Radio România Internațional

Tag: Gabriela Cretu

  • Les priorités de la présidence roumaine du Conseil de l’UE

    Les priorités de la présidence roumaine du Conseil de l’UE

    La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, a déclaré mercredi, devant le Parlement, que les priorités de la future présidence roumaine du Conseil de lUE sont structurées sur quatre axes: lEurope de la convergence, lEurope de la sécurité, lEurope – acteur global et lEurope des valeurs communes. La convergence et la cohésion sont essentielles pour promouvoir une Europe unie et pour accroître la compétitivité de lUnion, a précisé la cheffe du cabinet de Bucarest.



    Dans une déclaration adoptée toujours mercredi, le Législatif sest engagé à soutenir le gouvernement pour quil accomplisse tous les objectifs durant la présidence roumaine du Conseil de lUE. Parmi eux, un agenda centré sur le citoyen, lappui à la politique européenne de cohésion, la poursuite de la Politique agricole commune, la facilitation du dialogue parlementaire avec le Royaume-Uni dans le contexte du Brexit et une meilleure transparence des institutions européennes. Voici ce que déclarait Gabriela Creţu, sénateur social-démocrate: “Sur la base de la collaboration entre les institutions, les ministres vont informer périodiquement les commissions parlementaires et les groupes des partis politiques au sujet des progrès enregistrés dans la mise en œuvre des priorités de la présidence roumaine du Conseil de lUE et des principales évolutions concernant les thèmes majeurs figurant à lagenda européen. Le président de la Roumanie est lui aussi invité à informer le Parlement des discussions et des décisions des conseils européens durant le mandat.“.



    Călin Popescu-Tăriceanu, leader de lAlliance des libéraux et des démocrates, membre de la coalition au pouvoir, a dit souhaiter que la Roumanie agisse pour faire abandonner lidée dune Europe à deux vitesses: “Nous ne voulons pas que les clivages entre Nord et Sud , entre Est et Ouest saccentuent. Nous ne voulons pas que lEurope devienne lunion de deux groupes dEtats, de premier et de second rang, où fonctionneraient les doubles standards économiques, politiques, sociaux ou de tout autre nature “.



    Le Parti national libéral, dopposition, a assumé le rôle de porte-parole de ceux qui anticipent que lExécutif risquerait de ne pas remplir les objectifs fixés, vu que la coalition au pouvoir attaque les valeurs européennes et occidentales. Voici les propos du sénateur libéral Florin Cîţu: “Les faits vous trahissent, quels que soient vos efforts de tout cacher derrière les discours triomphalistes. Vous avez réussi la performance de rajouter neuf points au rapport relatif au Mécanisme de vérification et de coopération, en éloignant encore plus le pays de son objectif visant lentrée dans lespace Schengen. ”



    Rozália Biró, députée de lUnion démocratique des Magyars de Roumanie, a souligné que pour remplir lintégralité de ses objectifs, la Roumanie doit dagir dune seule voix pendant les six mois de son mandat à la tête de lUE. Traian Băsescu, ancien président du pays et actuel sénateur du Parti du Mouvement populaire, a demandé si les priorités annoncées étaient en concordance avec le discours du président Klaus Iohannis. Une question légitime, compte tenu du conflit chronique entre le chef de lEtat et le gouvernement en place. Cet appel à lunité semble quelque peu dérisoire, vu que lopposition de droite envisage de déposer une motion de censure contre le gouvernement. (Trad. Mariana Tudose)

  • Semestrul European 2018: Recomandări de țară și măsuri naționale de răspuns

    Semestrul European 2018: Recomandări de țară și măsuri naționale de răspuns

    Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministrul delegat pentru Afaceri Europene și Institutul European din România (IER) au organizat în data de 10 iulie dezbaterea cu tema Semestrul European 2018: Recomandări specifice de țară și măsuri naționale de răspuns.



    Dezbaterea s-a bucurat de prezența și intervenții oficiale din partea domnului Viorel Ștefan, Viceprim-ministru, Guvernul României, doamnei Gabriela Crețu, Senator, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Senatul României, domnului Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene/Coordonator al Semestrului European și domnului Maarten Verwey, Director general, Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale, Comisia Europeană.



    A doua secțiune a evenimentului a reunit intervențiile domnului Minel Ivașcu, Vicepreședinte, Blocul Național Sindical, domnului Cătălin Gheran, Director general, Autoritatea de Management pentru Programul Infrastructură Mare, Ministerul Fondurilor Europene, domnului Gelu Duminică, Director executiv, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună”, domnului Valentin Sorin Popescu, Director general, Ministerul Educației Naționale și domnului Anton Hadăr, Președinte, Federația Națională Sindicală Alma Mater”. Evenimentul a fost moderat de doamna Prof.univ.dr. Gabriela Drăgan, Director general al IER.



    Intervențiile oficiale și opiniile exprimate de experți, invitați și vorbitori au vizat observații legate de ceea ce reprezintă Semestrul European, recomandările specifice de țară, programe și proiecte de succes legate de recomandările de țară, situația existentă pe diferite domenii legate de recomandări și măsurile care trebuie implementate pentru îmbunătățirea situației la nivel național.



    Pentru detalii, vă invităm să accesați articolul integral în Newsletterul IER, nr. 92, iulie 2018, disponibil aici:


    http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_iulie_2018_ro.pdf


    (autor: Tiberiu Nica, Compartimentul Proiecte, IER)

  • Institutul European din România: Patru noi Studii de Strategie și Politici

    Institutul European din România: Patru noi Studii de Strategie și Politici

    Institutul European din România (IER) a organizat la 28 februarie 2018, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, evenimentul de lansare a Studiilor de Strategie și Politici SPOS 2017. Studiile SPOS reprezintă un proiect cu tradiție al IER și constituie un instrument pragmatic și util pentru fundamentarea strategiilor și a politicilor României în perioada post-aderare. Cele patru studii prezentate au vizat teme precum: Impactul aderării României la UE asupra economiei românești, România ca furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, România şi Piaţa Unică Digitală a Uniunii Europene, respectiv contribuția României în domeniul securității cibernetice.



    În cadrul evenimentului au luat cuvântul dl Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, dna Gabriela Crețu, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, dl Titus Corlățean, Președintele Comisiei speciale pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, dna Gabriela Drăgan, Director General al IER, precum și coordonatorii, respectiv autorii studiilor.



    Pentru mai multe detalii despre agenda, sinteza evenimentului, prezentările autorilor, vă rugăm să accesați pagina IER: http://www.ier.ro/evenimente/lansarea-studiilor-de-strategie-%C5%9Fi-politici-%E2%80%93-spos-2017.html (autor: Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România)

  • Nach Brexit: Welche Rechte haben in Großbritannien lebende Rumänen?

    Nach Brexit: Welche Rechte haben in Großbritannien lebende Rumänen?

    Gut 250.000 Rumänen halten sich laut offiziellen Schätzungen im Vereinigten Königreich auf. Die meisten von ihnen studieren oder arbeiten dort. Was wird aber mit der rumänischen Gemeinschaft, die in allen Lebensbereichen in Gro‎ßbritannien präsent ist, nach dem Brexit passieren? Zurzeit gebe es keinen Grund zu Befürchtungen, sagte der ehemalige Leiter des rumänischen Dienstes der BBC, Cristian Mititelu, im Interview mit dem rumänischen Rundfunk:



    Gro‎ßbritannien ist noch Mitglied der EU, und das wird in den nächsten mindestens zwei Jahren auch so bleiben, wenn nicht länger. Man wird wahrscheinlich ein Übergangsabkommen bis zum effektiven Austritt aus der Europäischen Union aushandeln. Alles weist darauf hin, dass die Rechte der Rumänen auch nach diesem bedauernswerten Bruch weiter respektiert werden. Wahrscheinlich wird es Bereiche geben, in denen die Ansprüche höher sein und in denen mögliche Arbeitnehmer ohne Arbeitsvertrag anfälliger sein werden. Davon würde ich abraten, denn wenn sie kein ordnungsgemä‎ßes Arbeitsverhältnis eingehen und beim britischen Finanzamt nicht registriert sind, haben sie auch keinen Anspruch auf kostenlose medizinische Versorgung oder Sozialhilfeleistungen. Überhaupt hat selbst der britische Verhandlungsführer erklärt, dass er kurzfristig mit einer Zunahme der Einwanderungszahlen rechnet, erst langfristig werde man die Migration einigerma‎ßen unter Kontrolle haben.“




    Radu Cinpoeş ist Dozent an der Kingston-Universität in London, an der Fakultät für Kunst und Sozialwissenschaften, den Lehrstühlen für Politik, Menschenrechte und internationale Beziehungen. Dem Brexit sehe er aus der Perspektive der Rumänen in Gro‎ßbritannien eher mit Pessimismus entgegen. Zu den möglichen negativen Folgen könnten das eingeschränkte Arbeitsrecht oder der erschwerte Zugang zu Sozialleistungen zählen, sagt Professor Radu Cinpoeş:



    In irgendeiner Weise wird jeder betroffen sein, alle EU-Bürger werden betroffen sein. Es ist klar, dass bei den Verhandlungen der Status der EU-Bürger geregelt werden soll. Und trotz der Tatsache, dass die britische Regierung keine Garantien hinsichtlich der Bürgerrechte in Aussicht stellen wollte, wird man am Ende ein System aushandeln, das den bereits hier lebenden und arbeitenden Bürgern etwa ermöglichen wird, das auch weiterhin zu tun. Aber das wird einige Kosten verursachen. Materielle Kosten gibt es bereits, aber es werden auch andere Kosten entstehen. Wahrscheinlich werden die in Gro‎ßbritannien lebenden EU-Bürger im Zuge dieses Regulierungsprozesses irgendwann die britische Staatsbürgerschaft beantragen müssen. Derzeit kostet die Einbürgerung etwa 1200 Pfund und, um ehrlich zu sein, kann sich nicht jeder diese Summe leisten. Darüber hinaus werden bis zur Einbürgerung bestimmte Rechte entfallen, etwa Arbeitslosengeld und ähnliche Dinge. Der gesunde Menschenverstand sagt uns, dass Gro‎ßbritannien es sich nicht leisten kann, auf einmal auf diese Menschen zu verzichten. Es gibt Sektoren der britischen Wirtschaft, die von Arbeitern aus dem EU-Raum getragen werden. Dar Bausektor ist zum Beispiel eine Branche, die sich auf die Arbeiter aus der Europäischen Union stützt, dann das Gesundheitswesen, die Arzthelfer und so weiter.“




    Derzeit leben und arbeiten in Gro‎ßbritannien etwa 3,3 Millionen europäische Bürger, ruft die Senatorin Gabriela Creţu in Erinnerung, die Vorsitzende des Ausschusses für europäische Angelegenheiten. Einige von ihnen hätten bereits eine doppelte Staatsbürgerschaft, sie wären davon nicht betroffen, im Gegensatz zu den anderen, betont Crețu.



    Das Arbeitsrecht sieht nicht dieselben Rechte für Ausländer wie für britische Staatsbürger vor. Weil ein britische Arbeitnehmer eine ganze Reihe von Ansprüchen hat, Rechte hinsichtlich der Erziehung der Kinder, der eigenen, lebenslangen Fortbildung, in Sachen Rente oder Arbeitslosengeld. Die ersten, die nach dem Austritt betroffen sein werden, sind diejenigen, die keine Arbeitsverträge haben. Also die, die dort selbstständig sind, denn auch sie verlieren das binnenmarkt-fundierte Recht auf Leistungserbringung in einem anderen Mitgliedsstaat. Es sind die Selbstständigen, die als erste ihre Rechte verlieren, sie werden nämlich keinen Anspruch mehr auf Arbeitslosengeld, Kindergeld, Sozialhilfe und Unterstützung vom Arbeitsamt mehr haben.“




    In der anfälligsten Kategorie befinden sich auch recht viele rumänische Staatsbürger. Insgesamt seien mehr Polen als Rumänen gefährdet, allerdings ist die offizielle Zahl anhand einer ausgehandelten Schätzung auf 237.000 Personen festgelegt worden. In Wirklichkeit seien es wahrscheinlich mehr Rumänen, sagt die Senatorin Gabriela Crețu.

  • Drepturile românilor din Marea Britanie

    Drepturile românilor din Marea Britanie


    Odată activat articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene, principalul obiectiv al Bucureştiului în cadrul negocierilor pentru Brexit îl reprezintă respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea Britanie – declară autorităţile române. Peste 250 de mii de români sunt în Regatul Unit, potrivit estimărilor autorităţilor, aceştia fiind plecaţi la studii sau la muncă. Ce se va întâmpla cu această comunitate românească, implicată în toate domeniile vieţii din Marea Britanie?



    Într-un interviu pentru Radio România, Cristian Mititelu, şeful fostei secţii române a BBC, spune că nu există motive de temere în momentul de faţă: “Marea Britanie este încă membră a Uniunii Europene, va rămâne aşa cel puţin încă doi ani de zile, dacă nu mai mult. Probabil că se va ajunge, în cele din urmă, să se negocieze un acord interimar până la momentul ieşirii efective din Uniunea Europeană. Toate indicaţiile sunt că se vor respecta drepturile de care se bucură astăzi, chiar şi după ce se va produce această ruptură regretabilă. Probabil că sunt domenii în care va exista mai multă exigenţă şi cei care vin şi lucrează aici fără să aibă contracte de muncă vor fi mai vulnerabili. Nu e bine să facă acest lucru pentru că, dacă nu au un contract de muncă şi nu au o relaţie cu Fiscul britanic, nu beneficiază nici de îngrijiri medicale gratuite sau cvasigratuite şi nici de alocaţii sociale. De altfel, chiar ministrul britanic însărcinat cu negocierile spune că în viitorul apropiat se aşteaptă ca emigraţia să crească, abia pe termen lung reuşindu-se să se stabilească un soi de control asupra emigraţilor.”



    Radu Cinpoeş, senior lector la Universitatea Kingston din Londra, Facultatea de Arte şi Ştiinte Sociale, specializările politică, drepturile omului şi relaţii internaţionale, priveşte mai degrabă cu pesimism din perspectiva românilor din Marea Britanie momentul ieşirii Regatului Unit. Efectele se vor resimţi, în primul rând, în ceea ce priveşte restricţionarea dreptului la muncă, dar şi al ajutoarelor sociale. Profesorul Radu Cinpoeş: “Într-un fel sau altul, toţi vor fi afectaţi, toţi cetăţenii UE vor fi afectaţi. E clar că în urma negocierilor se va construi un proces de regularizare a statutului cetăţenilor UE şi în ciuda faptului că Guvernul britanic nu a vrut să ofere garanţii asupra drepturilor acestor cetăţeni, în final se va ajunge la un sistem care să le permită celor care sunt deja aici, care muncesc ş.a.m.d., să poată continua să locuiască aici şi să-şi continue viaţa, dar asta va avea nişte costuri, nişte costuri deja există materiale, în primul rând, dar şi alte tipuri de costuri. Probabil că în procesul acesta de regularizare, cetăţenii UE care sunt în Marea Britanie, şi cetăţenii români printre aceştia, vor trebui, la un moment dat, să aplice pentru cetăţenie britanică. În momentul de faţă, costul aplicaţiei pentru naturalizare este undeva în zona a 1200 şi ceva de lire sterline, care nu e la îndemâna oricui, să fim oneşti. În afară de acest lucru, până la momentul naturalizării vor dispărea anumite drepturi, drepturi, să zicem, la şomaj şi alte lucruri de acest fel. Logica bunului simţ sugerează că Marea Britanie nu poate, deci nu are capacitatea să renunţe dintr-odată la aceste categorii de oameni, pur şi simplu pentru că sunt zone din economia britanică care sunt susţinute de lucrători din spaţiul UE. Industria de construcţii, spre exemplu, e o zonă care contează foarte mult pe cetăţenii din Uniunea Europeană, sistemul medical, asistenţă medicală şi aşa mai departe, pentru alte zone care de bazează foarte mult pe imigranţii din Uniunea Europeană.”



    În prezent, oficial, există cam 3,3 milioane de cetăţeni europeni care lucrează, trăiesc în Marea Britanie, aminteşte senatorul Gabriela Creţu, preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene. Unii dintre ei au dublă cetăţenie, iar aceştia nu vor fi afectaţi. În schimb, ceilalţi: “Pentru străinii din Marea Britanie nu sunt garantate aceleaşi drepturi colaterale muncii ca pentru cetăţenii din Marea Britanie. Pentru că unui cetăţean care este salariat i se asociază un alt şir întreg de drepturi, drepturi legate de educaţia copiilor, de educaţia lui pe tot parcursul vieţii, de pensii, de şomaj. Primii care vor fi afectaţi în momentul în care se produce ieşirea sunt toţi cei care nu vor fi salariaţi şi cei care vor desfăşura o activitate acolo în calitate de întreprinzători, pentru că şi ei pierd dreptul care e legat de piaţa internă de a presta servicii în alt stat membru. Deci această categorie, primii ei pierd drepturile, adică nu vor primi ajutor de şomaj, alocaţii pentru copii, drept de a fi susţinuţi de instituţiile respective, de gestionarea pieţei muncii etc.” Sunt în cel mai mare pericol şi sunt şi românii în această categorie, destul de mulţi. Sunt mai mulţi polonezi decât români, dar avem un număr oficial estimat pe bază de negociere actuală la 237.000, real probabil că este mai mare, aşa cum ştiu, mai spune Gabriela Creţu.


  • On Brexit and the Romanians in Britain

    On Brexit and the Romanians in Britain

    In Spain there are automatic machines that pick up strawberries while the US has devices that pluck the apples right from the apple trees. Since robots are taking over more and more tasks every day, a British official, cited by The Guardian, has recently suggested that machines could very well replace, after Brexit, the thousands of East-Europeans currently working in Britain.



    On the other hand, former British PM John Major has recommended the current head of the government, Theresa May, to approach the Brexit issue “with a little more charm, and a lot less cheap rhetoric”, if she wants an advantageous post-Brexit agreement. And there are more British politicians who have warned the government over this issue.



    These politicians do not want workers in the UK to be used as a means of negotiation with Brussels. Also, given the fact that European workers are very important for the city of London, they should be guaranteed the right to stay even after Brexit.



    Around 6 hundred thousand workers of London’s 5 million are from other European countries. They build houses, take care of elderly and sick people and provide food and accommodation services. In other words, in case of unsuccessful negotiations, sectors such as tourism, constructions and health risk being on the verge of collapse, as they count on workers from the EU countries. Among them are numerous Romanians.



    Bucharest wants to make sure that the Romanians’ rights will be observed even after Brexit, the Social Democrat MEP and head of the European Affairs Committee, Gabriela Cretu, has explained. She has also said that in Romania’s parliament clear limits were set as to accepting changes in attitude and treatment, but that the entire community bloc must hold negotiations with London.



    In turn, the Liberal MEP Theodor Stolojan says that the British labor market needs and will continue to need labor force from the EU countries even after Brexit.



    Theodor Stolojan: “Britain needs labor force. Britain has around 1.2 million Britons working in other EU countries while it hosts some 3.5 million citizens from other EU member states.”



    In conclusion, during the upcoming Brexit negotiations Romania will pay attention to the free circulation of people and the situation of Romanians in Britain. However, people who work in Britain legally have little to fear. On the contrary, the ones benefiting social security services should be worried.



  • Brexit-ul şi românii din Marea Britanie

    Brexit-ul şi românii din Marea Britanie

    În Spania există maşini automate care culeg căpşuni, iar în Statele Unite – care aspiră mere din copaci. Cum roboţii preiau tot mai multe munci în întreaga lume, un oficial de la Londra citat de publicaţia The Guardian sugera, recent, că mii de muncitori est-europeni care lucrează în Marea Britanie ar putea fi înlocuiţi, după Brexit, cu maşini.



    În contrapartidă, fostul premier John Major îi recomandă actualei şefe a Guvernului, Theresa May, o abordare cu mai mult “farmec” şi mai puţină “retorică ieftină”, dacă vrea un acord avantajos post-Brexit. Şi alţi politicieni de pe malul Tamisei îşi avertizează propriul Executiv! Mai precis, vor ca lucrătorii din Uniunea Europeană să nu fie folosiţi ca mijloc de negociere cu Bruxelles-ul. Cum muncitorii europeni reprezintă, de pildă, “sângele” Londrei, acestora trebuie să li se garanteze dreptul de a rămâne în Regatul Unit şi după Brexit – spun respectivii oameni politici.



    Circa 600.000 de angajaţi din totalul celor 5 milioane din metropolă, adică aproximativ 13%, provin din alte ţări europene, construiesc locuinţe, îngrijesc bolnavi şi bătrâni şi asigură servicii de alimentaţie şi cazare. Cu alte cuvinte, în cazul unor negocieri defectuoase, sectoare precum turismul, construcţiile şi sănătatea riscă să fie împinse în prăpastie, tocmai din cauză că se bazează pe lucrători din Uniunea Europeană. Printre aceştia figurează şi numeroşi români. Or, Bucureştiul vrea să se asigure că drepturile lor vor fi respectate după Brexit – afirmă senatorul social-democrat, Gabriela Creţu, preşedinte al Comisiei de Afaceri Europene. Ea precizează că în Parlamentul român s-au stabilit limite clare de acceptare a unor schimbări de atitudine şi tratament, dar că negocierile cu Londra trebuie purtate de întregul bloc comunitar.



    Gabriela Creţu: “Cum facem noi să menţinem selectarea acelora care ne folosesc şi ne trebuie, cu studii care acoperă anumite deficite de pe piaţa noastră a muncii şi cum să facem să limităm accesul celorlalţi? Ori diferenţa era că, atâta vreme cât ţara era membră a Uniunii Europene, trebuia, prin tratate, să recunoască aceleaşi drepturi tuturor, inclusiv drepturi politice. Cea mai mare capacitate de negociere o avem dacă negociem toţi 27 la un loc.” La rândul său, europarlamentarul liberal Theodor Stolojan observă că piaţa muncii din Regatul Unit are şi va avea nevoie de forţă de muncă din ţările europene şi după Brexit: “Marea Britanie are nevoie de forţă de muncă. Marea Britanie are circa 1,2 milioane de britanici care lucrează în restul ţărilor din Uniunea Europeană, în timp ce, la rândul ei, găzduieşte cam 3,5 milioane de cetăţeni din celelalte state membre ale Uniunii Europene.”



    În concluzie, în cadrul viitoarelor negocieri de ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar, România este foarte atentă la libera circulaţie a cetăţenilor şi la situaţia românilor din Marea Britanie. În mod normal, cei care lucrează cu contracte nu au de ce să îşi facă multe griji, însă, în mod cert, probleme vor avea asistaţii social. În privinţa studenţilor, situaţia este, încă, neclară.