Radio România Internațional

Tag: gard

  • Migranţi şi garduri

    Migranţi şi garduri

    Autorităţile din Ungaria aduc în discuţie posibilitatea construirii unui gard la graniţa cu România, dacă rutele folosite de migranţi pentru a ajunge în vestul Europei s-ar schimba. Consilierul premierului ungar pe probleme de securitate, Gyorgy Bakondi, a declarat, în contextul în care autorităţile române au reţinut la sfârşitul săptămânii trecute mai mulţi migranţi care intenţionau să ajungă în Ungaria, că Poliţia şi Jandarmeria din România desfăşoară o activitate intensă pentru asigurarea pazei frontierei ungare şi celei sârbe.



    Potrivit lui, trebuie evitată formarea de eventuale noi rute ale migraţiei dinspre Serbia sau Bulgaria către teritoriul românesc, ceea ce ar necesita noi eforturi din partea autorităţilor ungare, similare cu cele de la frontiera de sud a ţării. Gyorgy Bakondi a afirmat că, în situaţia în care va fi nevoie, ar putea fi construită o barieră de sârmă ghimpată şi la graniţa cu România, amintind că au fost deja finalizate activităţile de proiectare şi de amenajare a terenului, elementele gardului sunt depozitate în zonă, iar Armata Ungară are experienţă serioasă în ceea ce priveşte realizarea unor astfel de lucrări.



    Guvernul de la Budapesta a decis, toamna trecută, ridicarea de astfel de garduri la frontierele sale cu Serbia şi cu Croaţia şi au fost introduse recent şi unele reglementări mai stricte care prevăd escortarea dincolo de barierele de sârmă ghimpată a migranţilor ilegali reţinuţi pe o fâşie lată de opt kilometri de-a lungul graniţelor de sud.



    În ultima perioadă, tema migraţiei este din ce în ce mai des prezentă în declaraţiile reprezentanţilor guvernului de la Budapesta, care încearcă să convingă cât mai mulţi cetăţeni să participe la referendumul pe tema cotelor obligatorii de relocare a refugiaţilor, care va avea loc pe 2 octombrie.



    Luni, premierul Viktor Orban a criticat din nou politica europeană în privinţa refugiaţilor, care, în opinia lui, periclitează Europa. Orban a adăugat că scopul acţiunii de consultare a populaţiei de luna viitoare este apărarea Ungariei, singura ţară europeană în care oamenii îşi vor putea exprima opinia în cadrul unui referendum în legătură cu această chestiune.



    Primele reacţii la declaraţiile oficialilor ungari au venit din partea ministrului de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, care atacă politicile Budapestei privind migraţia şi afirmă că Ungaria ar trebui exclusă din Uniunea Europeană. “Gardul pe care Ungaria îl construieşte pentru a-i ţine departe pe refugiaţi devine tot mai lung, mai înalt şi mai periculos. Ungaria nu este departe de a emite un ordin de tragere împotriva refugiaţilor”, a mai spus Asselborn.


  • Europa şi sârma ghimpată

    Europa şi sârma ghimpată

    În
    drum spre oferta germană, refugiaţii din Asia şi Africa sunt nevoiţi să
    traverseze mai multe ţări pe care nu şi le doresc şi care nu îi doreşte. Macedonia
    şi Serbia sunt state care au făcut parte, până acum un sfert de secol, din
    Iugoslavia. De atunci, cele două ţări se confruntă cu tot felul de situaţii
    complicate, de-a dreptul de război sau de gestiune a situaţiei refugiaţilor
    proveniţi din spaţiul fost iugoslav. Relaţiile cu statele Uniunii Europene sau
    cu membrii NATO nu sunt deloc dintre cele mai bune. Nu au o perspectivă clară a
    aderării la Uniunea Europeană iar, în ceea ce priveşte NATO, Serbia a suferit
    bombardamentele coaliţiei, în 1999, din cauza secesiunii regiunii Kosovo iar
    Macedoniei i-a fost respinsă aderarea, la propunerea Greciei. Dar toate aceste
    istorii balcanice şi europene trec în uitare în faţa actualei situaţii.

    Atât
    Macedonia cât şi Serbia asistă de ceva timp la un dramatic flux de oameni
    plecaţi din Siria, în special, dar şi din alte ţări din Asia sau chiar Africa,
    spre Germania, ţara care exprima o generoasă acceptare, aproape în orice
    condiţii, a unui număr însemnat de refugiaţi. Imaginea cu sute şi mii de oameni
    mergând pe jos distanţe însemnate, trăind fără condiţiile elementare ale unui
    trai civilizat, traversând graniţe altădată de nepătruns ale Europei, par luate
    din alte vremuri şi din alte locuri. În acelaşi timp, imaginea cu gardul
    inexpugnabil răsărit între Ungaria şi Serbia, luptele între tinerii refugiaţi
    şi forţele ungare de apărare a noului gard de sârmă ghimpată, coloanele de
    oameni, mulţi cu copii mici în braţe, rătăcind pe lângă frontiere blindate, par
    şi ele a fi rodul unei ficţiuni unui film după care se vor scrie cărţile. Croaţia
    este un alt stat din fosta Iugoslavie, mai aproape de Occident decât de
    Orientul balcanic. Când a izbucnit faza acută a drumului refugiaţilor spre
    Germania, Croaţia nu făcea parte din ecuaţie. A apărut însă pe traseu în
    momentul în care Ungaria şi-a închis ermetic graniţa spre Serbia.

    În urmă cu
    câteva zile, fluxul de refugiaţi a intrat brusc în Croaţia, prelingându-se pe
    graniţa fortificată, ca o flacără ce îmbrăţişează metalul. Graniţa de sârmă
    ghimpată ridicată peste noapte de Ungaria, la frontiera cu Serbia, călcată de
    refugiaţi, se va extinde şi ea, spre Croaţia şi spre România, pe acolo pe unde
    s-ar putea prelinge flacăra refugiaţilor care vor să meargă în Germania şi nu
    ştiu decât drumul prin Ungaria şi gările Budapestei. Prin aceste locuri a fost
    amorsat primul război mondial, care a impus sârma ghimpată în istoria
    sângeroasă a Europei. Nu departe, pe graniţa dintre Ungaria şi Austria, a
    început căderea comunismului în 1989, când sârma ghimpată a Cortinei de fier
    de atunci a fost înlăturată iar refugiaţii est-germani au ajuns, prin Ungaria,
    în Austria şi, mai departe, în Germania vestică.

    După 25 de ani, Croaţia şi-a
    deschis frontiera pentru a primi noul drum al refugiaţilor veniţi din sud. Este
    o ţară şi NATO şi membră a Uniunii Europene, aflată în linie dreaptă în drumul
    spre Germania. Cei mai mulţi refugiaţi doar tranzitează Croaţia pentru a ajunge
    în Austria şi de acolo mai departe, în Germania, occidentală întru totul. Din
    cauza numărului excepţional al celor ce fac acest drum, este posibil ca şi
    Croaţia să ia măsuri de protecţie, inclusiv să-şi închidă graniţa. Situaţia
    este extrem de gravă, Europa este departe de a vorbi pe o singură voce în
    această situaţie, se fac multe declaraţii aspectuoase dar se iau şi decizii
    dure. Peste toate se înalţă teribilul gard de sârmă ghimpată al acestor zile.
    El a apărut între Nordul şi Estul Europei, între Estul şi Vestul său, între
    declaraţiile politice şi situaţia reală, între vorbe şi fapte, între principii
    şi practică în Europa dezvoltată, civlizată şi democratică.

  • Măsuri şi opinii privind migraţia

    Măsuri şi opinii privind migraţia

    Măsurile
    autorităţilor din Ungaria de a stopa fluxul de refugiaţi de la graniţa sa cu
    Serbia nu par să dea rezultate, ci dimpotrivă provoacă tensiuni tot mai mari,
    iar reacţiile critice internaţionale se înmulţesc.

    Secretarul
    general al ONU, Ban Ki-moon, consideră inacceptabil tratamentul aplicat
    refugiaţilor de către forţele de ordine ungare şi le-a cerut oficialităţilor să
    dea dovadă de compasiune. Declaraţia oficilalului ONU vine după ce sute de
    imigranti au protestat, miercuri, împotriva închiderii frontierei sârbo-ungare,
    iar Budapesta a reacţionat folosind gazele lacrimogene şi tunurile cu apă
    pentru a-i împrăştia.

    Premierul sârb, Aleksandar Vucic, a acuzat Ungaria vecină
    de comportament brutal şi non-european şi a cerut UE să reacţioneze.

    In România,
    liderii politici au condamnat modul în care autorităţile de la Budapesta
    acţionează în criza
    refugiaţilor, dar şi intenţia Ungariei de a construi un gard la frontiera
    comună, similar celui ridicat la graniţa cu Serbia. Premierul Victor Ponta a criticat dur, în
    ultimele zile, acţiunile şi reacţiile Ungariei în criza refugiaţilor, opiniile
    acestuia stârnind furia oficialilor de la Budapesta. Ponta a apreciat că măsurile contravin
    principiilor europene şi nu rezolvă situaţia refugiaţilor. Victor Ponta:
    Din păcate, comportamentul ofcialilor maghiari n-are nici o legătură cu
    ideea de Europa. Ziduri, câini poliţişti, arme, asta arată ca în anii ’30 din
    Europa. E un lucru pe care-l spun cam toţi liderii europeni şi dacă se supără
    sau nu se supără oficialii maghiari, mă interesează destul de puţin.

    In
    opinia ministrului de externe, Bogdan Aurescu, construcţia unui gard la
    frontiera româno-ungarăreprezintă o abordare inadmisibilă în relaţiile
    dintre două state UE. Bogdan Aurescu: Este vorba despre o
    încercare a părţii ungare de a ne atrage într-o dispută artificială, în aşa fel
    încât să se atenueze cel mai probabil percepţia care se conturează cât mai
    mult, de autoizolare pe care Ungaria o are în cadrul UE ca urmare a acţiunilor
    pe care le întreprinde.

    Din opoziţie, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu
    spune că securitatea frontierelor nu se asigură cu un gard şi a criticat
    demersul autorităţilor ungare.

    Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din
    Romania, Kelemen Hunor, susţine, însă, că ridicarea acestui gard
    nu va îngrădi libera circulaţie a
    cetăţenilor europeni. Kelemen Hunor: Această soluţie nu
    desparte România de Ungaria, nu este împotriva românilor, nu este împotriva
    ungurilor, nu este împotriva cetăţenilor europeni. Acest gard încercă să
    oprească un val de migranţi, cei care intră ilegal într-un stat european.

    Intre timp Ungaria a anunţat că intenţionează să construiască un gard şi pe anumite sectoare de la
    frontiera sa cu Croaţia, care a devenit noua ruta pentru refugiaţi spre Germania.

  • Un nou gard în Europa

    Un nou gard în Europa

    Ungaria,
    supusă unui asalt al refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, a decis
    să extindă gardul de protecţie construit la frontiera cu Serbia şi pe graniţa
    cu România vecină. Seful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjarto, explică
    decizia: Este posibil ca presiunea imigranţilor să se mute parţial
    spre România, de aceea am decis să începem lucrări pregătitoare pentru un gard
    care va fi construit la frontiera ungaro-română începând de la graniţa
    ungaro-sârbă-română. Va fi o lungime rezonabilă; dacă presiunea migraţionistă
    se mută spre România va trebui să ne protejăm frontiera şi în acele puncte.
    Ţinând cont de bunele noastre relaţii şi conform standardelor diplomatice, am
    notificat partea română, mai exact pe secretarul de stat pentru integrare
    europeană.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a calificat, însă, drept un gest
    incorect din punct de vedere politic ideea guvernului din Ungaria de a ridica
    un gard la frontiera comună între două state membre ale UE şi care sunt
    parteneri strategici. Diplomaţia română apreciază că
    iniţiativa contravine spiritului european, iar premierul Victor Ponta susţine că
    decizia Budapestei de a ridica un gard la graniţe nu rezolvă nimic din problema
    refugiaţilor şi ‘scoate Ungaria din Europa’.

    De
    partea sa, ministrul ungar de externe a criticat dur recente declaraţii făcute
    de şeful guvernului de la Bucureşti, care a acuzat autoritatile din ţara vecină
    că îi tratează pe refugiaţi cu bâta şi îi înseriază. Diplomaţia
    ungară a catalogat afirmaţiile lui Ponta drept extremiste şi
    mincinoase.

    După
    criticile ministrului ungar, premierul
    Ponta a reacţionat prompt. El a spus că nu doreşte să răspundă provocărilor venite din partea unor
    reprezentanţi guvernamentali maghiari, dar a acuzat că unii au un comportament
    care arată că sunt o ruşine pentru valorile UE şi nu sunt cu nimic
    mai buni decât cei din Siria sau Libia sau din alte ţări din care fug
    refugiaţii.

    Victor
    Ponta şi-a pierdut autocontrolul şi, prin afirmaţiile sale iraţionale, jigneşte
    întreaga Ungarie, a replicat, prompt, ministrul ungar de externe.

    Intre timp
    criza refugiaţilor se adânceşte. După ce luni, la Bruxelles, miniştrii de
    interne din UE nu au ajuns la un acord
    în privinţa repartizării echitabile a peste 120 de mii de refugiaţi, aceştia au
    decis să revină la masa negocierilor marţea viitoare, în încercarea de a ajunge
    la un consens. Bucureştiul a anunţat că participă la
    mecanismul de distribuire prin preluarea a peste 1.705 solicitanţi de azil
    aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara UE. România refuză,
    alături de alte noua state UE, cotele obligatorii de refugiaţi pentru care
    pledează responsabilii de la Bruxelles.