România este depăşită din punct de vedere logistic de
importurile ilegale de deşeuri, în condiţiile în care sute de transporturi
intră zilnic în ţară – atrage atenţia Garda de Mediu. Anul trecut, instituţia a
reuşit să facă doar 3.000 de controale în vămi, din care au rezultat 41 de cazuri
penale. Între
timp, mari cantităţi de deşeuri importate ajung la gropile de
gunoi din România, unde taxa de depozitare este mult mai mică decât în vestul
Europei. Una dintre soluţii ar fi aducerea acestei taxe la un nivel comparabil
cu cea din Occident, dar și creșterea controalelor şi sancţionarea drastică a
vinovaţilor – spun comisarii Gărzii de Mediu. Doar
în primele patru luni ale acestui an, au fost verificate peste 1.000 de
transporturi de deşeuri. O parte din acestea au fost oprite la intrarea în
ţară, iar pentru altele au fost întocmite sesizări penale şi amenzi. Cele mai
frecvente probleme în transferul deşeurilor constau în completarea greşită a
datelor din actele ce însoţesc transporturile sau neconcordanţa între ce este
declarat şi ce se află în realitate în acele încărcături.
Pe de altă parte, în
premieră, a fost depusă o plângere penală pentru infracţiunea de îngropare de
deşeuri. Ministerul Mediului a anunţat că, după un control făcut la începutul
lunii la staţia de sortare din Sectorul 3 al Capitalei, deţinută de firma
primăriei care gestionează deşeurile, comisarii din Garda Naţională de Mediu au
identificat un teren de aproximativ 4.000 de metri pătraţi pe suprafaţa căruia
erau indicii clare de îngropare a unor deşeuri din construcţii, amestecate cu
deşeuri din plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără
autorizaţie de mediu a fost amendată cu 30.000 de lei (cca. 6000 euro).
Remintim
că Parlamentul a votat o lege prin care se încearcă oprirea arderilor ilegale
de deşeuri sau îngroparea lor. Actul legislativ, care urmează să fie promulgat
de şeful statului, vine cu măsuri foarte dure care vizează atât firmele, cât şi
populaţia, printre care și pedepse cu închisoarea de la 3 la 5 ani, cele mai
dure pe care le-a avut România vreodată pe acest domeniu. Iniţiatorii
proiectului reamintesc faptul că stoparea sau măcar diminuarea arderilor
ilegale de deşeuri este un obiectiv de o importanţă deosebită pentru sănătatea
cetăţenilor. Un studiu european a scos la iveală o realitate extrem de periculoasă.
Odată ars, plasticul din electrocasnice şi electronice devine de 4.000 de ori
mai toxic decât fumul rezultat din arderea lemnului.
Din păcate, în România,
fenomenul arderii unor materiale pentru obţinerea de metale, în scopul
comercializării acestora, este unul de amploare, fiind practicat în gospodării
pe tot cuprinsul ţării, cu impact asupra mediului şi sănătăţii publice,
amintesc semnatarii legii. Din 2019 până în prezent, au fost arse peste 870 de
tone de deşeuri, o mare parte dintre acestea reprezentând materiale compozite
folosite pentru obţinerea metalelor. La nivelul României, în fiecare an, peste
29.000 de oameni mor prematur din cauze asociate poluării.