Tag: Gabriela Chihaia

  • Jugendgerichtsbarkeit in Rumänien: Pilotprojekt nicht weitergeführt

    Jugendgerichtsbarkeit in Rumänien: Pilotprojekt nicht weitergeführt



    Anders als in Deutschland gibt es in Rumänien keine weitgehend verankerte Jugendgerichtsbarkeit in der Justiz. Die Institution der 2004 als Pilotprojekt gegründeten Jugendkammer sollte ursprünglich bis 2007 auch auf weitere Landgerichte in den grö‎ßeren Städten ausgeweitet werden. Doch das Projekt blieb auf der Strecke, im Jahr 2022 ist die Jugendkammer in Kronstadt immer noch das einzige Fachgericht dieser Art in ganz Rumänien.



    Schon in den ersten Jahren nach der Gründung des Jugendgerichts in Kronstadt wurden Stimmen laut, die seine Auflösung forderten — mit der Begründung, der Aufwand würde sich nicht rechtfertigen, denn die Anzahl der zu behandelnden zivilrechtlichen wie strafrechtlichen Fälle sei nur gering. Gabriela Chihaia, Richterin und amtierende Präsidentin des genannten Jugendgerichts, hat unlängst im Rahmen einer öffentlichen Debatte auf dem Portal PressHub.ro gegen diese Auffassung argumentiert. Zu den wichtigsten Errungenschaften, die die Kammer für Jugendliche und Familienrecht ermöglichte, gehört die Einrichtung eines speziellen Raumes für die Vernehmung von Kindern und Heranwachsenden. Jugendliche und Heranwachsende, die in Straftaten oder zivilrechtliche Streitigkeiten involviert werden, sind ohnehin traumatisiert. Es sei daher wichtig, dass dieser Raum, der durch Spenden von einem gemeinnützigen Frauenverein eingerichtet wurde, eine freundliche Atmosphäre bietet, die etwa durch farbenfrohe Möbelstücke und eine entspannende Innendekoration erreicht wird. Hören wir die Argumentation der Richterin Gabriela Chihaia:



    Ein gewöhnlicher Gerichtssaal ist in der Regel ein karger Raum, in welchem zudem im Rahmen des Verfahrens ein trockenes Zeremoniell über die Bühne läuft — z.B. das verpflichtende Aufstehen der Anwesenden, wenn die Richter den Saal betreten, oder das Aufrufen der Gerichtsparteien oder die Vorführung des Beschuldigten u.a.m. Für Minderjährige als Geschädigte oder Opfer ist die visuelle Konfrontation mit dem Beschuldigten, dem mutma‎ßlichen Täter oder anderen Beteiligten ohnehin eine Herausforderung und sie kann zu einer erneuten, zusätzlichen Traumatisierung führen, selbst wenn die Konfrontation au‎ßerhalb eines Gerichtssaals stattfindet. Daher ist es wichtig, für die Anhörung oder Vernehmung von Minderjährigen einen besonderen Raum zu haben, der ihnen die Aussage erleichtert. Insbesondere bei Kindern haben wir das beobachtet: Nach einem lockeren Anfang, bei dem sie sich zunächst entspannen und sogar spielen dürfen, erzählen sie über die abgefragten Vorgänge oder Sachverhalte viel leichter, als sie es in einem herkömmlichen Gerichtssaal tun würden.“




    Dem Einwand, dass Rumänien keine gesonderte Jugendgerichtsbarkeit und mehr Fachgerichte brauche, widerspricht die Richterin Gabriela Chihaia entschieden — ganz im Gegenteil, sagt sie: Die Zahl der Gerichtssachen, in denen Jugendliche und Heranwachsende involviert sind, sei im Wachsen begriffen, und gerade deshalb sei das Jugend- und Familiengericht in Kronstadt ein gutes Beispiel für mehr Zügigkeit in der Lösung der Fälle, verglichen mit ordentlichen Gerichten:



    Die Zahl der Gerichtsverfahren im Bereich Jugendgerichtsbarkeit hat zugenommen und befindet sich nach meiner Auffassung immer noch in einem leichten Aufwärtstrend. Ich bin seit 1. Januar 2019 Vorsitzende des Jugend- und Familiengerichts und kann Ihnen bestätigen, dass die Zahl der Strafsachen mit Jugendlichen als Geschädigte oder Opfer — insbesondere Opfer von Sexualdelikten — gestiegen ist. Es ist zwar keine exponentielle Zunahme, wir haben jedoch ständig und regelmä‎ßig mit solchen Straftaten zu tun. Mit einem Fachgericht kann man sich solcher Strafsachen effizienter annehmen; wenn wir es beispielsweise mit Fällen von Handel mit Minderjährigen zu tun haben, bei versuchten oder vollbrachten Tötungsdelikten, in denen Täter wie Opfer minderjährig sind, gilt unser Jugendgericht als erste Instanz, und das ermöglicht uns, die Verfahren mit der gebotenen Zügigkeit abzuwickeln.“




    Fachgerichte für Jugend- und Familienrecht ermöglichen auch den Richtern und anderen Justizangestellten, zu Experten auf diesem Teilgebiet des Zivil- und Strafrechts zu werden, führt zum Schluss die Richterin Gabriela Chihaia noch aus, die zugleich Präsidentin des einzigen Jugendgerichts in Rumänien ist:



    Zivil- oder strafrechtliche Sachen, in denen Jugendliche oder Familien involviert sind, werden von gewöhnlichen Gerichten zusammen mit anderen Akten derselben Rechtsmaterie behandelt. Es liegt auf der Hand, dass nicht jeder Richter auf allen Teilbereichen des Rechts spezialisiert sein kann. Die in den letzten Jahren viel geforderte Spezialisierung der Spruchkörper kann folglich dem Jugendrecht im Besonderen, der Justiz im Allgemeinen und dadurch der gesamten Gesellschaft nur zuträglich sein.“

  • Un tribunal pentru copii

    Un tribunal pentru copii

    Tribunalul
    pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul
    de acest gen din România. Se dorea un proiect-pilot care, până în 2007, să fie
    replicat dacă nu în toată țara, măcar în orașele importante. Doar că, în 2022,
    Tribunalul pentru Minori și Familie de la Brașov rămâne, în continuare, singurul
    de acest fel din țară specializat pe
    soluţionarea cauzelor civile şi penale în care sunt implicaţi copii.


    În răstimpul
    de când există, au fost voci care au pledat pentru desființarea instanței
    brașovene, pe motiv că activitatea ei ar fi ʺnejustificatăʺ. În sprijinul ideii
    au fost aduse argumente de natură pecuniară – Tribunalul pentru Minori şi Familie
    ar avea un volum de activitate prea mai mic raportat la resursele umane și
    materiale necesare funcționării sale. Într-o discuție publică recentă găzduită
    de PressHub.ro, actuala președintă a Tribunalului, judecătoarea Gabriela
    Chihaia, contra-argumentează.


    În primul
    rând, la Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost amenajată o
    cameră specială pentru ascultarea copiilor. Prin grija unei asociaţii -
    Femeile se implică – și prin sponsorizări și donații, minorii pot fi audiaţi
    pentru diversele cauze în care sunt implicaţi într-un mediu mult mai prietenos,
    cu mobilier şi design interior colorate şi relaxante. Copiii pot trece prin
    traume cu urmări pe termen lung în viaţa lor, astfel că un mediu în care să se
    simtă relaxaţi este extrem de important atunci când sunt ascultaţi de
    instanţele de judecată. Judecătoarea Gabriela Chihaia:

    ʺÎntr-un mediu diferit
    de sala de judecată, care este un mediu auster, sec, unde există o anumită
    procedură care trebuie urmată la nivel de ceremonie – cu ridicarea în picioare
    în momentul în care intră instanța, cu ocazia apelului părților, cu inculpatul
    cu care poate fi privat de libertate, să fie arestat preventiv sau poate fi sub
    o măsură ca arestul la domiciliu sau controlul judiciar sau chiar liber și să fie
    prezent în sala de judecată, cu familia sau prietenii inculpatului care pot fi
    prezenți, uneori, chiar în sala de judecată, dacă este ședință publică sau dacă
    este, cum se întâmplă de cele mai multe ori când avem o persoană vătămată
    victimă minoră, ședința nepublică să fie în afara sălii de judecată, pe
    holurile instanței sau în curtea instanței – sigur că minorul confruntat, chiar
    și numai la nivel vizual, cu aceste persoane, nu face decât să suporte o traumă
    în plus celei care oricum există odată implicat într-o procedură judiciară. Și atunci, aceste camere
    speciale îi conferă posibilitatea de a se dezvălui mult mai ușor în fața instanței
    de judecată. Am avut minori care s-au jucat întâi, care, deși la început mai
    stresați și mai încordați, apoi s-au relaxat și au povestit mult mai ușor decât,
    cu siguranță, ar fi făcut-o într-o sală de judecată.ʺ


    Un al doilea
    argument în favoarea înființării, în România, a mai multor tribunale pentru
    minori și familie este că numărul de cazuri care îi implică pe copii e în
    creștere. În instanța specializată de la Brașov, ele sunt preluate și
    soluționate cu celeritate, în comparație cu un tribunal generalist. Din nou,
    președinta Tribunalului brașovean, Gabriela Chihaia:

    ʺCred că acest număr de
    cazuri a crescut și se află pe o ușoară pantă crescătoare raportat la nivelul
    cel puțin al Tribunalului pentru Minori și Familie. Eu am venit la această
    instanță începând cu 1 ianuarie 2019 și pot spune că am observat că numărul de
    dosare în care sunt implicate persoane vătămate minore, victime ale
    infracțiunilor sexuale – cred că acestea sunt cele mai des întâlnite – a
    crescut. Nu este o creștere exponențială, însă, în permanență, noi avem astfel
    de dosare. Având această specializare, ne putem organiza mai bine pe astfel de
    dosare. Spre exemplu, pe un trafic de minori, care este un dosar care vine la
    noi în primă instanță sau un dosar care are ca obiect săvârșirea unei
    infracțiuni de omor sau de tentativă de omor comisă de un minor sau asupra unui
    minor, le preluăm cu celeritate, dar această celeritate ține de normele de
    procedură penală, pentru că, în același timp, trebuie să respectăm termenele
    prevăzute de legislație, trebuie să respectăm drepturile la apărare, să oferim
    posibilitatea tuturor părților să își exercite în mod real astfel de drepturi. Dar,
    dincolo de termene, stăm foarte bine la timpul de soluționare a dosarelor.ʺ


    În fine, dat
    fiind specificul activității Tribunalului pentru Minori și Familie, angajații acestuia
    au devenit specialiști în materia minorilor, atât în cauze civile, cât și
    penale. Gabriela Chihaia: ʺUn tribunal obișnuit soluționează aceste
    dosare de minori și familie alături de celelalte dosare din materiile civil,
    respectiv penal. Or, judecând în mai multe materii, este evident că judecătorul
    nu se poate specializa pe fiecare din aceste materii, în condițiile în care
    fiecare reclamă o specificitate anume. De aceea, ținând cont că, în permanență,
    s-a tot insistat, în decursul anilor, pe specializarea judecătorilor, o astfel
    de instanță specializată nu poate să fie decât un plus pentru organizarea
    instanțelor din țara noastră, pentru judecători și, implicit, pentru societatea
    căreia ne adresăm.ʺ



    Deși
    abandonat, deci, din fașă, proiectul înființării în România de tribunale specializate
    în problematica copiilor și a familiei continuă să fie în atenție, prin nevoia
    ca minorilor să le fie respectate drepturile, în conformitate inclusiv cu
    legislația și recomandările internaționale. Existența doar a unei singure
    astfel de instanțe este, pentru mulți, o eroare.