Radio România Internațional

Tag: gara

  • Lumea văzută din tren de călători români

    Lumea văzută din tren de călători români

    Chiar și după ce au
    apărut ale mijloace de transport, calea ferată a rămas un mijloc de deplasare
    încă foarte folosit. Perfecționată generație după generație de noile
    tehnologii, calea ferată are încă un viitor înainte datorită numeroaselor
    avantaje. În România, calea ferată a apărut după unirea Moldovei cu Muntenia
    din 1859 și ea a fost o adevărată transformare mai ales în perceperea lumii.
    Românii încep să călătorească pe distanțe din ce în ce mai lungi și să scrie ce
    văd.


    Istoricul Radu Mârza este profesor la
    Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și autor al volumului Călători români
    privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930).

    L-am întrebat pe Radu Mârza ce descoperă călătorii români pe fereastra
    trenului?

    Călătorii văd pe ferastra trenului mai multe
    lucruri. La o primă vedere pare că îi interesează peisajul. Eu am ajuns la
    concluzia, citind sursele, că nu îi interesează atât de mult peisajul, cât îi
    interesează oamenii. Îi interesează oamenii care se văd din mersul trenului, îi
    interesează oamenii din gări, nu în ultimul rând îi interesează oamenii cu care
    călătoresc, oamenii din compartiment sau din vagon. Pe călători îi interesează
    și locurile vizitate, dar ideea de peisaj natural, de la care eu am pornit
    cercetarea, apare mai târziu în interesul călătorilor români, abia spre 1900.

    De exemplu, A. D. Xenopol povestește foarte frumos despre carea ferată Semmering
    din Austria sau despre traversarea Alpilor cu trenul. Îl mai pot menționa pe
    Mihail Sadoveanu care călătorește în anii 1920 în Olanda și pe el îl
    interesează nu atât de mult natura, cât mai degrabă prezența omului: de la
    oamenii care lucrează în propriile grădini și până la peisajul foarte modern al
    orașelor olandeze în care căile ferate se intersectează cu canale, cu șosele.
    Îl interesează fabricile, electrificarea, gările olandeze și viața lor.


    Ce
    aduce nou calea ferată este mobilitatea: a mărfurilor, a afacerilor, dar, mai
    mult decât orice, a oamenilor.

    Radu Mârza:
    Mobilitatea crește foarte mult în
    raport cu epocile anterioare și mijloacele de transport anterioare. De exemplu,
    o călătorie de la București la Karlsbad, Karlovy Vary în Cehia de azi, dura cu
    trenul în anii 1920 cam 72 de ore. Or, să fi călătorit spre Karlsbad înainte de
    epoca feroviară însemna una-două săptămâni de drum. Mobilitatea explodează pur
    și simplu. Evident că aceasă mobilitate sporită îi apropie pe oameni și îi
    ajută să ajungă mai ușor și mai comod și mai repede la distanțe lungi.

    Vagonul
    de cale ferată este un spațiu al interacțiunii, dar și al non-interacțiunii.
    Într-un vagon de cale ferată oamenii pot să dialogheze. Cu siguranță ni s-a
    întâmplat tuturor cel puțin o dată ca atunci când am urcat în vagon călătorul
    de vizavi de noi să ne întrebe dacă mergem departe. Aceasta este prima frază,
    este începutul unui dialog al unei interacțiuni pe care călătorul în tren o are
    practic de la începutul călătoriei. Există însă călători, inclusiv dintre cei
    pe care i-am interogat eu, care nu vor să interacționeze, care, dimpotrivă, ar
    vrea să fie lăsați în pace: vor să doarmă, vor să stea cu ochii pe fereastră.
    Sadoveanu are un pasaj în care scrie cât de mult își dorește să fie lăsat în
    pace, iar Rebreanu este presat de un călător din tren să povestească.


    Dar
    calea ferată este și un loc întunecat, al delincvenței și chiar al crimei. Iar
    cartea cea mai cunoscută în acest sens este Crima din Orient-Express de
    Agatha Christie.

    L-am întrebat pe Radu Mârza dacă această parte a vieții se
    vede:

    Nu am întâlnit asemenea experiențe sau asemenea relatări însă îmi
    amintesc că într-o relatare a lui George Bariț din 1852, când el călătorea prin
    Germania, are o experiență foarte interesantă. La un moment dat, în gara din
    Magdeburg unde ajunge noaptea este luat prin surprindere deoarece din acea gară
    plecau linii ferate în patru direcții, ceea ce pentru el era absolut amețitor.
    Una dintre observațiile drăguțe și comice pe care le face este că pe pereții
    din gară erau anunțuri care avertizau Atenție la hoții de buzunare! Asta
    intră cumva în această poveste a infracționalității pe calea ferată.


    Calea
    ferată a unit nu doar oameni, ci și provincii, țări, continente. Radu Mârza
    spune că unirea provinciilor, a țărilor și continentelor de calea ferată nu a
    fost numai politic:

    În cazul Vechiului Regat se vede foarte bine
    acest lucru și asta o spun călătorii. În zilele noastre sunt istoricii care
    observă aceasta dar chiar și în secolul 19 călătorii înțeleg faptul că linia
    ferată este un mijloc prin care țara se unește nu neapărat din motive politice
    sau sentimentale ci din motive de mobilitate și comunicare. Chiar dacă în
    primele decenii ale istoriei feroviare în Occident au existat critici și
    rezerve față de tren, în spațiul românesc trenul a prins foarte repede. Aceasta
    se vede din numărul de călători. Am întâlnit diferite cifre, număr de bilete
    vândute, și acest lucru este foarte semnificativ pentru că publicul românesc,
    încă din primii ani de existență ai căii ferate, a primit foarte pozitiv
    călătoria cu trenul.


    Călătorii
    români descoperă lumea pe fereastra trenului și se bucură de ea. Iar lumea
    devine mai mică, mai familiară și mai atractivă.

  • Noul Mers al Trenurilor

    Noul Mers al Trenurilor


    Din această săptămână, pe căile ferate din România a intrat în vigoare noul Mers al Trenurilor valabil un an de zile. Către staţiunile montane circulă, şi în acest sezon, Trenurile Zăpezii, de luni până joi, iar biletele vor avea preţuri reduse cu 25%, doar tichetul de rezervare a locului se plateşte integral. In zilele de weekend, biletele pentru călătoriile de pe Valea Prahovei ( pe rute între Sinaia-Braşov şi retur) pot fi achiziţionate la preţuri reduse între 31% şi 56%.



    Pe perioada sezonului estival, către staţiunile de la malul mării şi Delta Dunării, circulă Trenurile Soarelui. Trenurile de pe ruta Bucureşti-Nord-Constanţa îşi vor menţine duratele reduse de parcurs, de aproximativ două ore. În sezonul estival 2018, va circula o nouă pereche de trenuri pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur pentru preluarea călătorilor din Capitală pentru litoral şi retur.Către Delta Dunării vor circula trenurile directe Inter Regio Tulcea Oraş-Bucureşti Nord şi retur. Aceste trenuri vor circula zilnic pe timpul verii, dar şi în perioada de extrasezon în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.



    Din noul Mers al Trenurilor aflăm că vor fi introduse în circulatie trenurile Inter Regio 1784 şi 1785 Bucureşti Nord-Piteşti şi retur cu legatură spre Curtea de Argeş. Pentru cei care fac naveta pe Valea Prahovei şi pe ruta Bucureşti-Nord-Piteşti şi retur mersul cadenţat se menţine, astfel încât să poată fi preluat traficul existent. Din doua în două ore, zilnic, va exista şi legatura feroviară dintre Bucureşti-Aeroportul Otopeni şi retur.



    Trenurile IR 72 şi IR 73 vor asigura legătura dintre Budapeşta şi Timişoara Nord, iar către sau dinspre Bucureşti Nord vor circula trenurile IR 1797 şi IR 1798 Bucuresti Nord-Timişoara Nord şi retur. La trenurile IR 366 şi IR 367 Braşov – Cluj Napoca – Budapesta se va asigura legătura dinspre sau spre Târgu Mureş cu trenuri Săgeata Albastră IR 1749 şi IR 1748 Târgu Mureş -Cluj Napoca şi retur.



    Către Viena, pasagerii vor putea călători zilnic cu trenuri directe cu plecare din Bucureşti Nord la preţ de 39 de euro pe sens, către Budapesta – 29 de euro pe sens, către Chişinau – 19 euro pe sens. Pe perioada verii vor fi şi trenuri directe către Sofia şi Salonic. De asemenea, zilnic se poate pleca cu trenul direct către Budapesta şi din Timisoara ( de la 15 euro pe sens), din Cluj Napoca ( de la 15 euro pe sens şi din Braşov ( de la 19 euro pe sens.)



    Pentru mai multe detalii poate fi achiziţionată şi broşura Mersul Trenurilor de Călători 2017-2018, din gări şi agenţii CFR din Bucureşti şi din ţară la preţul de 15 lei.


  • Drezina preia comanda

    Drezina preia comanda

    De la pasiunea din copilărie de a se juca cu trenuleţe, un întreprinzător a creat o cafenea unde mesele au nume de gări, iar comanda o ia drezina. Vă dezvăluim povestea transformării jocului însoţiţi de Mihai Crăciun, patronul localului. Dat fiind ineditul locului, ne-am întrebat care a fost originea acestei idei:



    Mihai Crăciun: Totul a pornit de la pasiunea mea din copilărie, pentru trenuleţe electrice, cu care după 2000 am construit un business de distribuţie de trenuleţe electrice de colecţie în România. Dar a venit criza din 2009 şi bineînţeles că piaţa s-a prăbuşit, aşa că, pentru că aveam multe competenţe pe domeniul acesta de realizat machete, inclusiv aveam un sistem propriu de control al machetelor, cu electronică şi software create în timp, ne-am pus problema ce putem face. Şi aşa ne-a venit ideea localului. Am făcut acum câţiva ani un prim experiment, am amenajat un local mic în care servirea era făcută exclusiv de către trenuleţe: de la preluarea comenzii, la livrarea produselor.”



    L-am invitat pe Mihai Crăciun să ne descrie experienţa clientului odată ajuns în local: “Fiecare client se aşează la masă, iar la masă sunt casete cu butoane. Fiecare masă este denumită după o gară reală, de pe Valea Prahovei şi staţiunile de la Marea Neagră, tocmai pentru a crea atmosfera de relaxare, de călătorie, o atmosferă mult mai plăcută. E altfel când spui că am băut un suc sau o cafea la Sinaia, astăzi, că nu toată ziua ai fost în Bucureşti. Aşa că, de exemplu, clientul se aşează la Predeal, apasă pe butonul roşu pentru a face comanda şi apare un trenuleţ mic, o drezină de lucru, care va prelua comanda. Comanda se dă pe nişte bilete, care se capsează cu un cleşte precum cel al controlorului de la trenurile reale, de exemplu se capsează doi ori o băutură răcoritoare şi apoi acel bilet se pune în drezină. Se apasă un buton verde şi drezina pleacă la bar pentru a aduce comanda. Acolo, barmanul pregăteşte comanda şi o pune într-un alt tren, care o va duce apoi, la masa clientului. Tot circuitul este complet automatizat.”



    După ce clientul trimite comanda cu ajutorul Drezinei Şefe, Dispecerul îi transmite barmanului să pregătească comanda, pe care o încarcă într-unul dintre trenurile de cărăuşie. Trenul purtător al comenzii se opreşte în dreptul mesei clientului. Dacă un tren nu se opreşte la o anumită masă, înseamnă că duce o altă comandă. Clienţii sunt sfătuiţi să nu ia produsele din tren înainte ca trenul să se oprească, pentru ca trenurile să nu cadă de pe şine. Ca în orice gară reală, trenurile de marfă nu pot fi descărcate din mers. După ce clientul descarcă comanda din tren, îi spune acestuia că poate pleca, apăsând butonul verde. În cazul în care este dorită o suplimentare a comenzii, procesul poate fi reluat, apasând butonul roşu.



    Iar trenuleţele au şi nume. Revine cu detalii Mihai Crăciun: “Fiecare trenuleţ de la noi are un nume, avem locomotiva cu aburi, Aburica, o locomotivă mare electrică, pe nume Musculosul şi una mai micuţă, o mocăniţă, căreia îi spunem Fâşneaţa. Drezina care preia comenzile se numeşte Drezina şefă. Suntem foarte încântaţi că fiecare client în primul rând zâmbeşte, de cum deschide uşa şi vede ce e înăuntru. Apoi toată atmosfera e pozitivă şi denotă încântare. Suntem extrem de solicitaţi aşa că acum deschidem un nou local central, unde servirea va fi exclusiv cu trenuleţe, acelaşi sistem, la vară vom avea şi terasă.”



    Localul se adresează tuturor celor care mai au un suflet de copil, ne-a mai spus interlocutorul nostru şi a adăugat: “Iniţial ne gândeam că adresabilitatea va fi spre copii, spre cei mai tineri, dar ne-am înşelat: am constatat că suntem foarte apreciaţi de toate categoriile şi de vârstă. Am fost foarte apreciaţi de toată lumea, tocmai pentru această interactivitate, această joacă, această amintire a copilăriei. Trenuleţele propriu-zise sunt trenuleţele standard care se găsesc în Germania. Sunt o categorie specială de trenuri de grădină, care sunt pentru exterior. Însă sistemul de comandă şi control este creaţia noastră exclusivă. Noi le-am gândit în timp pentru machetele de trenuleţe pe care le realizăm, tocmai ca să fie şi mişcarea trenurilor întocmai ca în realitate.”



    Pentru nota de plată clientul trebuie să cheme din nou drezina şi să pună în magazie cartonaşul pe care scrie Nota, vă rog!”. Acesta din urmă nu trebuie compostat. Nota este adusă de barman, care ia şi banii şi culege impresii privind calitatea serviciilor, trenuleţele fiind puţin depăşite de activităţi atât de exacte.