Tag: gandire critica

  • Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Asociaţia Young Initiative a implementat, în perioada 1 februarie 2019 -
    31 ianuarie 2020, proiectul de solidaritate United We Stand for European
    Values.
    Finanţat prin Corpul European de Solidaritate, proiectul a avut ca
    scop dezvoltarea gândirii critice a tinerilor din medii dezavantajate din
    regiunea Bucureşti – Ilfov, dar şi împuternicirea civică a acestora, prin
    contexte de învăţare non-formală, astfel încât să fie mai activi în societate și să se preocupe de situaţiile care îi vizează.


    Eliza Vaş, vicepreşedintele asociaţiei Young
    Initiative, despre ceea ce a presupus, concret, acest proiect gândit de tineri
    pentru tineri:
    Este primul proiect de acest fel implementat
    de voluntarii Asociaţiei Young Initiative, pe care l-am derulat cu ajutorul
    finanţării primite prin Corpul European de Solidaritate. Scopul nostru a fost
    acela de a dezvolta gândirea critică a tinerilor din zona Bucureşti-Ilfov şi de
    a-i ajuta să se implice mai mult în societate. Ne-am adresat îndeosebi
    tinerilor între 14 şi 25 de ani, liceeni şi studenţi sau, pur şi simplu, celor
    care erau în căutare de contexte de învăţare non-formală. Pe parcursul unui an
    de implementare, au fost mai mult de 250 de participanţi implicaţi în 15
    evenimente de tip ateliere interactive, dezbateri sau simulări de proces
    decizional european. Am făcut şi un board game de implicare comunitară, care se
    numeşte United.



    Desigur, toţi cei care au participat la proiectul United We Stand for European Values au fost aduşi
    laolaltă şi ghidaţi în fiecare moment al activităţii lor de către membrii
    Asociaţiei Young Initiative. Cu toate acestea, impactul acţiunilor pe care
    le-au întreprins a fost analizat la final şi fiecare dintre tinerii
    participanţi a putut înţelege cât de important este, la nivel individual, că te
    implici la nivel comunitar.


    Eliza Vaş: În cadrul proiectului, am avut rolul de coach, ceea ce înseamnă că am
    antrenat, într-un fel sau altul, echipa de voluntari. I-am ajutat să dezvolte
    şi să pună în practică activităţile din proiect. Ca să facem o paralelă cu ceea
    ce se întâmplă în fotbal, a fost ca în momentul în care antrenorul priveşte de
    la margine cum jucătorii pun în practică strategia pe care au discutat-o
    înainte, iar apoi se dezbate la vestiare despre ce a fost bine şi ce ar putea
    fi îmbunătăţit pe viitor. Ideea este că învăţarea non-formală pune foarte mult
    accentul pe reflecţie în procesul de învăţare. Persoanele implicate devin mai
    conştiente şi de cunoştinţele pe care le dobândesc, dar şi de abilităţile pe
    care le dezvoltă. Cel mai important, devin conştiente de impactul pe care l-au
    produs prin activitatea lor.



    Ceea ce a propus proiectul United We Stand for European Values vizează, în primul
    rând, solidaritatea şi viziunea de ansamblu a tinerilor români ca cetăţeni
    europeni. Valorile comunităţii europene sunt cele în jurul cărora au fost
    organizate mai multe ateliere şi dezbateri.


    Elena
    Şelaru, din partea departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul
    Asociaţiei Young Initiative :

    Practic, noi, în calitate de echipă de
    organizare am pregătit diferite workshop-uri şi dezbateri pe teme de interes
    european, pentru a crea un cadru în care să putem să dezbatem drepturile
    noastre în calitate de cetăţeni europeni, valorile europene şi oportunităţile
    de mobilitate europeană. Implicarea mea în acest proiect a constat în
    organizarea unui workshop pe tema economiei circulare şi a schimbării
    climatice, pentru elevii de clasa a noua, de la Colegiul Tehnic Energetic din
    Bucureşti. M-am implicat în etapa de simulare de proces decizional din cadrul
    Parlamentului European, unde am fost şi facilitator, în grupul creat în timpul
    activităţilor, astfel încât să mă asigur de faptul că interacţiunea va fi una
    interactivă şi că toţi participanţii vor putea să îşi exprime ideile într-un
    spaţiu sigur.



    Este deosebit de important ca tinerii din societatea românească să aibă
    iniţiativă în domeniile lor de interes. Orice idee sau mică acţiune poate crea
    proiecte şi activităţi ample, menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii din
    care ei fac parte. Aşadar, echipa Asociaţiei Young Initiative încurajează
    astfel de demersuri, ei înşişi fiind, la rândul lor, nişte tineri cu
    iniţiativă.


    Elena Şelaru: Cred că a avea iniţiativă demonstrează că poţi să gândeşti pentru tine
    şi, poate, să rezolvi anumite probleme sau situaţii despre care alţi oameni nu
    şi-au dat seama că este nevoie să fie abordate. Cred că, în vremurile pe care
    le trăim, foarte mulţi tineri au iniţiative şi se implică în comunitatea
    locală. Tocmai această implicare reprezintă valoarea adăugată, care face
    diferenţa. Aici, mă gândesc la colegii mei din cadrul Young Initiative,
    pentru că foarte multe proiecte au plecat la iniţiative de-ale lor.



    Pentru Elena Şelaru, experienţa de lucru din cadrul
    proiectului United We Stand for European Values a
    avut un impact deosebit, la nivelul profesional şi nu numai. Care este marele
    câştig al tinerilor care aleg să se implice în astfel de activităţi? Îşi
    consolidează propria imagine despre sine:


    După ce am primit aprobarea finanţării, am avut un scurt training, am
    pregătit activităţile următoare, apoi am început să organizăm activităţile.
    Pentru mine însămi, implicarea în acest proiect a fost o realizare în plan
    personal, fiindcă am dobândit abilităţi în organizare de activităţi şi am
    învăţat ce înseamnă să îţi asumi o responsabilitate pe termen lung.



    Echipa de
    solidaritate a United We Stand for European
    Values
    a fost compusă din opt membri (Elena Şelaru, Andrei
    Dobrea, Cristina Cautiş, Maria Balea, Simona Baciu, Andreea Boieriu, Dragoş
    Dănilă, Marius Ghiţă), şase voluntari (Ana Maria Andronache, Maria Baciu,
    Irina Dobreanu, Vlăduţ Ene, Claudiu Brotea) şi un antrenor cu
    experienţă în domeniul proiectelor europene, Eliza Vaş.

  • Educarea gândirii critice VS Fake News

    Educarea gândirii critice VS Fake News

    Termenul de fake
    news
    a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului
    obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea
    Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Acest
    fenomen există însă de decenii, fiind cunoscut drept dezinformare. Comisia
    Europeană consideră necesară creşterea rezilienţei cetăţenilor statelor membre
    în faţa dezinformării care, amenință democrația și valorile europene. Astfel, în
    ianuarie 2018 Comisia Europeană a înființat un grup de experți la nivel înalt
    care să ofere consultanță în elaborarea unor politici de contracarare a
    fenomenului fake news în mediul online
    .


    În cadrul
    întâlnirii Să vorbim despre Europa! Comunicarea privind UE destinată
    tinerilor
    , organizată de Comitetul Economic şi Social la Bucureşti în
    noiembrie anul acesta, Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului
    European din România
    , susţinea: Educaţia
    şi formarea în zone care să transmită informaţii privind problematica europeană
    trebuie susţinute mult mai accentuat şi materiile care includ astfel de
    informaţii ar trebui să fie incluse în corpul de bază al curriculei şcolare sau
    universitare. Printre altele eu sunt şi profesor. Eu predau Economie europeană,
    Instituţii europene, Politici Europene, la facultatea de Relaţii economice
    internaţionale şi ştiu care este situaţia din Academia de studii economice. În
    ASE problematica europeană este inclusă în curricula universitară la mai puţin
    de jumătate din facultăţile universităţii.Şi acelaşi lucru se întâmplă cu multe
    facultăţi care nu au inclus cursul de Economie europeană. Asta am constatat
    când Institutul Euroepan a fost implicat în cursurile de formare pentru
    oficialii care vor fi implicaţi anul viitor în preşedinţia Consiliului UE şi
    ceea ce am constatat este că pregătirea pentru problematica europeană, după
    2007, a pierdut foarte mult pasul.



    Cu referire la
    Eurobarometrul 2018
    , Gabriela Drăgan preciza că două treimi din tinerii intervievaţi chiar spuneau
    că e foarte importantă încurajarea programele care se concentrează pe formarea
    competenţelor pe domeniul instituţiilor europene, afacerilor europene şi a
    adăugat: Susţinerea programelor care să întărească gândirea critică şi o mai
    bună educaţie pe aspecte europene reprezintă cea mai bună metodă pentru a
    contracara în acest moment împotriva Fake News-urilor. Este într-adevăr, cel
    mai bun mod prin care noi putem să avem nişte tineri capabili să se apere
    singuri. În măsura în care programele şcolare, universitare vor introduce
    materii care să-I ajute să gândească critic, cred că ar putea să-şi
    construiască singuri acele instrumente care să le permită să identifice dacă
    par şi când apar Fake News. Problema nu este una naţională, este problemă
    europeană.