Radio România Internațional

Tag: Gartia

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 11 – 17.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 11 – 17.08.2024

    Dzuua ali Marinâ Româneascâ yiurtusitâ tu 15 di agustu
    Tu Românie, Dzuua ali Marinâ fu yiurtusitâ, gioi, tu marli câsâbâ-portu di la mealul ali Amari Lai icâ di pi Dunâ. Nai ma ti miraki evenimenti s-feațirâ Custanța, iu, deadun cu ñilli di spectatori, furâ și prezidentul Klaus Iohannis, prezidentul a Senatlui, Nicolae Ciucâ, minişțrâlli ali Apârari ş-di Interni. La exerciţiul demonstrativ, nai ma marli spectacol naval a anlui, loarâ parti cama di 2000 di marinari militari româñi şi ditu forţili aliati dislocati tu vâsilie, 15 navi militari maritimi ş-fluviali, navi a Vigllitorlor di pi Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, dauâ avioani di patrulari şi viglliari, american şi frânțescu, elicopteri Puma Naval ş-paraşutişțâ.
    Tu bitisita a exerciţiului, s-feați trițearea pri dininti a navilor ş-aeronavilor militari, a velierilor ş-a ambarcaţiuñilor țivili, dinintea a aților ndauâ ñilli di oamiñi ți loarâ parti la iventu. Caplu a statlui dzâsi că România easti pricunuscutâ ş-tiñisitâ la livel aliat ti un stur salami di securitati reghionalâ ş-un ți llia parti la proțeslu di ânvârtușari a postului NATO ta sâ scadâ curailu și s-apărâ pi partea ditu apiritâ. El dzâsi că, a că tora easti un kiro cu multi cripări di securitati, anda ari un polimu anchisitu di Arusie contra ali Ucrainâ, România easti, adzâ, unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, iara țetăţeañilli suntu apăraţ ş-afiriț dinintea a ițido fuvirseri. Di Dzuua ali Marinâ, caplu a statlui lâ dzâsi a marinarlor că devotamentul, lucrul fârâ dânâseari şi spiritul di curbani ți âlli definescu suntu unâ erneki di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ suntu unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Pompierlli româñi tu alumta cu astindzearea a aprinderloru di pâduri ditu Gârție ș-Arbinușie
    România pitricu, marţâ, doilu contingentu di pompieri ți s-andrupascâ gairețli di dânâseari a aprinderlor di vegetaţie ş-pâduri ți adarâ zñie tu reghiunea Attica ditu Gârție. Uidisit cu spusa a Inspectoratlui Gheneral ti Catastisi di Urghenţâ, easti zborlu di 40 di pompieri ş-dauâ autospețiali di astindzeari ș-intervenţie cușia dati ali Gârție pi cali aerianâ ş-alti dauâ aftukini di astindzeari a aprinderlor di pâduri. Unâ aprindeari multu mari di pâduri adră cabaia zñie aproapea di Atena ș-foclu fu astesu dupâ trei dzâli ş-cu agiutorlu a pompierlor româñi.
    Luni, Inspectoratlu deadi tu șteari că unu pompieru românu, ți lo parti la astindzearea a unlui focu, avu arăñi ñiț tu fațâ, ama nu fu ananghi di vârâ tratamentu di spețialitati. Misiuñilli va s-ducâ ninti ş-dzâlili ți yinu, dupâ cum va s-hibâ ananghi. Ditu localităț ântredz ditu Gârție oamiñilli furâ scoși. Meteorologhilli spusirâ codu aroşu di aprinderi di pâduri, di itia a temperaturlor mări ți va s-agiungâ la 40 di gradi Celsius tu multi reghiuni ditu vâsilie, ama și a vimturlor vârtoasi. Tutnâoarâ, dauâ aeronavi româneşțâ agiutâ, di ñiercuri, forţili di intervenţie ditu Arbinușie, s-astingâ aprinderli di pâduri ditu aestâ vâsilie. Dupâ spusa a Ministerlui a Apărarillei, easti zborlu di unâ aeronavâ Spartan adratâ maxus ti astindzearea a aprinderlor di pâduri ş-di unu Hercules ti andrupari loghisticâ.

    Anchetâ tu cazlu a morțâloru suspecti la spitallu „Sf. Pantelimonˮ di București
    Premierlu Marcel Ciolacu ş-pitricu Corpul di Control la Ministerlu a Sânâtatillei ta s-veadâ turlia cum instituţia mutri lucrulu, tu meslu apriir, la Spitallu Sf. Pantelimon di București, dupâ ți unâ arugatâ di la Secţia ATI deadi tu șteari că murirâ suspectu niscânțâ pacienţâ. Concluziili a inspecţillei scoasirâ tu migdani, ama, că acuzaţiili nu suntu buni ş-că tu spitalu furâ mași problemi di comunicari. Ñiercuri, şefanlu a Corpului di Control a Ministerlui ali Sânâtati, Sorin Luca, s-deadi âmpadi di pi scamnu, dicara s-feați unâ anketâ di procurori ş-furâ loaț di poliție doi yiațrâ di la ATI di la Spitallu Sf. Pantelimon, aflaț câbati că âlli bitisirâ cioara a nai pțânu unu pațientu ți eara pi halâ greauâ.

    Echipi românești di fotbal tu astrițeri evropeani
    Vițecampioana ali Românie la fotbal, CFR Cluj, s-califică tu play-off-ul Conference League, dicara u azvinsi formaţia israelianâ Maccabi Petah Tikva cu scorlu di 1-0, gioi dicsearâ, acasâ, tu manşa secundâ a treilui turu preliminaru. CFR Cluj inși dininti ş-tu prota manşâ cu idyiul scoru. Ñiercuri, amintâtoarea ali Cupâ a Românillei, Corvinul Hunedoara (kentru-ascâpitatâ), fu antricutâ, tu xeani, di FC Astana ditu Kazakhstan, cu 6-1, tu Evropa Conference League și fudzi di la astrițerli evropeani. Tutnâoarâ, marțâ, FCSB, ți țânea titlul, fu scoasâ ditu Liga a Campioñilor di echipa cehâ Sparta Praga, ți u lo ninti cu scorlu 3-2, Bucuresti, tu daua manşa ditu treilu turu preliminaru. Prota partidâ s-bitisi isa, 1-1. FCSB va s-ducâ ma largu tu play-off-ul Evropa League, iu va s-alumtâ cu formaţia austriacâ LASK Linz.
    Pi di altâ parti, Comitetlu Olimpic şi Sportiv Românescu deadi tu șteari, ñiercuri, că apruke di la Comitetlu di andridzeari nișanea di bâcâri ti gimnasta Ana Maria Bărbosu, ti treilu loc la gimnastica di-mpadi la Agiorcurli Olimpiți di Paris. Sâmbăta ți tricu, prindu bitisita a Agiocurlor Olimpiți, Tribunallu di Arbitraj Sportiv apufusi că Ana Maria ăârbosu lo nișanea di bâcâri ş-că Sabrina Voinea, compatrioata a llei, bitisi astrițearea pi loclu 4. Aestâ apofasi șțâ clasamentul aspusu di arbitri tu bitisita a probâllei di la gimnastica di-mpadi, ditu 5 di agustu. Comitetlu Internațional Olimpicu deadi hâbarea că americanca Jordan Chiles, ți eara prota pi treia scarâ a podiumului, lipseaști s-da nâpoi nișanea. Aduțemu aminti că România bitisi partițiparea la Agiocurli Olimpiți di Paris cu nauâ nișeñi: trei di malmâ, patru di asimi ş-dauâ di bâcâri, hiindalui pi loclu 23 tu clasamentul pi mileț.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Raportulu NATO ti 2022

    Raportulu NATO ti 2022

    Rusia şi terorismul suntu nai ma mări fuvirseri ti securitatea globală, să spuni tru raportul NATO tră 2022, părăstisitu marță di secretarlu general ali Alianţă, Jens Stoltenberg. Aestu adusi aminti şi tră China, cari ma largu li contest sinferurli, securitatea şi yuşterli a aliaţlor. Tru contextu, și spusi cilăstăsearea andicra di posibilitatea ca Beijingul s’ahurhească s’da agiutoru militar ali Rusie. Liderlu NATO lă căftă a statelor membre ca, tru contextul a provocărlor di securitate, s’crească bugetele apărarillei la pisti 2% ditu PIB. Dimi, multe ditu statele membre ş’loară borgea s’investească aestu procent tră hărgili militare, ama praglu fu năstricutu până tora maş di şapti ditu aliaţ, dimecu niheamă ma multu di un cirecu ditu arada aluştoru. La aestu capitol, România aprăftăsi s’alină la 1,75% ditu PIB, di agiumsi s’hibă tru giumitatea superioară a clasamentului, pi loclu 11. Raportul nica spuni că nai ma mare buget acordat di statele membre tră apărare, raportat la PIB-ul naţional, lu-ari Gărţia – cu pisti 3,5 procente, deapoa yinu Statele Unite. Dimi, ma multu di giumitati ditu ugetlu NATO fu dat di SUA, cari au asiguripsiră anlu tricutu 70% ditu hărgili ali Alianţă.



    Uidisitu cu datili oficiale, 2022 fu oputlu anu arada tru cari statili membri criscură bugetele tră apărare, cu un plus di 350 di miliardi di dolari andicra di 2014. Unăoară cu polimlu ali Rusie contra ali Ucraina, naetea a aliațlor easti ta s’crească aesti hărgi. Jens Stoltenberg : “Mulţă ditu aliaţ dimăndară criştearea a bugetilor tră apărare după invazia ali Rusie. Aesti angajamente lipseaşti să s’alăxească tru contracti di achiziţii, tră itia că apărarea ndrupaşti tut aţea ţi adrămu, tută prucukia şi turlia a noastră ti cum nă spunemu. Ateali ditu soni a noasti sondaje spunu că 82% ditu populaţia văsiliilor aliate minduescu că America di Nord şi Europa lipseaşti s’lucreadză deadunu tră ţănearea ali securitati. 61% ditu oamiñi minduescu că tra s’eşţă membru NATO ñicureadză piriclliulu a unăllei atacă armată. NATO feaţi di căuli ună irini di 75 di ani, emu tru America di Nord, emu şi tru Europa. Ghini ma. Adză bănămu tru ună lumi cu nai ma mărli piriclliuri di după Doilu Polimu Mondial”.



    Tru părăstisearea a raportului, Jens Stoltenberg nica spune că ataca ali Rusie contra ali Ucraină ascumsi, pănu tu soni, naete a prezidentului Vladimir Putin ta s-u slăghească unitatea NATO şi ali Uniuni Europeanăe. Ună alathusi strategică, lugurseaşti șeful Alianței, tră aţea că u subestimă putearea ali Ucraină şi unitatea aliaţlor ditu ateali dauă organizații. Di aestă itie, NATO ari tora ună prezenţă militară ma bună tru zonă, spuni Jens Stoltenberg, iara Alianţa s’ndreadzi s’aproaki doi membri năi – Finlanda şi Suedia. Maş pritu aderarea ali Finlandă, ti exemplu, NATO ş’lu faţi diplo sinurlu directu cu Rusia. Nica ş4 spunemu că anaparti di planlu militaru, Alianța disvărteaşti tu aestu kiro acţiuni tră securizarea infrastructurăllei critică, catacum şi misuri di apandisi la adresa fuvirserloru hibridi tru contextul a avansului tehnologic şi a digitalizarillei.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Solidaritate europeană contra a incendiilor

    Solidaritate europeană contra a incendiilor

    Aflată nolgiva a unăllei dalgă sertă di căldură şi a unei xeri prilundzită, Franța s’ampuliseaşti cu riaprindirea a născăntoru indindii di pădure tru regiunea Girondi ditu sud-ascăpitata a văsiliillei. Fleamili s-arăspândiră multu ma ayoñea andicra ateali cari u aputrusiră tru meslu alunaru regiunea, a diapoa ñilli di oamiñi fură purtaţ ditu calea foclui. La astingerea a babageanlui incendiu di vegetație pompierlli francezi sunt agiutaț di soţ ditu mai multe văsilii, tru ună giuneaţă pi cari prezidintulu Emmanuel Macron u spusi ca hiinda ună dimonstraţie a solidaritatillei europene. Italia, Gărţia şi Suedia s’arădăpsescu anamisa di văsiliili cari pitricură avioane cari aspurcukescu cu apă, iara ditu România 77 di salvatori va s’agiută ti astindzearea a incendiilor. Autoritățli di București apufusiră s’pitreacă și tehni speţifică. Easti zborlu ti 17 hălăţ di intervenție cari nergu tru misiune la căftarea a Guvernului francez, pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă.



    Uidisitu cu şeflu a Dipartamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, easti prota oară când România dizvărteaşti ună opearaţiune di salvare ahâtu di lărgurie pi cale aeriană: “Ditu vidiala a noastră, aesta easti ună premieră, tru cari pitriţemu mijloace tehniţi şi aftukinati di pompieri, cu capacitate multu mari, zburămu şi ti ateali di 4000 di litri, pe calea aerului, ufilisinda avioane cari ţănu di ună bază militare. Aestea fură băgati la dispoziţia a noastră şi li ufilisimu tru contextul a colaborarillei sumu Mecanismul di Protecţie Civilă European. Pitriţemu mijloacele di transport, pripusimu aestă misiune, fu aprukeată, iara forţăle a noastre di intervenţie va s’hibă la dispoziţia soţloru ditu Franţa şi hăzări di intervenţie fără s’hibă curmaţ după ţi trecu ñilli di kilomeatri până tru Franţa.”



    “România easti solidară cu Franţa, partenerlu şi soţliu a nostru tradiţional, cari s’ampuliseaşti tru aesti dzăli cu incendii extinse di vegetaţie. Idyea cum tru cazul ali Ripublică Elene, cându România avu ună contribuţie importantă ti astindzearea a incendiilor, şi tora u spunemu axia a noastră tra s’himu un partener pe cari aliaţllii s’bagă besă”, dimăndă, tru un mesaj, premierlu Nicolae Ciucă.



    Aoa şi ndauă dzăli, pompierllii români ș-bitisiră misiunea tru Gărţie, iu echipe specializate di intervenție diadiră apandi la căftărli fapti di Atena, tut pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă. 56 di pompieri români cilăstăsiră ti astindzearea a incendiilor aproapea di capitala elenă tru dauă ture consecutive, di câti 28 di persoane, elli hiinda alăxiţ cama diapoa di salvatori ditu alte văsilii europene. Gărţia s’ampuliseaşti ditu ahurhita a vearăllei cu sute di incendii, multi simultane, pi fondul a căñinăllei cu tempearaturi di piasti 40 di gradi. Opearaţiunile ditu aestu an fură marcate di surparea a unui elicopter di intervenţie ninngă nisia Samos, di muriră doi oamiñi şi alţă doi ascăpară, ntră cari şi pilotlu român.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    BUCURESTI — Premierlu Victor Ponta, lider a PSD dit meslu scurtu 2010, dimanda tru una postare a unlui singir di socializare ca numata va s-aiba niti una ipotisi di cumanduseari tru partid pana tru oara candu va s-limbidzasca ca nu ari cabati andicra di stepsurli ti al’I suntu adusi. El spuni ca lo aesta apofasi ti furn’ia ca nu va s-aduca zn’ie a PSD. Tu ahurhita a meslui cirisar, premierlu fu grit la DNA iu procurorl’ii al’I dimandara că easte pusputit penal tra falsu tru angrapseri su semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală tru formă niacumtinat şi paradz pi laea. Faptili vahi fura adrati tru chirolu candu eara avocat si au ligatura cu un dosar tru care easte cercetat sotlu a lui di partid, senatorlu Dan Sova, fostu ministru a Transporturlor tru guvernul Ponta. Ma amanat, premierlu dusi tru Turchia iu trapsi di una operatie la dzanucl’i. El s-turna tru vasilie si ahurhi lucarlu tu guvernu cu borgili a lui stamana ti tricu.



    Madrid – Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, fati, pana marta, prima a lui vizită ufitială tru Spania. El ari programati andamusi cu Vasil’elu Felipe al VI-lu şi cu premierlu Mariano Rajoy si va s-l’ia parti, tutunaoara, la andamusi culturali, cu reprezentanţa a mediului di afaceri si ali diaspora romaneasca. Uidisitu cu isachili a Institutlui Naţional di Statistică dit Spania, cama di 750 di n’il’i di cetaten’i român’i eara stabiliţ tru aestă vasilie anlu ti tricu, el’i adrandalui nai cama marea comunitati di imigranţa. Dit arada a ligaturlor pi nivel analtu ditru ufitial’ii dit ateali doauă vasilii tru an’il’I dit soni, agentia spaniolă di presă EFE adusti aminti vizita fapta Bucuresti di ministurlu spaniol di Externe, José Manuel García-Margallo, tru mai 2013, cum si vizitili ti li feati tru Spania premierlu Victor Ponta, tru meslu alunar a idyiului an, si ministurlu di Externe Titus Corlătean, tru martu 2014.




    Bruxelles — Miniştrii di Finanţe dit zona euro redactara, dumanica, una listă di condiţii suplimentari ti lipseasti s-hiba tin’isiti di guvernul grec tra s-poata s-ahurheasca negocierile tra treilu program di asistenţă financiară, declarara tra Reuters şi AFP sursi europene. Atena acafta tora ma ninti un nou agiutor financiar di la zona euro – estimat la circa 74 di miliardi di euro pi trei an’i – şi pripusi finalizarea a unui program di reformi ambiţios. Tra s-poata s-ahurheasca nai negocieri, miniştril’i di Finanţe dit zona euro vor ca Grecia s-alaxească Taxa pi Valoarea Adăvgată şi sistemlu di pensii, s-lardzească baza di impozitari tra s-creasca veniturli la buget şi s-crească independenţa a Oficiului naţional di statistică (Elstat). Tru arada a aistei seara, liderl’ii dit zona euro lipseasti să u pril’ia ştafeta di la miniştril’i di Finanţe tra s-apufusească, desi nchisescu ica nu, negocierle cu Atena tra treilu plan di agiutor, condiţie sine qua non tra s-nu iasa Grecia dit zona euro. Summitlu di urgenţă a atilor 28 di şefi di stat şi di guvernu dit UE pruvidzut tra toraseara Bruxelles fu anulat. Grecia ari unas borgi totală di 320 di miliardi di euro s-ama, iara di la 1 di alunar easti, tehnic, tru niaxizeari di plata.




    Londra – Romanlu Horia Tecău/Jean si olandezlu Julien Rojer amintarâ, sâmbătă, turneulu di Wimbledon (dublu masculin), treilu di mari Şlem a anlui, după ti azvimsira tru finală cuplu Jamie Murray/John Peers (Maria Britanie/Australia), cu scorlu 7-6, 6-4, 6-4. Aestu easti primlu titlu di dublu masculin la un Grand Slam tra agiucatorlu roman. Horia Tecău nica ari amintatâ si un titlu di Grand Slam, ama la dublu mixt, tru 2012, la Australian Open. El nica ari agiucata finala di Wimbledon tru 2010, tru 2011 şi tru 2012, deadun cu suedezlu Robert Lindstedt, ama atel’i doi chirura cafi oara. Horia Tecău easti doilu român amintâtor la Wimbledon la dublu masculin, după Ilie Năstase, cari azvimsira, deadun cu americanlu Jimmy Connors, tru finala dit 1973, dinintea a australiean’ilor John Cooper şi Neale Fraser.





    Praga – Filmul “Box”, regizat di romanlu Florin Şerban, aminta, sambata, premiul tra critica – FIPRESCI – la Festivalu International di Karlovy Vary. Uidisitu cu spusa a organizatorlor, distinctia al’i si deadi al Florin Şerban tra atea că regiza tu una turlie yilipsitoari una masti societatil’ei româneşti contemporane. Producţia îl’i ari, tru roluri printipale, pi Rafael Florea şi pi Hilda Peter. El’i interpreteadză doi arisiţ cari yin dit lumi acutotalui ahoryea. Rafael Florea, cari gioacă rolu a unui pugilistu, easti actor niprofesionistu. Adutem aminti ca, aoa si 5 an’i, regizorlu Florin Şerban aminta la Festivalu di Berlin, Marli Premiu a Juriului şi premiul Alfred Bauer tra filmul “Io cându voi s-asuiur, asuiur”.



    Armanipsearea: Tascu Lala


















  • Tru aşteptarea referendumlui dit Gartia

    Tru aşteptarea referendumlui dit Gartia

    Prota parte a dzual’ei di n’ercuri dimanda una cabile di compromis salvator tra Gartia. Guvernul di Atena vrea s-apruchea, cu nascanti amendamente, pripunirea di acord spusă di creditorl’ii internaţionali şi vrea s-alsa sa s-achicaseasca că tradzi mana di la referendum. Tuti cadzura, ama aseara după-prandzu, cându premierlu elen, Alexis Tsipras, dimanda că referendumlu di dumanică va s-hiba organizat aşi cum s-baga tru plan. Ma multu, el la cafta a conaţionalilor să spună “Nu” ti programlu pripus di finanţatori. Tru consecinţă, comunicarea anamisa di Atena şi Bruxelles s-curma iara şansili ca ea s-ahurheasca diznau, luni, după consultarea populară, tani di rezultatili a aistei.




    Liderl’ii european’i featira timbihi că un “Nu” majoritar va s-hiba isa cu ieşearea dit zona euro, interpretari ti imprevizibilul Tsipras nu u aproache pan di mardzina. Liderlu ali opoziţiei conservatoari, fostul premier Antonis Samaras, la gri a gretlor să spună un “e” cu boati tra Europa. Borgea a cetăţen’ilor lipseasti să azvingă iresponsabilitatea a Guvernului – declara Samaras, tru opinia a curi vasilia easti tru nai cama critic momentu tru decheniili dit soni.




    Criza gartească easti mutrita cu ngatan Bucureşti. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, napoi feati cl’imari tra mintimineata şi isihie şi al’I candasi deponenţal’ii la bantali dit România cu capital elen s-nu acţionedza emoţional di sa-si tragâ depozitili. El exighisi că tuti bantali tru cauză suntu sigura, ghini capitalizati şi tin’isescu reglementărli a BNR, nu apofasili ali Gartie. Iara ma sa s-agiunga la asparizma, Banca Naţională easti ndreapta s-intervină cu tuti instrumentele ti li ari tru mână.



    Ia ti spusi Mugur Isărescu: “Banca Naţională adopta meatri cari s-asiguripsească lichiditatea şi tru condiţiile tru cari, di itia a nascantor furn’ii emoţionale — zvonuri, suprareacţii – bantali nu vrea s-afla lichiditati pi pazari, cu tuti că au una situaţie bună. Bantali pot s-asiguripseasca lichiditatea, s-aminta paradz di la Banca Naţională, toclu easti scădzut şi singurl’ii cari cher suntu deponenţalii. Cher oara, cher toclu — n’ică, cât easti, ama easti – şi cher nica şi comisioanele di ritradzeari”.



    Di altă parte, chiare cara situaţiile nu straxescu comparaţie — Gartia easti tru praglu a colapsului financiar, iara România seadi pi un pimintu financiar-bancar fermu — criza gartească candaseasti, ama, la una meditaţie salami tra ligaturlir cu parteneri cata cum FMI ica Uniunea Europeană.



    Ia ti spusi, diznau, Mugur Isărescu: “Contextul internaţional incertu – cu situaţia dit Gartia şi dit zona euro, tut cu tut, şi atel internu – cu ananghea di anvartuseari, caftă ţanearea a acordurlor cu partenerl’ii a noştri internaţionali, UE şi cu FMI, sum len turlii. Minduescu că negocierli va s-duca ninti, şi easti ghini sa s-duca ninti, easti zborlu ti pistipseari”.



    Idyealui cum Comisia Europeana şi FMI, Mugur Isărescu nu mindueasti că datili economiti di până tora suntu un argumentu tra favoarea a relaxaril’ei fiscala iniţiata di executiv, furn’ie di disuiduseari anamisa di aesti şi instituţiile financiare internaţionale.


    Angrapsearea: Ştefan Stoica


    Armanipsearea: Tascu Lala