Radio România Internațional

Tag: galileo

  • Importanța misiunilor spațiale europene pentru securitatea terestră

    Importanța misiunilor spațiale europene pentru securitatea terestră

    Programele dedicate sunt menite să preîntâmpine atât riscurile
    terestre, cât și pe cele care ar putea amenința siguranța din spațiu, cum ar fi
    deșeurile spațiale care pot interfera cu instrumentele de observare de pe
    orbita Pământului. În perioada dificilă pe care o traversează Planeta în
    contextul pandemic, securitatea spațială este esențială.


    Cu detalii, Ion
    Nedelcu, membru al grupului din Comisia Europeană pentru managementul
    proiectului Copernicus:

    Și Agenția Spațială
    Europeană, dar și noi, chiar la nivel național, în calitatea pe care o avem de
    a redistribui datele provenind de la acești sateliți dezvoltați în cadrul
    programului Copernicus și nu numai, facem tot ce ține de noi ca să menținem în
    funcțiune aceste sisteme, iar Agenția Spațială Europeană a făcut eforturi
    deosebite pentru ca, în ciuda problemelor provoca    te de pandemie, să asigure
    funcționarea acestor sisteme și distribuirea datelor la cei care le utilizează.



    Ion Nedelcu
    consideră, prin urmare, că este necesar ca instituțiile europene să susțină
    printr-o finanțare corectă programele spațiale menite să supravegheze Pământul.

    Prin sateliți și prin aceste misiuni care au scopuri și obiective
    globale, întotdeauna adresăm probleme care au o valabilitate globală.
    Schimbările climatice generează probleme punctuale, care nu pot fi rezolvate
    decât la nivel global luând în considerare condiții de mediu, condiții
    economice din toate colțurile lumii. În acest fel, se generează o cerință
    foarte clară de observare și de măsurare a diverșilor parametri de mediu și de
    climă, lucruri care la nivel global nu se pot realiza eficient decât cu ajutorul
    sateliților. Și atunci, da, este important ca, pentru aceste cadre, al Uniunii
    Europene și al Agenției Spațiale Europene, cele care gestionează și asigură
    managementul unor astfel de programe, să existe o susținere continuă pentru a
    derula astfel de programe.


    În prezent,
    alături de sateliții din programul spațial Copernicus, platformele de
    telecomunicații Alphasat, Ariane, Artemis, sateliții pentru navigație Galileo,
    dar și seria Meteosat sunt toate menite să consolideze securitatea terestră
    grație proiectelor Agenției Spațiale Europene. Prin detectarea și monitorizarea
    amenințărilor la adresa securității, aceste programe spațiale pot contribui, de
    asemenea, la îmbunătățirea capacităților de prevenire a crizelor globale, prin
    pregătire și răspuns. Centrul European de Sateliți (EU SatCen) este în prezent
    responsabil de această componentă de serviciu.


  • Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Spaţiul s-a militarizat, iar sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauză că nu sunt protejaţi în mod adecvat. Săptămâna trecută, la Bruxelles, participanţii la cea de-a 12-a Conferinţă spaţială europeană comună s-au declarat consternaţi de consecinţe tăierilor de fonduri presupuse de proiectul de buget al Uniunii Europene.

    Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Terra se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu – a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară, tematic, Spaţiul şi Apărarea. Afirmaţia lui Borrell a fost confirmată de generalul Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, care a punctat că în spaţiu au fost deja comise ceea ce a numit acţiuni gri, dar nu ostile. Însă – a adăugat Friedling – toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge. La rândul său, fostul ministru francez al Apărării Nathalie Loiseau, preşedinta subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a arătat că India a recurs la tiruri cu rachete capabile să lovească un satelit, că Rusia a fost surprinsă în flagrant delict de spionaj şi că Statele Unite sub preşedinele Donald Trump nu mai acordă aceeaşi valoare conceptului de alianţă.

    France Presse notează că timpul cuceririi spaţiale şi al succeselor sale nu s-a terminat, însă spaţiul a devenit periculos, iar ambiţiile militare nu sunt singurele ameninţări. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a explicat şi că tot mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi, astfel, spaţiul se aglomerează: dintre cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali, iar deşeurile spaţiale cresc riscurile de coliziune. Borrell a mai spus că preţioşii sateliţi europeni ai sistemelor Galileo, EGNOS şi Copernicus sunt vulnerabili şi trebuie protejaţi, mai cu seamă că ei sunt utilizaţi atât în plan civil, cât şi militar. Franţa şi Italia anunţă că sunt pregătite să facă faţă ameninţărilor şi caută parteneri capabili, în schimb, Belgia afirmă că nu susţine militarizarea spaţiului.

    Uniunea Europeană are mari proiecte pentru industriile sale spaţială şi de apărare. Dar tăierile de circa 200 miliarde de euro operate de Finlanda, la cererea marilor contribuabili, în proiectul de buget pentru 2021-2027, generează îngrijorări. Banii din Fondul European de Apărare s-au împuţinat de la 13 la 7 miliarde de euro, iar programele spaţiale au pierdut 20% din finanţarea la care se aşteptau. Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei şi responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică şi politicile industriale, şi-a exprimat speranţa că, totuşi, viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene va fi în măsură să finanţeze investiţii.

    Preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a fost mandatat să găsească modalitatea de a acoperi o gaură de 237 miliarde de euro între propunerea de buget elaborată de Finlanda şi exigenţele Parlamentului European.


  • Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Uniunea Europeană va dispune de luna viitoare de norme noi prin care va putea monitoriza investițiile directe provenite din țări din afara spațiului comunitar, atunci când apar îngrijorări legate de securitate sau de ordine publică.

    Oficial se numește cadru de examinare a investițiilor străine directe și intră în vigoare de luna viitoare grație acordului la care a ajuns recent Consiliul Uniunii Europene, prezidat în prezent de țara noastră, și a votului favorabil dat de legislativul comunitar pe 14 februarie.

    Regulamentul va fi obligatoriu pentru toate statele membre și a apărut, scrie Reuters, în urma îngrijorării unor țări, precum Franța sau Germania în fața investițiilor tot mai mari ale companiilor chineze sprijinite de stat în sectoare strategice, precum telecomunicațiile, cercetarea ori infrastructura de transport.

    Cadrul va furniza statelor membre instrumentele prin care se pot opune unor investiții străine în active strategice dacă ele consideră că acele investiții pun în pericol securitatea și ordinea publică internă.

    Ca urmare a acestei reglementări, Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii Uniuni, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

    Totodată, noul cadru va crea un mecanism de cooperare prin care statele membre și Comisia vor putea face schimb de informații și își vor exprima preocupările legate de anumite investiții. În același timp va încuraja cooperarea internațională în procesul de examinare a investițiilor.

    Nu este o măsură protecționistă. Nu își propune să oprească investițiile de care avem, de altfel, nevoie pentru locuri de muncă și creștere economică. Nu este în nici un caz un mijloc prin care Comisia Europeană încearcă să le spună statelor membre ce investiții să accepte pe teritoriul lor, spune comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    De altfel, executivul comunitar ține să reafirme că interesele în materie de securitate națională țin de responsabilitatea statelor membre, așa cum tot ele vor avea ultimul cuvânt de spus în privința autorizării unei anumite operațiuni.

    De ce este însă important noul cadru? Explicațiile vin tot de la comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom:

    Este un instrument nou care ne va ajuta să ne consolidăm capacitatea colectivă de a răspunde în mod adecvat provocărilor care apar în această eră a globalizării. Mai ales atunci când investițiile străine sunt o amenințare pentru interesele noastre strategice. Este pentru prima oară când evaluăm aceste riscuri și căutăm soluții plecând de la ideea că suntem o economie integrate.


    Mai trebuie spus că regulamentul a fost adoptat în urma unei propuneri din 2017 a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar în momentul de față, noile reguli sunt cu atât mai importante cu cât mai multe state membre se pregătesc să lanseze licitații pentru licențele unei noi rețelei de telecomunicații 5G


  • UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    Uniunea Europeană își propune să își extindă activitățile din domeniul spațial. Din acest motiv va reuni toate inițiativele într-un singur program și propune un buget de 16 miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual. Planurile sunt susținute și de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.

    Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate până acum de Uniune au permis progrese pe care nici un stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

    Un exemplu în acest sens ar fi programul Galileo, varianta europeană a GPS-ului american și care din decembrie 2016 furnizează servicii de poziționare și date pentru aproape 400 de milioane de utilizatori.

    Programul asigură în prezent o navigaţie mai precisă prin satelit pentru automobile și, în consecinţă, o gestionare eficientă a transportului rutier, dar și servicii mai bune de căutare şi salvare.

    Este de asemenea capabil să asigure un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autoritățile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securității, de exemplu pentru operațiuni militare. În 2020, Galileo își va atinge integral capacitatea operațională.

    Iar Uniunea Europeană mai are în desfăşurare un alt program important. Este vorba de Copernicus, axat pe observarea Pământului. Cuprinde un ansamblu de sisteme complexe care colectează date despre Terra cu ajutorul sateliților și al senzorilorde la sol, din spațiu și de pe mare. Informaţiile culese sunt de folos în gestionarea unor catastrofe naturale precum seismele, erupţiile vulcanice, incendiile sau inundaţiile, dar și în monitorizarea schimbărilor climatice.

    Europa pune la punct în momentul de faţă cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume şi cel mai bun sistem de observare a Pământului. Suntem cu adevărat o putere în domeniul spaţial. Dar lumea este în permanentă schimbare şi mă refer la modul de colectare a datelor, la sectorul privat care devine încetul cu încetul iniţiator al unor proiecte în acest domeniu. Spaţiul devine totodată important pentru apărarea noastră colectivă. Europa trebuie de aceea să ia măsuri, să acţioneze. Iar noi, cei de la Comisia Europeană, propunem un nou program spaţial cu un buget de 16 milarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual 2021 – 2027, spune Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. Iar propunerile sunt sprijite de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.


    Din cele 16 miliarde de euro avute în vedere, 9,7 miliarde ar urma să meargă către Galileo și către Egnos, un alt sistem european navigație prin satelit. Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură.

    5,8 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru programul Copernicus, iar 500 de milioane pentru dezvoltarea de noi componente de securitate.

    În plus, Agenția Spațială Europeană, care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al Uniunii.


  • Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Acord politic privind un cadru UE pentru examinarea investițiilor străine directe

    Uniunea Europeană ia măsuri de protecție în fața investițiilor străine ostile, care ar putea să îi pună în pericol securitatea sau sectoarele strategice ale economiei. Un acord politic în acest sens a fost convenit recent de Parlamentul, Consiliul şi Comisia Europeană.

    Înțelegerea la care au ajuns cele 3 instituții prevede crearea unui cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe. Franţa, Germania sau Italia s-au numărat de-a lungul timpului printre statele membre ale Uniunii care s-au arătat îngrijorate de preluarea unor companii din domenii sensibile, precum cel al înaltei tehnologii, de către investitori străini, în special din China. Ca măsură de precauție au cerut Bruxelles-ului o legislaţie comunitară care să permită filtrarea anumitor operaţiuni.

    Europa trebuie să îşi apere întotdeauna interesele strategice. Avem nevoie de control cu privire la achiziţiile efectuate de societăţi străine, care vizează asemenea active, spune preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Iar noul cadru european creează un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre şi Comisia vor putea face schimb de informaţii şi îşi vor putea exprima anumite îngrijorări cu privire la natura și scopul anumitor investiții străine.

    Totodată, Comisia Europeană ar urma să aibă dreptul de a emite avize în cazurile care investițiile străine privesc mai multe state membre sau ar putea afecta un proiect sau un program de interes pentru întreaga Uniune. Este cazul programului Orizont 2020, din domeniul cercetării și al inovării, sau al programului Galileo, varianta europeană a sistemului american GPS. Statele membre vor avea însă ultimul cuvânt de spus și vor decide și de acum încolo dacă o anumită operațiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor.

    Potrivit comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, înțelegerea ‘este o etapă importantă a procesului început cu un an în urmă pentru protejarea tehnologiilor şi infrastructurilor sensibile din Uniune. Și tot atunci, la începerea procesului, ea a dat asigurări că Europa rămâne deschisă pentru investiţiile străine directe: În actualul context internațional, lumea are nevoie de lideri în materie de comerț. Uniunea Europeană se află în fruntea celor care își doresc schimburi comerciale libere și corecte, păstrarea sistemului multilateral şi a regulilor corecte. Ne propunem să păstrăm Uniunea Europeană deschisă pentru investiții străine într-un cadru nediscriminatoriu, transparent și predictibil. Cadrul european pentru examinarea investițiilor străine directe ne permite însă să răspundem colectiv și să ne apărăm interesele strategice atunci există un risc la adresa lor.

    Compromisul găsit acum a fost salutat de raportorul pe această temă al Parlamentului European, francezul Franck Proust. El spune că în atenție vor fi numeroase domenii de activitate: de la industria aerospațială sau sectorul bateriilor electrice până la securitatea alimentară ori mass-media. Înțelegerea trebuie acum validată de statele membre ale Uniunii. Va fi supusă apoi votului în Parlamentul European, în sesiune plenară, la începutul anului viitor.


  • Galileo, un proiect spațial de succes al UE

    Galileo, un proiect spațial de succes al UE



    Încă patru sateliți Galileo au fost lansați cu succes miercuri, 25 iulie, de la Centrul spațial european din Guyana Franceză, purtați de lansatorul european Ariane-5. Cu o constelație care numără acum 26 de sateliți, sistemul global de navigație prin satelit al UE va oferi un semnal de mai mare precizie pentru o serie de servicii importante.



    Cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume



    Cei patru noi sateliți lansați în această săptămână contribuie la îndeplinirea obiectivului de finalizare a constelației în 2020. Odată ce toți sateliții vor fi lansați în spațiu, europenii vor avea acces la un sistem de navigare cu o precizie de 20 cm, iar Galileo va deveni cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume.



    După lansare, vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a subliniat importanța proiectului spațial pentru economia Uniunii Europene: Încă o realizare în vederea atingerii capacității operaționale integrale a Galileo în 2020! Spațiul devine o nouă frontieră economică, deoarece este legat în mod vital de o serie de sectoare aflate în plină dezvoltare și determină modernizarea profundă a acestora. În fapt, 10% din PIB-ul UE depinde de activități legate de spațiu. Prin urmare, trebuie să depunem eforturi pentru ca Europa să dețină un loc fruntaș la nivel mondial și să beneficieze de autonomie strategică.

    Lansarea rachetei Ariane 5 de la baza Kourou din Guyana Franceză, cu cei patru sateliţi Galileo

    Liftoff of Ariane 5 VA244 and Galileo 23-26

    In case you missed it, here’s the launch replay of Ariane 5 flight VA244 carrying four more #Galileo satellites into orbit, 25 July 2018.

    Posted by ESA – European Space Agency on Wednesday, July 25, 2018



    Ce asigură sistemul de navigație Galileo


    În prezent, sistemul Galileo oferă gratuit serviciul poziționare, navigație și datare. De asemnea, el permite sistemului eCall, care trebuie instalat în mod obligatoriu în toate automobilele noi din UE începând cu data de 31 martie 2018, să comunice serviciilor de urgență locul unde se află vehiculul, menționează site-ul Comisiei Europene.


    Galileo furnizează și Serviciul de căutare și salvare (SAR) care a redus durata de detectare a unei persoane pierdute pe mare sau în munți s-a redus de la 4 ore la aproximativ 10 minute de la activarea unei balize pentru cazuri de urgență.


    În ceea ce privește securitatea statelor din blocul comunitar, Galileo furnizează Serviciul public reglementat (PRS), conceput pentru utilizarea de către utilizatorii guvernamentali în timpul situațiilor de urgență sau de criză de la nivel național, precum atacurile teroriste.


    Constelația Galileo (video în limba engleză)

    Galileo constellation

    With tomorrow’s launch of four more #Galileo satellites, Europe’s satellite #navigation constellation will reach a total of 26 satellites in space, completing the project’s first construction cycle. This video looks at #Galileos story so far and the way forward, interviewing Paul Verhoef, ESA Director of Navigation, and Valter Alpe, Galileos Satellite Production and Launch Campaign Manager. See also https://www.youtube.com/watch?v=c1Qhiwl7Cmw

    Posted by ESA – European Space Agency on Tuesday, July 24, 2018


    16 miliarde euro pentru Programul spațial al UE



    Comisia Europeană a propus alocarea a 16 miliarde de euro pentru Programul spațial al UE, din bugetul multianual aferent perioadei 2021-2027. Suma propusă va fi distribuită după cum urmează: 9,7 miliarde EUR pentru Galileo și pentru EGNOS, sistemul global și sistemul regional de navigație prin satelit ale UE; 5,8 miliarde EUR pentru Copernicus, programul UE de observare a Pământului și 500 de milioane EUR pentru dezvoltarea de noi componente de securitate.



    “Activitățile spațiale ale UE sunt deosebit de valoroase pentru societatea, economia și securitatea noastră. Calea de urmat este clară: să menținem și să modernizăm infrastructura existentă pentru Galileo și Copernicus, să extindem utilizarea datelor spațiale, să stimulăm un nou spațiu european de tinere întreprinderi inovatoare și să sporim securitatea europenilor, a declarat Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.