Tag: gastronomia

  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Trota alla panna

    Trota alla panna

    La nostra raccomandazione gastronomica è la trota alla panna, un piatto tipico della Bucovina, regione del nord della Romania, una destinazione turistica molto apprezzata grazie alle chiese affrescate Patrimonio dell’UNESCO, che vantano una storia di oltre cinque secoli, ma anche al turismo di avventura e a quello balneo-climatico. Non in ultimo, gli agriturismi della zona fanno a gara nel presentare ai visitatori la svariatissima offerta gastronomica locale.



    La cucina della Bucovina ha anche influenze austriache, perché, dal 1775 al 1918, la regione fece parte dell’Impero Asburgico. Si usa molta panna per condire le minestre di verdura, o le zuppe di vitello o pollo con tagliatelle fatte in casa. Gli abitanti della zona usano molto anche i frutti di bosco e i funghi.



    Specie di pesce che vive nei ruscelli montani, puliti e ben ossigenati, la trota viene preparata in vari modi nei ristoranti e negli agriturismi della Bucovina. Ci sono almeno due piatti tipici. Il primo è quello della trota affumicata in rami in abete, intrecciati a forma di liuto, che conservano ottimamente per qualche giorno 5-6 trote.



    Un altro piatto squisitissimo della Bucovina è la trota alla panna, che si prepara molto facilmente. Servono 4 trote di circa 300-400 grammi ciascuna, mezzo chilo di panna, un po’ di burro, dragoncello, pepe e sale. Pulite e lavate le trote, cospargete di sale sia dentro che fuori, e posatele al freddo per qualche ora per assorbire il sale.



    Lavate il pesce di nuovo, mettetelo in una pirofila alta, dopo averla imburrata, e fate cuocere al forno a fuoco basso finchè le trote cominciano ad arrostirsi. Nel frattempo, versate la panna in un vaso con un po’ di sale e riscaldatela un po’ per farla sciogliere.



    Aggiungete un po’ di dragoncello e pepe macinato, mescolate bene il tutto, dopo di che cospargete la salsa sopra le trote. Fate ancora infornare per circa mezz’ora, dopo di che potete servire il pesce. Meglio accompagnarlo da un contorno di patate e carote lesse. Buon appetito!

  • Peperoni farciti del Banato

    Peperoni farciti del Banato


    Negli anni 1933-1938, la rivista “Farul căminului” (“La luce del camino”) pubblicava una serie di articoli per la casa, accompagnati da moltissime ricette firmate da Maria General Dobrescu, che si era specializzata presso varie scuole europee in Svizzera e Belgio. Con il sostegno dell’Editrice della Libreria Socec, Maria General Dobrescu mette in valore il suo ricettario pubblicando due volumi dedicati alla “Cucina moderna”, di cui uno dedicato ai piatti di base e un’altro ai dolci.




    “Non pretendo che le mie ricette siano l’ultima invenzione in materia di arte culinaria, ma posso affermare, basandomi sulla propria esperienza, che sono le migliori e che, applicandole esattamente e con le proporzioni indicate, la cucina romena migliorerà e le donne saranno contente di non ricorrere più all’ignoranza e allo spreco fatto dai cosiddetti maestri della cucina”, diceva Maria General Dobrescu.




    Vi proponiamo la sua ricetta di peperoni farciti, tipica del Banato, regione dell’ovest della Romania.




    Per 6 persone servono 10-12 peperoni, 10 grammi di sale, un chilo di carne tritata, 3 cipolle, un po’ di pepe, due tuorli d’uovo, 10 grammi di riso, erbe aromatiche, un cucchiaio di farina (25 grammi) e 100 grammi di grasso; per la salsa romena servono 50 grammi grasso, una cipolla, 500 grammi di pomodori e 100 grammi di panna acida.




    Togliete il torsolo e i semi ai peperoni e lavarli bene. Tagliate la cipolla a dadini, fatela soffriggere con un po’ di grasso, aggiungete il riso, un po’ di paprica, un po’ di zuppa di carne e lasciate bollire. Aggiungete la carne tritata, le uova, salate e pepate quanto basta. Riempite i peperoni con la pasta risultata. Poi preparate una salsa con un po’ di grasso, farina, cipolla, sugo di pomodoro (abbondante).




    Cospargete la salsa sui peperoni e fate bollire insieme. Quando sono quasi pronti, aggiungete la panna acida (la salsa deve essere densa) e fate ancora bollire. Servite i peperono caldi con extra di panna acida sopra. Buon appetito!