Radio România Internațional

Tag: Gagauzia

  • Jurnal românesc – 12.07.2019

    Jurnal românesc – 12.07.2019

    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni va derula proiectul Cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română, în Republica Moldova, în special în Găgăuzia, la Paşcani, în perioada 13-18 iulie. Stagiul de perfecţionare se va desfăşura pe parcursul a şase zile, având două teme majore: Metodica predării limbii române şi Psihopedagogie şcolară. Cursurile vor fi predate de profesori metodişti de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. La cursuri vor participa 20 de profesori care predau limba română sau în limba română, în Republica Moldova. Acţiunea îşi propune promovarea şi susţinerea învăţării în limba română, precum şi creşterea calităţii şi atractivităţii actului educaţional în limba română, în special în zonele în care ponderea românilor în populaţia localităţilor respective este mică sau foarte mică. Proiectul se încadrează în Programul de Educaţie Apostol Mărgărit, din Planul de activităţi al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



    Sâmbătă, 13 iulie, în arealul Bisericii Grădiște I din Arad se va desfășura a XI-a ediție a Festivalului Românilor de Pretutindeni, informează BucPress. Evenimentul va reuni grupuri folclorice ale românilor din Timoc — Serbia, Chișinău — Republica Moldova, Cernăuți și Maramureșul Istoric — Ucraina. Manifestarea va beneficia de participarea extraordinară a Ansamblului ”Hora-Horița” din Chișinău, precum și a formației ”Rapsozii Zarandului” și a solistei Mariana Deac. Festivalul — organizat de Parohia Ortodoxă Arad Grădiște I în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Aradului, Consiliul Județean Arad și Centrul Cultural Județean Arad – s-a impus la nivel național și internațional ca o manifestare de referință destinată românilor din jurul granițelor României.



    Ambasadorul României în Ucraina, Cristian Leon Ţurcanu, s-a aflat, recent, la Cernăuți, unde a avut întrevederi cu conducerea regiunii si cu lideri ai asociațiilor românești, noteaza BucPress. În cadrul întrevederii cu șeful interimar al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuți, Mihailo Pavliuk, au fost discutate modalitățile de aprofundare a cooperării transfrontaliere între România și Ucraina. Ambasadorul României a reiterat importanța demersurilor concrete de sprijinire a identității comunității românești din regiune și de prezervare a drepturilor etnicilor români.


    În acest sens, au fost discutate aspecte privind deschiderea unei grădinițe cu predare în limba română în Cernăuți, precum și perspectivele renovării sediului Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina ”Mihai Eminescu”. În cadrul întrevederii cu preşedintele Consiliului Regional Cernăuți, Ion Muntean, au fost reluate subiectele legate de modalitățile concrete de sprijinire a comunității românești din regiune, inclusiv în ceea ce privește proiectul privind renovarea casei Aron Pumnul. Cu ocazia prezenței la Cernăuți, diplomatul român a vizitat o grădiniță aflată în ultimele etape de renovare și modernizare, unde vor învăța în limba materna și două grupe de preșcolari etnici români, precum și un imobil avut în vedere pentru înființarea unei grădinițe de limbă română.

  • Jurnal românesc – 23.02.2018

    Jurnal românesc – 23.02.2018

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, un proiect de lege prin care
    a fost extinsă valabilitatea paşapoartelor electronice la 10 ani, comparativ cu
    cinci ani cât era până acum, pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de
    ani. De asemenea, proiectul adoptat de Executiv prevede o valabilitate de trei
    ani a paşaportului simplu electronic pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani,
    iar pentru cei cu vârsta cuprinsă între 12 şi 25 de ani valabilitatea va fi de
    cinci ani.




    O delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, care include mai
    multe asociaţii româneşti, a efectuat, joi, o vizită de lucru la sediul
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (IEH),
    instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Intre IEH şi asociaţiile
    româneşti din Serbia au fost semnate acorduri de parteneriat pentru derularea
    unor acţiuni comune pentru păstrarea şi promovarea identităţii româneşti în
    comunitaţile din Timoc şi Voivodina. Este vorba de organizarea în
    zonele româneşti din Timocul sârbesc a unor conferinţe despre rolul şi
    importanţa limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti şi a unor proiecţii
    de filme româneşti în peste 20 de sate din Serbia. De asemenea, s-a
    discutat despre realizarea unor emisiuni
    culturale, educaţionale şi de spiritualitate pentru românii din Serbia şi
    difuzarea acestora prin intermediul televiziunii online Timoc Press. S-a mai discutat şi despre participarea unor reprezentanti
    ai comunităţii româneşti din Serbia la Conferinţa internaţională Spaţiul
    cultural comun românesc, patrimoniul cultural românesc-probleme, teme şi
    proiecte comune, ediţia a III-a, care va avea loc la Chişinău în perioada
    19-20 aprilie 2018.    Institutul are în procedură
    traducerea în limba română şi tipărirea lucrării ştiinţifice De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă a etnografului Slavoljub Gacovic, o argumentaţie solidă despre istoria
    poporului şi limbii române, de la începuturi şi până azi, cu aplecare asupra
    românilor din Timoc.




    Zece grădiniţe din Găgăuzia au fost incluse în Programul de învăţare
    simultană a limbilor română şi găgăuză pentru copiii din zona autonomă şi
    părinţii acestora, realizat de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din
    Moldova (ANTEM) în parteneriat cu Executivul de la Comrat ,informeaza Radio
    Chişinau.     Până în luna martie, autorităţile vor monitoriza
    derularea proiectului, în vederea extinderii procesului de instruire, transmite
    Moldpres.     Proiectul este realizat în grădiniţe
    din Comrat, Ceadâr-Lunga, Vulcăneşti, Chirsova, Gaidar, Tomai şi Cişmichioi.
    Instituţiile sunt asigurate cu materialele didactice necesare, printre care şi
    o colecţie de poveşti, snoave, povestiri, poezii şi cântece, însoţite de suport
    audio. Materialele sunt elaborate în limbile română si găgăuză în cadrul
    proiectului Integrare cu respect
    pentru diversitate, cu suportul financiar al Înaltului Comisar pentru
    Minorităţi Naţionale al OSCE.Programul a
    fost lansat în 2017, cu sprijinul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi
    Cooperare. În program sunt implicaţi 230 de copiii (5-7 ani) şi părinţii
    acestora. Ei au posibilitate să studieze în paralel limba română şi găgăuză,
    fapt ce le favorizează coeziunea şi integrarea lor lingvistică,
    socială şi profesională şi va contribui la păstrarea identităţii etnice şi a
    patrimoniului cultural în regiune


    Agricultorii şi şoferii sunt printre cei mai căutaţi peste hotare,
    potrivit portalului european pentru locuri de muncă Eures, unde sunt postate
    peste 1.200 de anunţuri de angajare. Fermele din Spania ofera 150 de posturi,
    iar cele din Olanda, 35. Oferta mai cuprinde 150 de locuri de muncă pentru
    şoferi de autobuz în Malta şi peste 200 pentru şoferi de camion în Germania.
    Tot în Germania, firmele vor să angajeze 400 de persoane pentru postul de manipulant
    de bagaje.

  • Jurnal românesc – 2.09.2014

    Jurnal românesc – 2.09.2014

    Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.




    Ministrul roman de externe, Titus Corlăţean, a fost decorat, luni, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu Ordinul de onoare, pentru contribuţia sa la apropierea fostei republici sovietice de UE. La Chişinău, Corlăţean a făcut apel la statele UE să analizeze impactul evoluţiilor regionale asupra Republicii Moldova. Am încredere că 2014, an în care in Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative, va consemna ancorarea definitivă a Chişinăului pe traseul european, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să atingem obiectivul final al acestui proces – integrarea în UE, a mai spus Corlăţean. Şeful diplomaţiei române a co-prezidat, luni, la Chişinău, cea de-a noua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezenţi, între alţii, ministrul de externe al Italiei, Federica Mogherini, desemnată, recent, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule.




    Departamentul pentru Energie de la Bucureşti a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie. Gazele ar fi trebuit să se scumpească de la începutul lunii viitoare, dar Guvernul de la Bucureşti a decis să amâne aplicarea calendarului până la rezolvarea unui diferend cu Bruxellesul. Departamentul pentru Energie a lansat, deja, o dezbatere publică pe tema preţului gazelor naturale.




    Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistia fiscală pentru mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit şi pentru pensionarii care au primit sume necuvenite din cauza unor erori de calcul ale funcţionarilor. Banii deja recuperaţi vor fi restituiţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că, în total, sumele restituite mamelor si pensionarilor se ridică la circa 400 de milioane de lei. Cele două proiecte au fost trimise la Camera Deputaţilor, care este for decizional.