Tag: Gala Green Report

  • Gala Green Report

    Gala Green Report

    Gala Green Report este o inițiativă care își propune să recunoască și să premieze meritele locale ale companiilor, autorităților și persoanelor publice în lupta împotriva amenințărilor globale de mediu. Aflat deja la cea de-a patra ediție în 2024, evenimentul  se desfășoară în fiecare an sub o temă care simbolizează într-un mod metaforic relația omului cu natura. Ediția de anul acesta, denumită „Apa, elixir al vieții”, este dedicată călătoriei apei într-o lume însetată. Astfel, organizatorii amintesc că educația este soluția crizei fără precedent care secătuiește planeta, după cum am aflat de la Raluca Fișer, președinta Asociației Green Revolution.

    „Gala Green Report este un demers al publicații Green Report, care, de 17 ani, scrie nu numai despre probleme, dar și despre oportunități, lucrurile bune care se întâmplă în România și în afara României în ceea ce privește mediul. Este o publicație de business, motiv pentru care am decis să nu ne plângem doar de tot ce se întâmplă în România, să arătăm că există și excelență, există inovații, există oameni care sunt vizionari și care vor să facă lucruri bune. La baza lor poate că sunt, evident, interese și de business, de profitabilitate, de concurență, corect, dar puteau să acționeze în moduri diferite. În momentul în care un proiect are unul din scopuri principale protecția mediului, atunci suntem interesați și atunci vrem să arătăm publicului că există și astfel de proiecte în România.”

     

     

     

    Gala Green Report oferă recunoaștere inițiativelor remarcabile de mediu implementate în România și este o competiție transparentă, cu juriu imparțial și criterii de jurizare obiective, la care nu pot participa cei care aleg să fie sponsorii evenimentului. Obiectivul este de a evidenția inițiativele de mediu valoroase și de a le reuni într-un raport detaliat care poate inspira alte persoane și organizații. În ceea ce privește tema ediției din 2024, aflăm de la Raluca Fișer, președinta Asociației Green Revolution, de ce ne îndreptăm atenția asupra apei.

    „De această dată, ne uităm la planeta albastră, „Apa, elixir al vieții”, pentru că niciodată n-a fost mai important să vorbim despre aceste probleme pe care le avem. În momentul când am început noi să vorbim despre mediu, vorbeam despre schimbări climatice, iar azi vorbim despre criză climatică. Cred că este important să facem un apel la educație și la conștientizare asupra unor probleme actuală cu care ne confruntăm, nu numai în România, ci la nivelul omenirii, la nivel de glob. Tema noastră de anul acesta este un semnal de alarmă pe care, mai mult sau mai puțin, unii dintre noi chiar n-am trăit, fie prin secetă, fie prin inundații, în care vorbim despre impactul apei asupra vieții noastre. De fapt, atragem atenția că apa potabilă este doar 3% din totalul apei care e folosită în întreaga lume, așa încât fiecare picătură contează, fiecare gest în fiecare proiect pe care noi îl jurizăm contează și, de aici, și tematica acestei ediții.”

     

     

     

    Dacă analizăm numărul proiectelor înscrise, venite din rândul societății civile, al ONG-urilor, evenimentul se bucură de succes. „Nu avem o categorie dedicată ONG-urilor, pentru că nu cred că mai este vorba e așa ceva. Avem 11 categorii de excelență, printre care și campanii de mediu sau inovații de mediu, economie circulară până la folosirea sustenabilă a diverselor resurse, astfel încât ONG-urile, asemeni companiilor sau autorităților care pot participa în competiție, pot să-și aleagă o tematică unde au avut real un impact și să-l analizăm. Deci, într-un cuvânt, ele intră într-o competiție acerbă cu proiecte înscrise și de companii sau de autorități, ceea ce pe mine mă bucură foarte mult, pentru că vedem că societatea civilă în România devine din ce în ce mai profesională și profesionistă în implementarea proiectelor de mediu.”

    Pe site-ul evenimentului, gala.green-report.ro, aflăm toate categoriile premiate. De la educație de mediu până la finanțări de proiecte de mediu, sunt 11 categorii. Raluca Fișer, președinta Asociației Green Revolution, face o scurtă trecere în revistă.

    „Vorbim de excelență în finanțarea proiectelor de mediu, în eficiență energetică, inovație de mediu, administrație publică. Aceasta din urmă este o categorie în sine și mi-aș dori să văd și mai multe proiecte ale autorităților locale înscrise și să fie de calitate. Economia circulară este un alt domeniu pe care-l urmărim cu mare atenție și unde sunt foarte multe proiecte scrise în fiecare an, campanii de mediu, excelență în gestionarea consumului de apă, excelență în transport sustenabil, în agrifood, în proiecte de conservare a patrimoniului natural și, nu în ultimul rând, fiindcă cred că este una din cele mai importante categorii din punctul meu de vedere, excelența în educația de mediu.”

     

     

    Green Report derulează în prezent mai multe proiecte interesante adresate publicului. Printre acestea, podcastul Green Report, după cum aflăm de la Raluca Fișer.

    „Încercăm să traducem pe înțelesul tuturor subiecte de mediu, să le aducem mai aproape de oameni, astfel încât să se regăsească în ele. Dacă vorbim despre economie circulară, să înțelegem nu numai care este impactul sau care beneficiile acesteia, dar să vedem cum am putea aplica noi în viața noastră de zi cu zi diverse astfel de obiceiuri sănătoase pentru noi, pentru buzunarul nostru de foarte multe ori, dar și pentru protecția mediului. Deci, podcastul Green Report este unul dintre proiectele noastre de succes. Suntem deja la al patrulea sezon și acolo. Apoi, avem conferințele Green Report, tot în acest domeniu, și să nu uităm de proiectele asociației Green Revolution, care sunt nenumărate. Dintre ele, aș menționa cu foarte mare mândrie, pentru că văd că se schimbă mentalitatea românului, este proiectul de bike sharing, pe care-l avem deja de 17 ani. Astfel, 1,8 milioane de utilizatori unici au acceptat bicicleta ca mijloc de transport alternativ.” 

    Concluzia este că responsabilitatea privind protecția mediului nu este singulară, nu aparține unui om sau unei singure națiuni. „Cred că este un efort comun, nu numai de conștientizare, dar și de a acționa. Cred că am ajuns în acel moment al vieții noastre în care nu putem doar să stăm pe margine și să observăm, ci trebuie să acționăm. Iar eu cred că Gala Green Report este unul din lucrurile care arată că sunt oameni care fac asta. Însă ține de noi, în fiecare zi, de alegerile pe care le facem.”

     

     

    Juriul Galei Green Report este format din specialiști de top, inclusiv lideri ai companiilor din Big 4 și experți în sustenabilitate, care vor evalua proiectele pe baza impactului lor asupra mediului, inovării și sustenabilității pe termen lung.

     

  • Sustenabilitatea ecologică premiată la București

    Sustenabilitatea ecologică premiată la București

    Acesta este motto-ul imperativ al primei
    ediției a Galei Green Report, organizată la începutul acestui an. Tonul
    ultimativ este dat de urgența climatică și problemele ecologice de care toți
    suntem conștienți, probleme pe care publicația online Green Report le
    semnalează de 15 ani încoace, de la înființarea sa. Dar nu doar probleme se
    regăsesc în paginile sale virtuale, ci și soluții, cele mai multe găsite de
    organizații de mediu, dar și de inițiative de afaceri. De fapt, premiile Green
    Report, acordate în cadrul recentei gale, semnalează exact modul în care
    problemele de mediu încep să fie abordate prin proiecte economice și durabile
    și în România. Proiectele premiate aparțin asociațiilor non-guvernamentale,
    mediului de afaceri și autorităților locale, iar despre criteriile de nominalizare
    ne vorbește acum Raluca Fișer,
    Președinta Asociației Green Revolution, inițiatoarea Green Report:

    Am
    reușit să dăm 12 premii că au fost 12 categorii, dar la categoria economiei
    circulare au fost doi câștigători, unul din zona companiilor și altul din zona
    societății civile, adică un ONG cu proiecte foarte bune de economie circulară.
    Deci au fost acordate 12 premii, 94 de proiecte înscrise în competiție și 54 de
    companii sau asociații participante. Pentru o primă ediție, noi am fost extrem de
    fericiți și mulțumiți de calitatea proiectelor și de diversitatea celor care
    și-au înscris proiectele. Și credem că este un foarte bun semnal al pieței că
    lumea a început să înțeleagă că dezvoltarea durabilă este parte integrantă din
    orice plan de afaceri și din gândirea strategică de abordare a pieței.


    Tot Gala Green
    Report evidențiază și evoluția ecologiei românești în cei 15 ani de existență a
    publicației online. Raluca Fișer: Subiectul protecției mediului a ieșit din
    zona activismului ong-ist și a devenit o urgență globală asta dictează agenda
    europeană și globală. Vrem să arătăm că economia circulară și dezvoltarea
    durabilă sunt parte integrantă din mediul de afaceri. Ecologia nu înseamnă că
    toată lumea mănâncă doar salată și se plimbă prin pădure. Pur și simplu, aici e
    vorba și de tehnologie și eficiență în utilizarea resurselor noastre limitate.
    Credem cu tărie că dezvoltarea durabilă trebuie să fie integrată în orice
    afacere pentru că ea oferă o mulțime de avantaje competiționale, de poziționare,
    de reputație. Și, în primul rând, tu, ca manager al unei firme, trebuie să ai
    această responsabilitate față de comunitatea în care activezi. Implicarea în
    comunitate, într-o formă sau alta, și grija pentru mediul înconjurător devin
    atât de importante încât, dacă nu le ai în vedere, poate să ducă o
    întreprindere la faliment.


    Vedeta
    Galei Green Report a fost organizația Ateliere fără frontiere, cu două premii
    câștigate și o nominalizare. Distincțiile au fost acordate la categoriile Excelență în
    Economie Circulară pentru platforma educlick și Excelență în Agri-Food pentru ferma socială bio&co. Despre
    proiectele câștigătoare ne vorbește acum directoarea de programe de la Ateliere
    fără frontiere, Lorita Constantinescu:

    Noi am câștigat la categoria economie
    circulară cu proiectul nostru EduClick. Prin acest proiect, colectăm deșeuri
    electrice și electronice și recondiționăm calculatoare. Le readucem în stare de
    funcționare și le donăm școlilor din zone mai puțin dezvoltate care nu au acces
    la fonduri ca să își doteze laboratorul de informatică. De când a început
    pandemia practic calculatoarele s-au dus către școli și școlile le-au dat
    copiilor care nu aveau calculator acasă ca să poată să continue școala online.
    De fapt, la Ateliere fără frontiere, componenta socială este cea mai importantă
    pentru noi. Aceasta este misiunea noastră socială, adică reintegrarea
    persoanelor vulnerabile pe piața muncii. Practic noi ne-am înființat în anul
    2008 și EduClick a fost primul atelier înființat. Tot ce-am făcut a fost să
    creăm condițiile pentru reintegrarea acestor persoane. Le angajăm cu carte de
    muncă la noi, în ateliere și, timp de doi ani cât stau aici, participă la un
    program de acompaniere socio-profesională prin care deprind abilitățile unui
    loc de muncă. La final îi sprijinim
    să-și găsească un loc pe piața muncii.


    De altfel,
    acesta nu este singurul proiect prin care organizația Ateliere fără frontiere a
    demonstrat că ecologia merge mână în mână cu filantropia și întrajutorarea
    socială. Pentru categoria Excelență în Inovație
    pentru mediu, organizația a fost nominalizată cu atelierul Remesh, unde
    bannere de plastic sunt recuperate și transformate în accesorii precum genți și
    portofele. Ca și în cazul proietului EduClick, în cadrul acestui atelier sunt
    angajate lucrătoare aflate în situații defavorizate. Din nou, o întreprindere
    socială care are ramificații ecologice, asemănătoare cu celelălat proiect
    pentru care Atelierele fără frontiere au fost premiate.

    Lorita Constantinescu: Este vorba de-al treilea atelier al asociației, o fermă socială, unde
    cultivăm legume și le vindem prin lanțul scurt. Acum câțiva ani, am vrut să
    sprijinim persoanele vulnerabile ca să se integreze pe piața muncii și în zona
    rurală. Dacă primele două ateliere – EduClick și Remash – în București, am vrut
    să facem ceva și pentru cei din zona rurală și ne-am dus nu foarte departe de
    capitală pentru ca accesul să fie mai facil. E vorba de satul Ciocănari, situat
    la vreo 30 de kilometri de București, unde am luat un teren în arendă. Era o
    comunitate vulnerabilă acolo și am angajat oameni din această comunitate.
    Terenul luat în arendă l-am introdus în conversie pentru a face agricultură
    organică, am obținut certificatul bio după aproape trei ani și cultivăm în
    prezent 80 de varietăți de legume. Apoi le vindem prin lanțul scurt printr-un
    sistem de abonament direct către consumatori. Ei, în ziua de livrare a
    legumelor, primesc săptămânal lada pe care au achiziționat-o.

    Ferma de la Ciocănari are momentan puțin peste 90 de
    abonați, dar organizația Ateliere fără Frontiere speră că modelul acesta va fi
    preluat și aplicat de cât mai multe întreprinderi.