Radio România Internațional

Tag: gaz natural

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COMEMORARE — Făţearea ma bunu nivelu di bană a cetățenilor români care fac parte din minoritatea romă, bazată pe cetățenia activă și incluziunea socială și economică și pi valorificarea a clirunumiillei a llei culturale easti ună prioritate a Guvernului, spusi premierlu Nicolae Ciucă tru un mesaj cu furñia a romiloru. Dzua Memorială a Holocaustului easti marcată tru România. Ministerul di Externe spusi că trăñipserli a romilor tru lagărele di concentrare naziste tru kirolu a Doilui Polimu Mondial armasi, ti amărtie, necunoscuti a publiclui larg di multu kiro. Ti atea, Ministerul di Externe ndrupaşti inițiativele naționale și internaționale cari promoveadză educația, cercetarea și comemorarea ghenochidului contra a romilor. Tu arada a lui, prezidintulu ali României Klaus Iohannis spusi tru un mesaj că discriminarea și stigmatizarea minorităților lipsescu sancționate. Aproapea 3000 di romi din lagărul di concentrare Auschwitz-Birkenau cădzură victimele a regimului nazist la 2 august 1944. Aproapea 500.000 di romi fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului.



    GAZ NATURAL – Compania română di stat Romgaz dimăndă că bitisi achiziția di acțiuni di la compania americană ExxonMobil, tru cadrul a proiectului Neptun Diep di exploatare a gazelor naturale tru Amarea Lae. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, diclară pi un şingiru di socializare că bitisearea ali tranzacție tru valoare di pisti 1 miliard di dolari easti ună jgllioată ninti ti România cu cilăstăsearea tra s’agiungă indipendintă energetic, tru un moment greu ti tută Europă. România, care easti tru aestu kiro văsilia europeană ma puțăn dipendintă di gazlu arusesc, ari maări tru Amarea Lae — anvărliga di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea parte easti tru perimetrul Neptun Diep, pe care Romgaz va lu lucreadză diadunu cu OMV Petrom.



    AUTOSTRADĂ — Ministerlun a Transporturilor di București simnă nai ma marli contract ti un segmentu di autostradă ditu România — tronsonlu 3 ali autostradă Sibiu – Pitești – tru valoare di 5,3 miliardi di lei (circa 1 miliardu di euro). Faza di proiectare va s’ţănă 12 di meşi, iara construcția aproapea patru añi. Unăoară simnatu aestu contractu, tuti ateali ţinţi tronsoane di autostradă di pe Valea a Oltului au contractori disemnaț, diclară ministrul a Transporturilor Sorin Grindianu.






    POMPIERLLII – Pompierllii români ș’ bitisiră misiunea tru Gărţie, hiinda alăxiţ di soţlli a loru ditu alti văsilii europene. Misiunea ali Românie eara adrată ditu 56 di membri care asteasiră incendiile și lucrară tru dauă ture consecutive tru parei di 28 di oamiñi. Gărţia s’ampuliseaşti cu sute di incendii di la ahuhrita a vearăllei, diclanșată di căldura prilundzită și di curențăllii di aer. Pompierllii ditu Vărgăria, Franța și Ghirmănia va ş’alăxească, kiro di un mesu, soţlli ditu România, Finlanda și Norvegia.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Cooperarea regională în domeniul energiei

    Cooperarea regională în domeniul energiei

    Bucureştiul a gazduit primul Consiliu Informal de Energie, sub Președinția Română a Consiliului UE. Prezidat de ministrul român al Energiei, Anton Anton, evenimentul, i-a avut ca participanți pe comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Canete și miniștrii energiei ai Statelor Membre UE. Reuniunea a abordat prioritățile viitorului sistem energetic din UE în perspectiva realizării tranziției energetice post 2020. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene are ca obiectiv adoptarea unei set de concluzii ministeriale pe această temă, cu ocazia Consiliului Energiei din 25 iunie anul acesta.

    Miniștrii au oferit o serie de orientări privind prioritățile în materie de infrastructură și soluții inovatoare pentru următorii ani. În cadrul reuniunii ministeriale, delegațiile și Comisia Europeană au semnat Declarația pentru o infrastructură de gaz europeană sustenabilă și inteligentă, care reprezintă o bază solidă pentru a stimula potențialul gazului natural și pentru a folosi resurse curate, precum hidrogenul, biometanul și metanul sintetic în decarbonizarea sistemului energetic. Infrastructura de gaze naturale, energie electrică și cea de stocare a energiei va trebui să se transforme astfel încât să devină un instrument inteligent de aprovizionare a consumatorilor și un pilon central al dezvoltării economice și sociale, a apreciat Anton Anton. În opinia sa, cuplarea piețelor de energie și gaz, alături de digitalizarea sectorulul energetic în întregul său, pot avea o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor poluante, cu costuri relative reduse. În cadrul discuțiilor a fost abordată și eficiența energetică.

    Anton Anton: Am vorbit despre tehnologii. Am stabilit împreună că nu vrem să restricționăm nici un fel de tehnologie, nu vrem să impunem o numită tehnologie pentru a asigura tranziția și viitorul energetic. Am discutat despre eficiența energetică, pentru că, deobicei, atunci când vorbim despre energie spunem cam câtă energie trebuie să producem, cum să producem, dar trebuie să vedem cum o utilizăm. Și eficineța energetică asta înseamnă. Să vedem cum utilizăm energia cât mai bine și cum reușim să facem lucrurile pe care le dorim cu cât mai puțină energie. Este clar că avem nevoie de multe investiții. Este clar că investițiile în infrastructură, în soluții inovatoare, în tehnologii sunt principalele repere de care avem nevoie. Dar, este la fel de clar că aceste investiții trebuie făcute eficient și întotdeauna putem să învățăm de la ceilalți câte ceva.

    Reuniunea Consiliului Energie a găzduit și prima întâlnire ministerială între statele membre UE și statele din Parteneriatul Estic. Obiectivul a fost de a stabili un dialog regional pentru o cooperare adecvată, în perspectiva asigurării aprovizionării și diversificării cu energie.