Banatul are o gastronomie distinctă, puternic influenţată de cea austro-ungară. Cumva este apropiată de
gastronomia din Transilvania, însă în gastronomia Banatului întâlnim şi
influenţe meridionale, datorită apropierii geografice de Grecia şi Italia, dar
ea este influenţată şi de vecinătatea cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se remarcă
prin mâncăruri cu multe grăsimi, dar hrănitoare şi gustoase. Se foloseşte
preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură
sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai
consistente.
Caracteristică
Banatului este zupa, adică supa cu carne
de pasăre şi cu tăiţei de casă. Este un fel care
este servit în mod tradiţional la sfârşit de săptămână, atunci când familia se
reuneşte la masă. Conform tradiţiei, se foloseşte o pasăre de curte, iar
tăiţeii sunt pregăţiţi în casă, cu făină şi cu ou. Aceşti tăiţei, în formă de
romb sau dreptunghiulară, sunt folosiţi şi la alte preparate precum aşa-numita
iofca cu brânză şi smântână sau budinca de iofca cu şuncă. De altfel, la
Reşiţa chiar este organizat, în perioada premergătoare Paştelui, un Festival al
tăiţeilor.
Preparatele din carne
de porc, degustate ca aperitiv împreună cu un pahar de răchie, cârnaţii sau
sarmalele cu varză, ‘mari cât pumnul fac parte din zestrea gastronomică a
Banatului. Un alt preparat caracteristic este papricaşul cu carne de pui. Este uşor de gătit, iar
atunci când este pregătit pe îndelete, la cuptor, capătă o savoare deosebită.
Ca şi la zupă, se
foloseşte un pui, puţin unt,
făină, o ceapă, boia de ardei dulce şi sare. După ce a
fost porţionat, puiul este rumenit în unt într-un
vas de tuci, împreună cu ceapa tocată. În continuare se presară o lingură de boia dulce, se adaugă făină şi, în
final, se stinge cu apă, care se adaugă atât cât să acopere carnea de pui.
Vasul de tuci se introduce la cuptor şi se lasă ca să mai scadă sosul. Spre
final se poate adăuga puţin piper măcinat şi sare după gust.
Bucătăria bănăteană
este remarcabilă şi datorită dulciurilor. Ca şi în Transilvania, se pregătesc
acele găluşte cu prune, cu înveliş de făină şi cartofi, tăvălite în final prin
pesmet şi numite gomboţi, o denumire întâlnită atât în Ungaria, cât şi în
Serbia. De asemenea, sunt foarte multe dulciuri făcute din foietaje, dar şi din
aluat dospit.