen sind hart, sowohl für die Mutter als auch für ihr Kind — Schulabbruch, Armut, Arbeitslosigkeit. Die Mütter können gesundheitliche Probleme bekommen, wie Anämie, Depressionen, Blutungen. Andererseits gibt es höhere Kindersterblichkeit, mehr Frühgeburten, Totgeburten oder verzögertes Wachstum. Laut einer Umfrage von »Save the Chilrdren« haben 5 von 10 Müttern noch nie eine Untersuchung beim Frauenarzt gehabt, und deshalb ist die Frühgeburtenrate um das Vierfache gestiegen. Au‎ßerdem ist die Impfrate bei den Kindern von Müttern im Teenageralter um 10-20% geringer als bei den Kindern anderer Mütter.“




    Oft beginnen die Probleme in der Familie der werdenden Mutter, sagt Gabriela Alexandrescu.



    Nach den Informationen zu urteilen, die wir vor Ort bekommen haben, konnten wir sehen, dass sehr viele rumänische Familien am Rande der Armut leben müssen. In der Regel haben die sozial unterstützten Familien viele Kinder, während die Unterkünfte nicht das richtige Umfeld für die Entwicklung sicherstellen. Es gibt Fälle, wo sich 4, vielleicht 5 Kinder verschiedener Altersklassen ein Zimmer teilen. Mit einem Besuch bei Haus- oder Fachärzten (da schwangere Mädchen eine vorgeburtliche Untersuchung benötigen, während Mütter medizinische Dienste, einschlie‎ßlich Familienplanung, in Anspruch nehmen müssen) sind hohe Kosten verbunden, so dass die Mädchen nicht in der Lage sind, zum Arzt zu gehen, wenn es am nötigsten ist. Es ist wichtig, dass sich eine Reihe von personalisierten Diensten entwickelt, die den Zugang zu ortsnaher Unterstützung erleichtern.“




    Durch eine Vielzahl von Programmen engagiert sich ihre Organisation im Leben der jungen Mütter und ihrer Kinder, eröffnet Gabriela Alexandrescu von Save the Chilrdren“:





    »Save the Children« hat umfassende Programme zur Unterstützung von schwangeren Mädchen und Müttern im Teenageralter in den unterprivilegierten ländlichen Regionen entwickelt: Neben der Versorgung von Krankenhäusern lag uns die Eindämmung der Kindersterblichkeit durch Frühgeburten am Herzen. Bislang haben wir 100 Entbindungsstationen mit 850 Kits für fast 100.000 Neugeborene erreich. »Save the Children« hat in 14 Landkreisen und 42 Kommunen ein Netzwerk der sozialen Eingliederung und der Armutsbekämpfung auf lokaler Ebene geschaffen, um schwangeren Frauen und Mädchen und ihren Kindern unter fünf Jahren integrierte nachhaltige und hochwertige Dienste anzubieten.“




    Die Organisation bietet medizinische Unterstützung, informiert schwangere Mädchen über die Wichtigkeit des Stillens, über die Bedeutung von Impfungen, von richtiger Ernährung. »Save the Children« hilft mit Nahrung, stellt Medikamente, Vitamine und alles bereit, was eine Mutter braucht. Mehr als 55.000 Frauen konnte bisher geholfen werden. Der Verein erstellt auch Info-Support-Material zu verschiedenen Themen wie die Bedeutung von Umarmungen und die postpartale Depression, da es wichtig ist, dass jede Frau wei‎ß, was sie durchmachen kann. Das Material wurden von Neonatologen und Psychologen zusammengestellt. In mehreren Entbindungsstationen im ganzen Land laufen Spots über TV-Bildschirme — mit Informationsmaterial, das sich die Mütter noch im Krankenhaus ansehen können. Nun plant die Organisation, auch in die Republik Moldau zu gehen und dort ihre Dienste anzubieten.

  • Kinderrechte in Rumänien: Bericht einer NGO bescheinigt kritische Lage

    Kinderrechte in Rumänien: Bericht einer NGO bescheinigt kritische Lage

    Am 20. November 1989 verabschiedete die Generalversammlung der Vereinten Nationen das Übereinkommen über die Rechte des Kindes, kurz UN-Kinderrechtskonvention, ein Dokument, das auch von Rumänien ratifiziert wurde. 30 Jahre später verfassten die NGO Save the Children“ und der Ombudsmann in Rumänien eine Studie über die mangelhaftesten Kapitel Rumäniens im Hinblick auf den Schutz der Kinderrechte in Rumänien. Von der wirtschaftlichen Situation der Kinder, die zum Schulabbruch führen kann, bis hin zur Kinderarbeit, Ausbeutung von Minderjährigen und Gewalt gegen Kinder sieht die Zusammenfassung der 30-jährigen Umsetzung der UN-Kinderrechtskonvention in Rumänien nicht ermutigend aus. Dazu Gabriela Alexandrescu, geschäftsführende Präsidentin der Organisation Save the Children“ Rumänien:



    Die Situation der Kinder in Rumänien ist nach wie vor kritisch. 30 Jahre nach der Ratifizierung des Übereinkommens über die Rechte des Kindes lebt ein Drittel der Kinder in Rumänien unterhalb der Armutsgrenze, und es gibt eine chronische und recht gro‎ße Spaltung zwischen Stadt und Land in Bezug auf die Achtung der Rechte des Kindes, wie das Recht auf Gesundheit, Bildung und menschenwürdiges Leben. Auch der Schulabbruch ist extrem hoch und beeinflusst die Entwicklung der Gesellschaft erheblich. Rumänien hat leider die höchste Kindersterblichkeitsrate in der EU: Obwohl der Trend rückläufig ist, blieb die Kindersterblichkeitsrate bei 6,5‰ gegenüber dem EU-Durchschnitt von 3,6‰. In Rumänien werden auch die höchsten schweren Entbehrungen bei Kindern in der EU vermerkt: In diesem Zusammenhang beträgt der Prozentsatz bei den rumänischen Kindern 21,5%, verglichen mit dem EU-Durchschnitt von 5,9%.“




    Obwohl Rumänien aus legislativer Sicht die meisten Empfehlungen der UN-Kinderrechtskonvention übernommen hat, waren die Fortschritte der letzten zehn Jahre bei den Kapiteln Kindersterblichkeit, Schutz vor Gewalt und Armutsbekämpfung eher bescheiden. In vielen Bereichen haben sich der Lebensstandard und der Zugang zu Dienstleistungen für Roma-Minderjährige und für Minderjährige mit Behinderungen sogar verschlechtert, so der Bericht der Organisation Save the Children“ über die Achtung der Kinderrechte in Rumänien. Au‎ßerdem ist der allgemeine Zugang zur Bildung — einschlie‎ßlich Erziehung über Gesundheit und Fortpflanzung — aufgrund vieler sozialer Probleme mangelhaft. Rumänien ist beispielsweise das europäische Land mit den meisten minderjährigen Müttern: Es gibt über 17.000 minderjährige Schwangere pro Jahr, und fast 800 dieser jungen Mütter sind unter 14 Jahre alt. Gabriela Alexandrescu mit Details:



    Infolge des Schulabbruchs während der Grundschule und in der Hauptschule verlieren wir durchschnittlich 30.000 Kinder, die keine Schule mehr besuchen. Und die Beteiligung von Roma-Kindern am Schulunterricht ist immer noch gering.“




    Hinzu kommt, dass die Schule in einigen Fällen kein günstiges Umfeld ist; auch in der Schule ist die Gewalt präsent, die ohnehin das Leben vieler Kinder dominiert. Mehr dazu von Gabriela Alexandrescu, der geschäftsführenden Präsidentin der Organisation Save the Children Rumänien“:



    Viele Eltern oder Familienmitglieder wenden verbale, emotionale und körperliche Gewalt an, um ihre Kinder zu ‚erziehen‘. Fast zwei Drittel der Kinder geben an, dass sie unter einer solchen Praxis der Erziehung in der Familie leiden. In der Schule ist eines von drei Kindern Opfer oder Zeuge von Bullying oder Mobbing. Unsere Kinder werden mit viel Gewalt konfrontiert.“




    Um die Fälle der Nichteinhaltung der Rechte von Minderjährigen zu verringern, verfügt der Ombudsmann seit 2018 über eine spezialisierte Abteilung. Der Kinderombudsmann übernimmt und bearbeitet Beschwerden über die Verletzung eines oder mehrerer Rechte von Personen im Alter unter 18 Jahren. Was der Kinderombudsmann im ersten Jahr seiner Aktivität geleistet hat, erfahren wir von der Fachberaterin Ligia Crăciunescu:



    Dieses Jahr haben wir 517 Beschwerden und 425 Meldungen von Amts wegen registriert. Es gab über 90 Untersuchungen in Fällen von möglichen Verletzungen der Kinderrechte, und der Kinderombudsmann erteilte über 50 Empfehlungen in Bezug auf diese Rechte. Es gab 156 Telefonmeldungen und rund 200 Gespräche mit betroffenen Personen in der Hauptstadt und in der Provinz. Alle diese Daten beziehen sich auf mögliche Verletzungen der Rechte des Kindes.“




    Ein Beispiel für einen Fall, der durch die Initiative eines Kinderbeauftragten gelöst wurde, war der eines 12-jährigen Jungen aus dem Kreis Dâmboviţa, der von seinem eigenen Vater zur Arbeit geschickt wurde. Die ersten Informationen kamen zunächst aus den Medien, sagt Ligia Crăciunescu.



    Sobald uns diese Nachricht bekannt wurde, schaltete sich der Kinderombudsmann von selbst ein und forderte das Sozial- und Jugendamt Dâmboviţa auf, Auskunft über diesen Fall zu geben und die erforderlichen rechtlichen Ma‎ßnahmen zu treffen. Als Ergebnis dieser Aktion teilte uns das Sozial- und Jugendamt Dâmboviţa mit, dass das mobile Team des Jugendamtes und mehrere Vertreter der örtlichen Behörden — Polizei und Rathaus — an Ort und Stelle waren und einen 12-jährigen Jungen auf der Wiese der Stadt Găeşti fanden, der sagte, dass er sich täglich morgens bis abends um eine Kuhherde kümmern müsse. Der Vater wusste, dass sein Sohn arbeitete und nahm das Geld, mit dem das Kind für seine Arbeit bezahlt wurde. Das Kind wurde sofort in ein Kinderzentrum gebracht und erhielt Sonderbetreuung und Psychotherapie, um dieses Trauma zu überwinden.“




    Laut Statistiken einer anderen NGO, World Vision Romania, gehen 11% der benachteiligten Kinder in Rumänien arbeiten, anstatt die Schule zu besuchen.

  • Cum sunt respectate drepturile copilului în România

    Cum sunt respectate drepturile copilului în România

    Pe 20 noiembrie
    1989, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Convenţia cu privire la
    drepturilor copilului, document ratificat şi de România. După 30 de ani de aplicare a acestui document, o organizaţie
    non-guvernamentală – Salvaţi Copiii – şi o instituţie publică – Avocatul
    Poporului – au sintetizat capitolele cele mai deficitare ale României în
    materie de protejare a interesului superior al copilului. De la starea
    economică a copiilor care duce la abandon şcolar la exploatarea prin muncă a
    minorilor şi violenţa împotriva lor, rezumatul celor 30 de ani de aplicare a
    Convenţiei ONU în România nu este îmbucurător, constată Gabriela Alexandrescu, Președinta
    Executivă a organizaţiei Salvați Copiii România.


    Situația copilului în
    România rămâne una critică la cei 30 de ani de la ratificarea Convenției cu
    peste o treime din copii trăind sub pragul sărăciei, cu un clivaj cronic și
    destul de mare între zona rurală și cea urbană în ceea ce privește respectarea
    drepturilor copilului: dreptul la sănătate, la educație, la viață decentă. De
    asemenea, abandonul școlar este extrem de mare și își pune amprenta destul de
    mult asupra dezvoltării societății. Avem cea mai mare rată a mortalității în
    rândul copiilor din UE, iar deprivarea materială severă în rândul copiilor este
    cea mai ridicată din blocul comunitar. În această ultimă privință, procentul
    este de 21.5% în rândul copiilor români comparativ cu media UE de 5,9%. Deși
    are un trend descrescător, rata mortalității infantile a rămas de 6,5‰ față de media UE de 3,6‰.


    Deşi din punct de
    vedere legislativ, România a adoptat majoritatea recomandărilor cuprinse în
    Convenţia ONU privind drepturile copilului    , progresele din ultimii 10 ani au
    fost modeste la capitolele privind rata mortalității infantile, protecția
    împotriva violenței şi combaterea sărăciei. În multe zone, nivelul de trai și
    accesul la servicii s-au deteriorat pentru minorii de etnie romă și cei cu
    dizabilități, potrivit Raportului privind respectarea drepturilor copilului
    realizat de Fundaţia Salvaţi Copiii    . De asemenea, accesul generalizat la
    educaţie – inclusiv cea referitoare la sănătate şi reproducere – este
    deficitar, din acest fapt decurgând multe probleme sociale. De pildă, România
    este țara europeană unde cele mai multe adolescente aduc pe lume copii: sunt
    peste 17.000 de sarcini anual în rândul adolescentelor, iar aproape 800 din
    aceste tinere mame au sub 14 ani.

    Gabriela Alexandrescu revine cu detalii: Pierdem anual, prin abandonarea școlii în timpul învățământului primar
    și gimnazial, în medie cam 30.000 de copii. Rata de participare la educație în
    rândul copiilor romi este încă redusă.


    La aceste
    probleme se adaugă faptul că şcoala nu este, în unele cazuri, un mediu benefic,
    lipsit de violenţa care oricum domină viaţa multor copii, aflăm de la Gabriela
    Alexandrescu, Președinta Executivă a organizaţiei Salvați Copiii: Foarte multe familii folosesc violența verbală, emoțională și fizică în
    creșterea copiilor lor. Aproape două treimi din copii declară că sunt supuși la
    un astfel de model de educație parentală. În școală unul din trei copii e
    implicat sau e martorul unor situații de bullying    . Deci, copiii noștri
    înconjurați de foarte multă violență.


    Pentru reducerea
    cazurilor de nerespectare a drepturilor minorilor, Avocatul Poporului are,
    începând din 2018, un departament specializat: Avocatul Copilului care soluţionează orice sesizare în legătură
    cu încălcarea unuia sau mai multor drepturi ale persoanelor cu vârste de până
    în 18 ani. Ce a făcut
    Avocatul Copilului în primul său an de existenţă, aflăm de la consiliera Ligia
    Crăciunescu:

    În acest an, avem
    înregistrate peste 517 petiții și peste 425 de sesizări din oficiu. Au avut loc
    peste 90 de anchete în cazul unor posibile încălcări ale drepturilor copilului,
    iar Avocatul Poporului a emis peste 50 de recomandări privitor la aceste
    drepturi. Au fost înregistrate 156 de apeluri telefonice și acordate în jur de
    200 de audiențe în capitală și în provincie. Toate aceste date se referă la
    posibile încălcări ale drepturilor copilului.


    Un exemplu de caz
    soluționat prin auto-sesizarea Avocatului Copilului a fost cel al unui minor de
    12 ani din judeţul Dâmboviţa, trimis la muncă de propriul tată. Primele
    informaţii au venit din mass-media, ne spune Ligia Crăciunescu.:

    De îndată ce a luat cunoştinţă
    de această ştire, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu fiind solicitate
    Direcţiei de Asistenţă Socială Dâmboviţa informaţii referitoare la acest caz
    precum şi aplicare măsurilor legale ce se impun. Ca urmare a acestui demers,
    DGASPC Dâmboviţa ne-a comunicat că echipa mobilă a Direcţiei şi reprezentanţi
    ai autorităţilor locale – poliţie şi primărie – s-au deplasat pe teren găsind
    pe imaşul oraşului Găeşti un copil de 12 ani care a declarat că zilnic, de
    dimineaţa până seara trebuia să îngrijească o turmă de vaci. Tatăl ştia că
    minorul munceşte şi încasa banii primiţi de copil. Minorul a fost plasat de
    urgenţă într-un centru de copii unde a beneficiat de îngrijire de specialitate
    inclusiv de psihoterapie pentru depăşirea acestei traume.


    Conform statisticilor unei alte organizaţii non-guvernamentale, World
    Vision România, 11% dintre copiii săraci lipsesc de la şcoală ca să muncească.

  • Jurnal românesc – 13.11.2017

    Jurnal românesc – 13.11.2017


    Descoperă şi cunoaşte România este un program pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni doreşte să îl continue pe tot parcursul anului 2018, dedicat Centenarului, a declarat, vineri, ministrul Andreea Păstîrnac, la Palatul Parlamentului, unde a avut loc deschiderea celei de-a doua etape a proiectului. Descoperă şi cunoaşte România aduce la Bucureşti aproximativ 100 de tineri din Republica Moldova. Aceştia se vor întâlni, timp de trei zile, cu reprezentanţi ai autorităţilor române. “Cred că prin acest program, practic, ne angrenăm într-un efort pe care îl fac foarte multe state care au comunităţi în afara graniţelor, este un model de mare succes peste tot, este un model care se bazează pe ceea ce este, astăzi, lumea modernă, o lume a interacţiunilor, o lume a vitezei de deplasare, a conexiunilor, a spus ministrul Andreea Păstârnac .



    In sud-estul Romaniei sunt înregistrate peste 16.000 de cazuri de copii rămaşi singuri acasă fără părinţii care şi-au căutat locuri de muncă peste hotare. Aceasta este concluzia unui raport prezentat vineri, la Constanţa, de Organizaţia Salvaţi Copiii, în cadrul dezbaterii Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate – aspecte legale şi bune practici de intervenţie. Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoţionale, fragilizarea acestor copii nevoiţi să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinţi prezenţi în viaţa lor doar prin telefon, de la distanţă”, a afirmat preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu. Prin programele dezvoltate de organizatie în judeţul Constanţa, 235 de copii şi reprezentanţii lor au beneficiat de suport psihologic şi educaţional şi peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare şi de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.



    Ambasadorul României în Statele Unite, George Cristian Maior, a făcut, în perioada 7-10 noiembrie, o vizită în statele Oregon şi Washington, care a cuprins întâlniri la nivel economic dedicate atragerii de investiţii americane în România, la nivelul administraţiei locale, a mediului academic şi universitar, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţii româno-americane. Ambasadorul a avut o întrevedere cu specialişti în domeniul IT de origine română din cadrul companiei Intel, la unul dintre sediile producătorului american de componente IT din Portland, Oregon. El a apreciat prezenţa Intel în România, la Galaţi şi Timişoara, ca fiind importantă din punct de vedere al volumului activităţii desfăşurate. Ambasadorul George Cristian Maior i-a încurajat pe specialiştii români să menţină o strânsă legătură cu ţara şi să sprijine parteneriatul României cu SUA prin implicarea activă în viaţa comunităţilor din care fac parte.



    Reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului au avut, săptămâna trecută, un dialog faţă în faţă cu parlamentarii români şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Mehedinţi. Au fost stabilite proiecte culturale şi economice care să-i sprijine în mod direct pe etnicii români din Valea Timocului. Cetăţenia acordată etnicilor români din Serbia este una dintre problemele aduse în discuţie de reprezentanţii delegaţiei. Deputatul PNL Daniel Gheorghe a depus un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea tendiţelor demografice negative.


  • Raport Organizația Salvați Copiii

    Raport Organizația Salvați Copiii

    Un raport prezentat vineri, la Constanţa, de Organizația Salvați Copiii, în cadrul dezbaterii Protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – aspecte legale și bune practici de intervenție , peste 16.000 de copii rămași singuri acasă, fără părinți, aceștia căutându-și locuri de muncă peste hotare, sunt înregistraţi în sud-estul României.

    Președintele executiv al Organizației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu, spune că numărul copiilor care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate este de 16.714, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, dintre care 3.708 copii în județul Constanța, 6.218 – în județul Galați, 3.238 copii în Vrancea, 2.061 – în județul Buzău, 1.188 copii în județul Tulcea și 301 copii în județul Brăila. Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoționale, fragilizarea acestor copii nevoiți să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinți prezenți în viața lor doar prin telefon, de la distanță. Dincolo de asta însă, sunt probleme grave, cotidiene cu care acești copii se confruntă zi de zi, pentru că în multe situații nu există un reprezentant legal în grija căruia să fi fost lăsați. Aceasta este miza noastră acum, să ne asigurăm că acești copii sunt legal în responsabilitatea cuiva, că pot merge în tabere, la medic atunci când e nevoie, fără a se simți, încă o dată, izolați de ceilalți colegi.


    Prin programele dezvoltate de Salvați Copiii în județul Constanța, 235 de copii și reprezentanții lor au beneficiat de suport psihologic și educațional și peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare și de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.

    Este crucial ca părintele, atunci când pleacă să muncească în străinătate, să își lase copilul în siguranță, în grija bunicilor sau a altor rude. Însă nu este suficient. Se impune numirea unui reprezentant legal, astfel încât copilul să poată beneficia de toate oportunitățile, pe plan educațional și nu numai, fiindu-i facilitată participarea la toate evenimentele din școală, de exemplu, unde este nevoie de acordul reprezentantului. Totodată, pentru ca echilibrul emoțional al copiilor să nu aibă de suferit, serviciile de informare și consiliere – pentru ei și cei în grija cărora rămân – sunt esențiale, a subliniat Irina Ermolaev, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța.


    Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului Protecție și educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate a părinților, prin centre de zi, implementat de Salvați Copiii cu finanțare de la The Velux Foundations și cu susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerului Educației Naționale, direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, serviciilor publice de asistență socială, inspectoratelor școlare județene și școlilor.

    Copiii afectați de migrația economică a părinților, persoanele în grija cărora au rămas copiii, părinţii beneficiază, în cadrul proiectului, de servicii de suport educațional, psihologic și social, prin programele locale din București, Pitești, Brașov, Craiova, Mangalia, Târgoviște, Petrila, Lupeni, Reșița, Iași, Piatra Neamț, Sighișoara, Suceava, Negrești, Timișoara, Târgu Mureș.

  • Creştem împreună

    Creştem împreună

    Fenomenul copiilor rămaşi acasă doar cu un părinte sau în grija unor rude, din pricina plecării la muncă în străinătate a părinţilor, a căpătat în România dimensiuni greu de cunoscut. Astfel, conform situaţiei prezentate de Diecţia Protecţia Copilului, la finalul anului 2012, erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor responsabile de asistenţa socială, un număr total de 79.901 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 41% erau complet lipsiţi de grija părintească: 22.993 aveau ambii părinţi plecaţi, iar 9.991 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. Deşi cifrele sunt mari, o serie de studii arată că datele oficiale prezintă doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului.



    Un nou pas în spijinirea celor mici, a fost făcut cu sprijinul organizaţiei “Salvaţi copiii România”, prin proiectul Creştem împreună”. Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, vorbeşte despre obiectivul programului: “Obiectivul programului este să găsim împreuna cele mai bune modalităţi de a proteja copiii care au părinţii plecaţi în străinătate şi ca urmare, să dezvoltăm servicii complexe, suport pentru aceşti copii. Să-i ajutăm să facă faţă temelor şi şcolii, pentru că fără o protecţie parentală adecvată este greu ca un copil sa fie bine pregătit pentru şcoală. Îi ajutăm să comunice în mod permanent cu părinţii lor care sunt în altă ţară, prin dotarea cu echipamente:computere şi internet. Totodată, îi ajutăm pe cei care rămân cu copiii în grijă, pentru că sunt foarte muţti bunici sau rude, care nu sunt pregătiţi să se ocupe de un copil, mai ales de un adolescent. Un lucru important pentru noi este să implicăm autorităţile, astfel încât să multiplicăm aceste exemple de bună practică, pentru că astfel de copii se află peste tot în ţară.”



    Proiectul “Creştem împreună” s-a concretizat prin deschiderea mai multor programe “Şcoală după şcoală” în 14 judeţe din România. Astfel de centre există în Piteşti, judeţul Argeş, Braşov, Bucureşti, Reşiţa, Mangalia, Târgovişte, Craiova, Lupeni şi Petrila, în judeţul Hunedoara, Iaşi, Sighişoara, Piatra Neamţ, Suceava şi Negreşti, judeţul Vaslui.



    În perioada 2010-2012, 2080 copii au fost incluşi în program, dintre care 785 au mama plecată în străinătate, 876 au tatăl plecat în străinătate, iar 419 copii au ambii părinţi plecaţi. Toţi aceşti copii au beneficiat de ajutor educaţional suplimentar şi au fost implicaţi în activităţi de petrecere a timpului liber: excursii, plimbări, vizite la muzee şi la obiective turistice. De asemenea, reprezentanţii copiilor au participat lunar la întâlniri de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică.



    Autorităţile înţeleg că mai sunt multe de făcut: Cătălina Chendea, inspector, Ministerul educaţiei: Am pus accent pe lectorate organizate pentru cei care rămân cu copiii acasă, este vorba despre o pregătire a celor care preiau aceşti copii, adică de multe ori practic se trezesc cu ei pe cap. Încercăm să creăm legături cu aceşti noi părinţi ai lor, încercăm să-i încurajăm pe copii să păstreze cât mai strâns legătura cu părinţii lor, pentru a înţelege că părinţii lor nu sunt plecaţi de tot, nu i-au abandonat, se vor întoarce. În acest sens avem tot felul de activităţi extraşcolare de creşterea încrederii copilului în el, în familie.”



    Percepuţi câteodată drept privilegiaţi, pentru un obiect mai nou sau mai frumos primit cadou de la părinţii din străinătate, mulţi dintre aceşti copii sunt total lipsiţi de protecţia unui cămin. Daniela Ganu este bunica unei fetiţe rămase în grija ei şi a mamei, tatăl lucrând în străinătate. Cum nepoata ei beneficiază de acest program, bunica a observat: “De multe ori, venind după fetiţă, am văzut copii care, chiar dacă au părinţii în străinătate, sunt dezbrăcaţi, copii care n-au mâncat. Li se dă corn cu lapte la şcoală. Am văzut că în programul dvs le daţi şi o masă, foarte bine. Părerea mea ca bunică, ca părinte este că sunt multe cazuri sociale, unde în familie sunt patru copii, cinci copii ai căror părinţi sunt plecaţi, lăsaţi la vreo bunică săracă ce poate nici nu vede. Sau la un unchi, la o mătuşă care îi lasă în drum, până se înnoptează. Poate în acest program al dvs încercaţi un fel de cămin, cum era odată. În cazurile sociale, o perioadă de internat, unde au program de dimineaţa până seara. Unii nu au unde să doarmă: sunt pe stradă. Eu am văzut copil care era pe stradă, nemâncat, gol, desculţ.”



    Că astfel de programe sunt din ce în ce mai necesare, nu se mai îndoieşte nimeni. O dovadă în plus, mărturia unei bunici sărace, Vera Limbei, rămasă cu patru copii în grijă: “Am patru nepoţei în plasament. Sunt nepoţeii mei, părinţii lor sunt plecaţi în afară, pentru a-şi cumpara o casă. Stăm cu chirie într-o garsonieră. Copii au între 7 şi 5 ani, doi sunt gemeni şi au 6 anisi sunt în clasa pregătitoare, cel mare în clasa întâi şi cea mică la gradiniţă. Dacă n-ar fi fost fundaţia n-aş fi reuşit!”



    În cazul copiilor cuprinşi în astfel de programe, se observă încă din primele luni îmbunătăţiri ale abilităţilor de comunicare, creşterea încrederii în sine şi îmbunătăţirea situaţiei şcolare la una-două materii în primele trei luni, pentru a se ajunge la patru în următoarele trei.



    Programul Creştem împreună” a implicat activitatea susţinută a 565 de voluntari. În 2013, peste 1000 de copii vor fi cuprinşi în activităţile organizate în toate cele 16 locaţii.


  • Kampf gegen Kindersterblichkeit: Das Programm „Willkommen auf der Welt“

    Kampf gegen Kindersterblichkeit: Das Programm „Willkommen auf der Welt“

    Rumänien bleibt weiterhin auf dem ersten Platz in der Europäischen Union, was Kindersterblichkeit anbelangt, mit einer Sterberate von 9,4 zu 1000 lebendig geborenen Kinder. Die Hauptursache sind Frühgeburten. Einem Drittel dieser Sterbefälle könnte durch die Entwicklung von Unterstützungsprogrammen für Mütter und Kinder und durch die Ausstattung der Entbindungsheime mit leistungsvollen ärztlichen Geräten vorgebeugt werden, meinen Mediziner. Die Organisation Salvaţi Copiii“ (Rettet die Kinder“) hat sich vorgenommen, diese schmerzvollen Statistiken zu ändern und ist dem internationalen Programm Every one“ beigetreten, das von Save the Children International geleitet wird.



    Ziel des besagten Programms ist es, die Kindersterblichkeit und die Sterberate der Kinder unter fünf Jahren im Zeitraum 2010-2015 um 15% zu senken. In diesem Sinne hat die rumänische Tochterorganisation vor zwei Jahren ein umfangreiches Programm ins Leben gerufen: Jedes Kind zählt“. Das Programm beinhaltet auch eine Geldsammelkampagne Willkommen auf der Welt“. Bis heute haben 15 Entbindungsheime landesweit medizinische Ausrüstung erhalten, die die Ärzte bei ihren Bemühungen zur Rettung der frühgeborenen Kinder unterstützen werden. Der Gesamtwert der Finanzierungen, die Salvaţi Copiii“ letztes Jahr erhalten hat, überschreitet eine Million Lei. Diese wurden durch die Umleitung von 2% der Einkommenssteuer und durch die Gro‎ßzügigkeit verschiedener Gesellschaften und Privatpersonen, die Spenden gemacht haben, gesammelt. Au‎ßerdem haben sich 42 Angestellte und über 800 Freiwillige in verschiedenen Städten an dieser Kampagne zur Reduzierung der Kindersterblichkeit in Rumänien beteiligt.



    Am Ende des besagten Programms hat die Organisation Salvaţi Copiii“ neulich dem Krankenhaus Cantacuzino“ in der Hauptstadt einen Transportinkubator und dem Endbindungsheim Polizu ein Atemgerät im Wert von 24.000 Euro gespendet. Gabriela Alexandrescu, Exekutivvorsitzende der Organisation Salvaţi Copiii“:



    Nach unseren Hochrechnungen haben wir festgestellt, dass diese Geräte zur Rettung von 327 Babys helfen und normale Bedingungen für 380 Geburten gewährleisten werden. Dies dank der Ausstattungen, die wir bestimmten Endbindungsheimen geliefert haben. Nartürlich wollen wir weiter machen.“



    Landesweit sind die Entbindungsheime schwach ausgestattet und die Geräte haben ein Alter, die sie oft unbenutzbar machen. Hinzu kommt der Personalmangel, meint Adrian Crăciun, Leiter der Entbindungsstation des Cantacuzino-Krankenhauses in der Hauptstadt:



    Wir sind eine kleine Entbindungsstation. Wir haben nur ungefähr 2200 Geburten im Jahr, aber über 20% der hier behandelten Kinder sind Frühgeburten. Da wir eine Entbindungsstation dritten Grades sind, bekommen wir Babys mit Problemen aus anderen Entbindungsheimen. Allein letzte Woche wurden bei uns drei Neugeborene aus drei verschiedenen Krankenhäusern eingeliefert. Zwei davon werden künstlich beatmet. Leider können wir nicht immer alle empfangen, denn wir verfügen nicht über genug Plätze. Wir haben nur 9 Plätze auf der Intensivstation und oft sind diese Plätze überfüllt. Ich befürchte, dass wir sie bald nicht mehr empfangen können, denn wir werden keine Arbeitsmittel mehr haben. Leider ist es eine reale Situation, von der ich nicht wei‎ß, wie leicht wir sie überwinden können.“



    Die Unterfinanzierung bleibt auch ein ernstes Problem des rumänischen Gesundheitswesens. Der Leiter der Entbindungsstation fügte noch hinzu, dass seine Einheit dieses Jahr weniger Geld als im letzten Jahr für die vier Programme, die sie durchführt, erhalten hat — für Frühgeburten, für die Atemvirusinfektion, für Ernährungsprophilaxe und für die Aufspürung der Hörbehinderungen bei Neugeborenen.



    Letztes Jahr haben wir 4 Milliarden Lei erhalten, dieses Jahr nur 600 Millionen Lei. Das ist ein beträchtlicher Unterschied. Wir leben nun von dem, was wir letztes Jahr angelegt haben. Mit diesem Geld haben wir alles gekauft, womit wir unsere internen Angelegenheiten erledigen können. Auf einmal haben wir dann kein Geld mehr bekommen. Wir können ein frühgeborenes Baby nicht mit Luft behandeln.“



    Das Gesundheitsministerium wird 2013 landesweit 20 Entbindungsheime durch ein Programm der Weltbank sanieren und ausstatten. Dies kündigte Staatssekretär im Gesundheitsministerium Adrian Pană an:



    Dieses Sanierungs- und Ausstattungsprogramm der Entbindungsheime durch die Weltbank lief lange Zeit. Ein Teil davon wurde in den letzten Jahren zu Ende gebracht. Ein Teil läuft weiter und es finden Diskussionen für ein neues Darlehen von der Weltbank statt, um weiterhin einschlie‎ßlich in die Ausstattung der Entbindungsheime zu investieren. Ich möchte aber etwas klarstellen: Kindersterblichkeit hängt nicht nur von dem Entbindugsheim ab. Die Kindersterblichkeit ist ein komplexer Indikator, der den Entwicklungsstand einer Nation widerspiegelt. Es ist besonders wichtig, ein gut ausgestattetes Entbindungsheim zu haben, wo Mütter und Kinder sichere Gesundheitsdienstleistungen erhalten können. Es ist au‎ßerdem extrem wichtig, dass das Kind dann sein Leben auch au‎ßerhalb des Entbindungsheimes in einer sicheren Umgebung beginnt. Dafür können sowohl das Gesundheitswesen, aber auch andere Systeme extrem viel unternehmen. Und das wird sich in der Senkung der Sterblichkeitsrate bei Babys widerspiegeln.“



    Jedes Kind hat ein Recht aufs Leben. Wer kann ihm das wegnehmen?“, fragt sich die Exekutivvorsitzende der Organisation, Gabriela Alexandrescu, die weiterhin sagte, dass Salvaţi Copiii“ auch dieses Jahr die Geldsammelaktion fortsetzen wird, damit mehr Krankenstationen Austattung erhalten können, die zur Sonderbehandlung der frühgeborenen Babys notwendig ist.



    Audiobeitrag hören: