Tag: Galeria Simeza

Galeria Simeza din București prezintă în luna noiembrie expoziția de grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția a avut un traseu prin mai multe galerii din România, expoziția de la București fiind încheierea călătoriei sale. 10 artiști vizuali consacrați prezintă lucrări strâns legate de Via Transilvanica – Drumul care unește, traseul turistic (pe jos, cu bicicleta sau călare) de lungă distanță (1400 de kilometri), care traversează România pe diagonală, de la Mânăstirea Putna din Moldova (nord-estul României), până la Drobeta-Turnu Severin (sud-vestul României). Unele borne kilometrice ale traseului sunt realizate din andezit (rocă magmatică rezultată prin erupție vulcanică) de către artiști.

Am stat de vorbă, la vernisaj, cu inițiatorul proiectului și unul dintre artiștii expozanți, sculptorul Maxim Dumitraș, despre cum s-a născut expoziția de la Galeria Simeza și cum s-a format echipa de sculptori creatori ai expoziției:

Această expoziție s-a născut în urma unui simpozion de sculptură monumentală Via Transilvanica, unde fiecare artist a făcut 5-6 borne. Sunt toți membrii participanți la acest simpozion. Am folosit ca materie primă andezitul și fiecare artist a propus proiecte proprii care cred că vor fi în timp făcute și monumental. Eu am făcut echipa știind artiștii că lucrează în andezit. E un material foarte dur, dincolo de granit. Normal că trebuie să ai o experiență în acest material și am făcut selecția artiștilor. Am făcut câte 6 borne, cum am spus, fiecare cu câte un proiect propriu. Această expoziție a circulat de la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, la Baia Mare, Sighetu Marmației, Bacău, Iași și acum se încheie un ciclu de un an la Galeria Simeza, la București. Lucrările le-am lucrat la Via Transilvanica, pe deal, după care au fost expuse de-a lungul traseului. Am construit expoziția în funcție de sală.

Maxim Dumitraș ne-a dat câteva detalii despre cum se lucrează andezitul, un material dur, dificil de prelucrat:

Este o tehnică specială, sunt discuri speciale, nu te poți juca cu orice materiale. E dură, dar e fantastică când se termină această sculptură. Pentru prima dată am folosit-o în circuitul sculpturilor acum vreo 10 ani, s-a lucrat mult și în simpozioane. O piatră foarte rezistentă la timp, la intemperii. Și ce e interesant e că poți să folosești de la structura griului până la structura ultrafinisată, aproape de nivelul sticlei.

Artistul vizual Bogdan Pelmuș, prezent în expoziție cu lucrări de sculptură, ne-a vorbit despre proiectul Andezit 10:

Eu nu am terminat sculptură, am terminat pictură, de fapt, dar mi s-a părut interesant lucrul cu obiectul. Eu lucrez cu obiect, cu video, cu mai multe medii. Și materialul mi s-a părut foarte interesant, pentru că e foarte dur, e greu, și poți scoate din el exact inversul. Depinde cum te joci cu el.

Ce lucrări a expus Bogdan Pelmuș în cadrul expoziției de la Galeria Simeza?

Sunt două piese, se numesc Zbor și două desene, completare cumva pe ideea de dualitate, de căutare, interior, comoară, copilărie. Cum poți să scoți ca matur idei din eul tău personal.

Președintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), artistul Petru Lucaci, prezent la vernisaj, ne-a declarat:

Este minunat ce se întâmplă aici. Este o provocare și pentru sculptori și pentru noi să asistăm la o astfel de desfășurare de forțe, pentru că putem vorbi chiar și de forță aici. Andezitul este o piatră foarte dură. Eu i-am văzut pe sculptori în simpozioane și m-a impresionat tipul de efort la care se supun pentru a identifica în blocul de piatră o imagine, o idee, o formă, un mesaj. Lucrările sunt interesante, grupul este în același timp omogen, dar se identifică personalități multiple aici, pentru că sunt artiști cu experiență și în tabere și în lucrul cu astfel de materiale. Este un material inedit, cu o forță expresivă impresionantă.. Suntem obișnuiți cu taberele în piatră din albă de Viștea, în calcar mai moale, mai modelabil, mai ușor de stăpânit. Când e vorba de andezit, este o provocare teribilă și efectul este absolut impresionant.

Petru Lucaci ne-a vorbit și despre cum privește acest proiect din punct de vedere curatorial, proiectul fiind curatoriat de către înșiși artiștii expozanți:

Mie mi se pare că expoziția are sens și este unitară și are forță, pentru că, cei care s-au asociat se cunosc între ei, știu potențialul fiecăruia, știu potențialul materialului cu care lucrează și cred că au găsit o formulă foarte bună de a pune în operă ideile lor.

Cum a arătat anul 2023 din perspectiva UAP? Ce pregătește Uniunea Artiștilor Plastici pentru iubitorii de frumos? Președintele Petru Lucaci:

Deocamdată încercăm să facem un bilanț la Salonul Național de Artă Contemporană, care eu zic, a fost de anvergură. S-a desfășurat în 15 spații diferite, dintre care și unele mari, cele de la Combinatul Fondului Plastic, unde avem 8 galerii care cred că au dimensiuni impresionante. Acolo sunt fostele hale ale combinatului, care s-a transformat într-un hub cultural, probabil cel mai mare din România și în care se întâmplă lucruri de altă anvergură decât putem să desfășurăm în galeriile din oraș, care sigur au niște dimensiuni mai domestice, mai umane. Pregătim un alt eveniment acum, în curând. Am terminat noua clădire, sediul Uniunii Artiștilor Plastici, care are și o galerie de artă la parter. Deci expoziția care am organizat-o acolo încercăm să o arătăm lumii într-un context mai oficial de inaugurare a unui sediu al Uniunii. Este pentru prima dată când Uniunea are casa ei, ceea ce e un lucru extrem de important.