Artista şi restauratoarea de artă Lucia Popian locuieşte şi lucrează la New York, a expus, în septembrie, la Bucureşti, la Galeria „Simeza”, sub titlul „Palimpseste”.
Artista şi restauratoarea de artă Lucia Popian locuieşte şi lucrează la New York, a expus, în septembrie, la Bucureşti, la Galeria „Simeza”, sub titlul „Palimpseste”.
Galeria Simeza din București prezintă în luna noiembrie expoziția de grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția a avut un traseu prin mai multe galerii din România, expoziția de la București fiind încheierea călătoriei sale. 10 artiști vizuali consacrați prezintă lucrări strâns legate de Via Transilvanica – Drumul care unește, traseul turistic (pe jos, cu bicicleta sau călare) de lungă distanță (1400 de kilometri), care traversează România pe diagonală, de la Mânăstirea Putna din Moldova (nord-estul României), până la Drobeta-Turnu Severin (sud-vestul României). Unele borne kilometrice ale traseului sunt realizate din andezit (rocă magmatică rezultată prin erupție vulcanică) de către artiști.
Am stat de vorbă, la vernisaj, cu inițiatorul proiectului și unul dintre artiștii expozanți, sculptorul Maxim Dumitraș, despre cum s-a născut expoziția de la Galeria Simeza și cum s-a format echipa de sculptori creatori ai expoziției:
Această expoziție s-a născut în urma unui simpozion de sculptură monumentală Via Transilvanica, unde fiecare artist a făcut 5-6 borne. Sunt toți membrii participanți la acest simpozion. Am folosit ca materie primă andezitul și fiecare artist a propus proiecte proprii care cred că vor fi în timp făcute și monumental. Eu am făcut echipa știind artiștii că lucrează în andezit. E un material foarte dur, dincolo de granit. Normal că trebuie să ai o experiență în acest material și am făcut selecția artiștilor. Am făcut câte 6 borne, cum am spus, fiecare cu câte un proiect propriu. Această expoziție a circulat de la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, la Baia Mare, Sighetu Marmației, Bacău, Iași și acum se încheie un ciclu de un an la Galeria Simeza, la București. Lucrările le-am lucrat la Via Transilvanica, pe deal, după care au fost expuse de-a lungul traseului. Am construit expoziția în funcție de sală.
Maxim Dumitraș ne-a dat câteva detalii despre cum se lucrează andezitul, un material dur, dificil de prelucrat:
Este o tehnică specială, sunt discuri speciale, nu te poți juca cu orice materiale. E dură, dar e fantastică când se termină această sculptură. Pentru prima dată am folosit-o în circuitul sculpturilor acum vreo 10 ani, s-a lucrat mult și în simpozioane. O piatră foarte rezistentă la timp, la intemperii. Și ce e interesant e că poți să folosești de la structura griului până la structura ultrafinisată, aproape de nivelul sticlei.
Artistul vizual Bogdan Pelmuș, prezent în expoziție cu lucrări de sculptură, ne-a vorbit despre proiectul Andezit 10:
Eu nu am terminat sculptură, am terminat pictură, de fapt, dar mi s-a părut interesant lucrul cu obiectul. Eu lucrez cu obiect, cu video, cu mai multe medii. Și materialul mi s-a părut foarte interesant, pentru că e foarte dur, e greu, și poți scoate din el exact inversul. Depinde cum te joci cu el.
Ce lucrări a expus Bogdan Pelmuș în cadrul expoziției de la Galeria Simeza?
Sunt două piese, se numesc Zbor și două desene, completare cumva pe ideea de dualitate, de căutare, interior, comoară, copilărie. Cum poți să scoți ca matur idei din eul tău personal.
Președintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), artistul Petru Lucaci, prezent la vernisaj, ne-a declarat:
Este minunat ce se întâmplă aici. Este o provocare și pentru sculptori și pentru noi să asistăm la o astfel de desfășurare de forțe, pentru că putem vorbi chiar și de forță aici. Andezitul este o piatră foarte dură. Eu i-am văzut pe sculptori în simpozioane și m-a impresionat tipul de efort la care se supun pentru a identifica în blocul de piatră o imagine, o idee, o formă, un mesaj. Lucrările sunt interesante, grupul este în același timp omogen, dar se identifică personalități multiple aici, pentru că sunt artiști cu experiență și în tabere și în lucrul cu astfel de materiale. Este un material inedit, cu o forță expresivă impresionantă.. Suntem obișnuiți cu taberele în piatră din albă de Viștea, în calcar mai moale, mai modelabil, mai ușor de stăpânit. Când e vorba de andezit, este o provocare teribilă și efectul este absolut impresionant.
Petru Lucaci ne-a vorbit și despre cum privește acest proiect din punct de vedere curatorial, proiectul fiind curatoriat de către înșiși artiștii expozanți:
Mie mi se pare că expoziția are sens și este unitară și are forță, pentru că, cei care s-au asociat se cunosc între ei, știu potențialul fiecăruia, știu potențialul materialului cu care lucrează și cred că au găsit o formulă foarte bună de a pune în operă ideile lor.
Cum a arătat anul 2023 din perspectiva UAP? Ce pregătește Uniunea Artiștilor Plastici pentru iubitorii de frumos? Președintele Petru Lucaci:
Deocamdată încercăm să facem un bilanț la Salonul Național de Artă Contemporană, care eu zic, a fost de anvergură. S-a desfășurat în 15 spații diferite, dintre care și unele mari, cele de la Combinatul Fondului Plastic, unde avem 8 galerii care cred că au dimensiuni impresionante. Acolo sunt fostele hale ale combinatului, care s-a transformat într-un hub cultural, probabil cel mai mare din România și în care se întâmplă lucruri de altă anvergură decât putem să desfășurăm în galeriile din oraș, care sigur au niște dimensiuni mai domestice, mai umane. Pregătim un alt eveniment acum, în curând. Am terminat noua clădire, sediul Uniunii Artiștilor Plastici, care are și o galerie de artă la parter. Deci expoziția care am organizat-o acolo încercăm să o arătăm lumii într-un context mai oficial de inaugurare a unui sediu al Uniunii. Este pentru prima dată când Uniunea are casa ei, ceea ce e un lucru extrem de important.
Constantin Brâncuși (1876-1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori moderni ai lumii. Născut în
19 februarie 1876, într-un mic sat, Hobița, lângă Târgu Jiu, județul Gorj , a ajuns la Paris în 1905. A fost un sculptor cu contribuții
covârșitoare la înnoirea limbajului plastic și a viziunii sculpturii
contemporane. Lumea artei românești îl omagiază pe Brâncuși în februarie, în
2022 împlinindu-se 146 de ani de la nașterea sa. Manifestările
cultural-artistice au debutat pe 3 februarie, odată cu vernisajul expoziției
Luna Brâncuși de la Galeria Simeza din centrul capitalei, organizat de
Filiala de Sculptură a UAP (Uniunea Artiștilor Plastici) din România. Despre
expoziție ne-a vorbit curatorul acesteia, sculptorul Laurențiu Mogoșanu:
Suntem deja la a doua ediție a
acestui proiect. Expoziția se numește Luna Brâncuși și anul trecut precum și
în acest an, și cum era, de altfel și firesc, se desfășoară în luna februarie.
Noutatea acestei expoziții ar fi că în acest an suntem parteneri cu Centrul de
Cercetare Documentare și Promovare din Târgu Jiu. Expun 48 de sculptori, dintre
care 2 sunt din țară, mai precis din Timișoara, Eugen Barzu, iar de la
Chișinău, și membru în filiala Iași, Valentin Vârtosu. Sunt nume sonore oricum
și din generații diferite, sunt artiști foarte tineri, care abia au depășit
20-25 de ani, și nume foarte cunoscute din lumea noastră, a sculptorilor.
Sculptorul Laurențiu Mogoșanu ne-a dezvăluit
detalii despre temele alese de sculptori, despre legăturile ideatice cu opera
marelui Constantin Brâncuși și despre durata expoziției:
A fost
opțiunea fiecăruia să aducă ce crede că e mai reprezentativ pentru a-l omagia
pe Brâncuși. Și sunt lucrările de calitate. O expoziție de ținută, și ne
bucurăm că artiști, o parte dintre sculptorii din București, au ales să
participe la această expoziție. … Noi am mai avut o expoziție în luna
decembrie, care chiar așa s-a numit, Decembrie, și atunci întâlnindu-mă cu
mulți dintre cei care expun și astăzi, am mai discutat, am pus la cale acest
proiect și, iată, au adus lucrări reprezentative pentru cariera lor. Deci, după
cum spuneam, nu am sugerat colegilor ce anume și cum să aducă, ca temă, dar
avem plăcuta surpriză să observăm că în această expoziție sunt lucrări de
inspirație bizantină, ceea ce a fost și o preocupare a lui Constantin Brâncuși,
această rădăcină directă în creștinismul ortodox. E interesant că, iată, fiind
vorba de Brâncuși, majoritatea sculptorilor au preferat să aducă lucrări în
marmură, piatră, bronz și lemn. Sunt și câteva excepții, care dau o culoare și
o diversitate acestei expoziții. Expoziția este deschisă până pe 27 februarie
inclusiv, și așteptăm publicul să ne viziteze. La Târgu Jiu vor fi, chiar în
preajma zilei de naștere a lui Constantin Brâncuși, mai multe manifestări
legate de acest eveniment.
În finalul
discuției noastre, l-am întrebat pe Laurențiu Mogoșanu despre condiția artistului
în România contemporană şi dacă statul român susține financiar corespunzător
dezvoltarea artei prin achiziţii de opere de artă recente:
E
complicat să expun o părere despre acest lucru. Sigur că artiștii au nevoie de
bani și trebuie încurajați prin achiziții, dar achizițiile acestea chiar dacă
se fac, când se fac, și s-au făcut foarte rar în ultima vreme, sau poate o
singură dată în ultimii 20 de ani, nu sunt suficienți, pentru ca un foarte mic
număr de colegi de-ai noștri au avut această șansă de a primi niște bani, și
oricum nu sunt suficienți; sumele au fost mici, simbolice.
Manifestările dedicate împlinirii a 146 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi au debutat la Galeria Simeza din Bucureşti cu expoziţia Luna Brâncuşi”. Lucrările din expoziţie reprezintă creaţia artistică a zeci de artişti plastici, constituind un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuşi, a cărui operă a influenţat în mod decisiv creaţia plastică a secolului XX.
Am discutat cu sculptorul Laurenţiu Mogoşanu, curatorul expoziţiei:
Weeekend cu prietenii artelor vizuale şi ai filmului. Expoziţia Luna Brâncuşi” de la Galeria Simeza din Bucureşti. Interviu cu curatorul expoziţiei, sculptorul Laurenţiu Mogoşanu; Tu eşti un alt eu – O catedrală a corpului, proiectul Adinei Pintilie, care va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia. Interviuri cu regizotarea Adina Pintilie, Comisarul general al României la Bienală, Attila Kim, preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, Ioana Ciocan, membră a juriului Concursului naţional pentru desemnarea proiectului câştigător; Comedia romantică Lebensdorf”, regizată de Vali Hotea, a intrat în cinematografele românești. Interviuri cu regizorul Vali Hotea, una dintre actriţele principale, Ana Covalciuc, şi producătoarea Ada Solomon: