Tag: gaze

  • Despăgubiri pentru victimele practicilor înșelătoare în domeniul energiei

    Despăgubiri pentru victimele practicilor înșelătoare în domeniul energiei

    Singurele mari piețe în Uniunea Europeană care nu sunt reglementate ca piețe bursiere sunt piața de energie electrică și piața de gaze naturale. Singurele două piețe care utilizează mecanisme tipice bursiere, așa cum spune Autoritatea Europeană de Supraveghere a Piețelor ESMA, sunt piețele de energie electrică și de gaze.

    În cadrul Comisiei pentru Energie din Parlamentului European, europarlamentarul, Dan Nica a solicitat o reglementare bursieră pentru piața de energie electrică și de gaze din Uniunea europeană.

     

    “În mandatul trecut, ca urmare a discuțiilor în această comisie și ca urmare a faptului că am constatat noi aici că exista o practică înșelătoare în domeniul prețurilor la energie electrică și la gaze în Uniunea Europeană, am cerut o reglementare și a apărut REMITU.

    Ca urmare a acestei reglementări, am întrebat la sfârșitul mandatului precedent câte cazuri sunt în analiza ACER. Erau 729 de cazuri la vremea respectivă de practici înșelătoare descoperite, practici care au fost considerate ilegale. Întrebarea mea este pentru că la vremea respectivă doar 10 cazuri de 729 fuseseră instrumentate.

    Câte cazuri sunt în acest moment verificate ? Și a doua chestiune: Banii aceștia, pentru că am înțeles că suma este de câteva zeci de miliarde de euro, bani care au fost luați ilegal de la oameni și de la firmele din Uniunea Europeană, cum putem să returnăm o parte din acești bani celor care au fost mințiți, înșelați și practic au fost victima acestor furturi?

    Singurele mari piețe în Uniunea Europeană care nu sunt reglementate ca piețe bursiere sunt piața de energie electrică și piața de gaze naturale. Singurele două piețe care utilizează mecanisme tipice bursiere, așa cum spune Autoritatea Europeană de Supraveghere a Piețelor ESMA, sunt piețele de energie electrică și de gaze.

    Când veniți cu propunerea pentru ca să avem o reglementare bursieră pentru piața de energie electrică și de gaze în Uniunea Europeană, astfel încât să avem transparență, să avem predictibilitate, să știm cine și cum vinde energie electrică și gazele în Uniunea Europeană, cine sunt acționarii și, mai ales, care sunt mecanismele de penalizare a celor care recurg la practici înșelătoare, la practici care încalcă concurența și la practici care au dus la creșteri de prețuri absolut inacceptabile și de nu suportă?“

  • Obiective energetice

    Obiective energetice

    În același timp, Raportul intermediar din 2024 privind acţiunile climatice, publicat de Comisia Europeană, arată că în 2023 emisiile Uniunii au scăzut cu 8,3% comparativ cu anul precedent – un record, fiind cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, exceptând anul 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de 9,8%, precizează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Toate aceste cifre arată că Uniunea – deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia curată și generatoare în prezent a 6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – rămâne pe drumul cel bun în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentului său de reducere a emisiilor cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.

    Datele sunt încurajatoare – pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv o capacitate de energie regenerabilă de peste 560 de gigawaţi, a anunțat Agenţia Internaţională a Energiei. Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, avertizează agenția, care menționează și că în ultimele săptămâni, incertitudinile geopolitice au menţinut volatilitatea preţurilor, scoţând în evidenţă vulnerabilitatea aprovizionării Europei.

    În tot acest context, România poate considera că are o poziție privilegiată – beneficiază de resurse energetice bogate, inclusiv în Marea Neagră, iar resursele offshore de gaze naturale şi energie eoliană pot contribui la transformarea sa într-un hub regional de energie, un pilon de securitate energetică în regiune. Cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz în trimestrul al doilea, România a devenit, detronând Olanda, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: „În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susţinut pe parte de investiţii de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că ştim cu toţii că zăcămintele de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producţiei; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se goleşte şi gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafaţă.

    Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament şi, printr-un efort susţinut de investiţii, a reuşit să menţină iniţial producţia de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, iar iată că în momentul de faţă a reuşit prin investiţii să crească producţia de gaze naturale.

    Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul naţional de transport prin investiţia companiei Black Sea Oil&Gas, care extrag gaze din Marea Neagră.”

    Ce avantaje poate aduce României această poziţie de lider la nivel european?

    Din nou, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: “Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea?

    În primul şi în primul rând, poziţia de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE îți dă posibilitatea ca politicile tale energetice, pe care le faci la nivelul României, să influenţeze regiunea. Vocea ta este mult mai puternică în rândul decidenţilor de la Bruxelles şi atunci nevoile noastre, nevoile economiei româneşti, nevoile consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute de aceste politici prin poziţionarea resurselor României, în special a gazului natural despre care vorbim, ca un combustibil care să fie accesibil şi să fie cât mai prezent la nivelul consumatorilor casnici.”

    Un raport al Comisiei Europene arăta recent că dependenţa Uniunii de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021 la doar 15% în 2023, adică Europa mai primeşte acum cam 12 miliarde de metri cubi pe an de gaz rusesc, în vreme ce cu vreo 2-3 ani în urmă primea 155 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Şi tendinţa de scădere a acestei dependenţe continuă.

    Președintele ANRE : “Am văzut cât de toxică este sau a fost relaţia aceasta de concubinaj între gazele naturale din Federaţia Rusă şi economiile europene. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, trebuie să învăţăm din istoria recentă, iar România are şansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import. În 2027, eu sunt sigur că vom avea gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep care vor intra în sistemul naţional de transport.”

    România are capacităţi de interconectare cu toţi vecinii, în total însumând 3.300 de MW capacitate de export şi 2.900 de import, mai spune George-Sergiu Niculescu – dar, pentru ca energia să circule fără niciun fel de obstacol, de la cea mai ieftină sursă de producţie către locul de consum, ar însemna ca toate statele din regiune să-şi facă treaba la fel de bine cum şi-a făcut-o România.

  • România, cel mai mare producător de gaze din UE

    România, cel mai mare producător de gaze din UE

    România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, graţie producţiei de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz obţinute în trimestrul al doilea, „detronând” Olanda, care a înregistrat o producţie de 2,2 miliarde de metri cubi.

     

     

    Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, faţă de anul trecut, producţia de gaz românesc a crescut cu 1%. El a subliniat că meritul principal este al Romgaz, compania din portofoliul ministerului Energiei, care a avut la şase luni o producţie de gaz cu 5% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ministrul a menţionat că, în aceeaşi perioadă, românii au beneficiat de al patrulea cel mai ieftin preţ la gaz, conform datelor Eurostat.

     

     

    „Din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, ne vom dubla efectiv producţia de gaz românesc. Vom avea un preţ şi mai bun la gaz, vom atrage şi mai multe investiţii în economie, şi vom susţine întreaga regiune să îşi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc”, anticipează şeful de la Energie.

    George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, a oferit, la postul public, explicaţii suplimentare: „În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susţinut pe partea de investiţii de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că ştim cu toţii că zăcămintele naturale de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producţiei; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se goleşte şi gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafaţă. Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament şi, printr-un efort susţinut de investiţii, a reuşit să menţină iniţial producţia de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, şi iată că în momentul de faţă a reuşit prin investiţii să crească producţia de gaze naturale. Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul naţional de transport, prin investiţia companiei Black Sea Oil&Gas, care extrage gaze din Marea Neagră. Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea? În primul şi în primul rând, poziţia de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE”.

     

     

    Acest statut permite ca politicile energetice ale României să influenţeze regiunea şi, astfel, nevoile economiei româneşti şi ale consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute, a punctat Niculescu.

    Pe de altă parte, autorităţile au dat asigurări că preţurile la gaze şi energie electrică nu vor fi mai mari iarna aceasta, comparativ cu iarna trecută. Amintim că, până, pe 31 martie anul viitor, e în vigoare o schemă de compensare – plafonare a preţurilor la aceste resurse pentru consumatorii casnici.

     

  • Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Uniunea Europeană a importat, în trimestrul al doilea din 2024, produse energetice în valoare de 94,9 miliarde de euro, și o cantitate totală de 117,9 milioane de tone, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Față de acceași perioadă a anului trecut, importurile au înregistrat o scădere de 10,7% ca valoare, respectiv de 9,7% ca greutate netă.

    Singurele produse care au înregistrat o ușoară creștere sunt uleiurile petroliere ale căror importuri au înregistrat o valoare cu 5,6% peste cele din perioada aprilie-iunie 2023. În același timp, volumul importurilor de uleiuri petroliere a scăzut cu 2,2%.

     

    SUA, principalul partener pentru GNL și uleiuri petroliere

     

    Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a înregistrat în ritm anual un declin de 31,4% în trimestrul doi din 2024, în timp ce volumul importurilor a scăzut cu 9,5%. Gazele naturale lichefiate (GNL) au înregistrat o scădere ceva mai mar. Valoarea importurilor s-a diminuat cu 41,2%, iar volumul cu 20,2%.

    În trimestrul doi din 2024, majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere a venit din Statele Unite ale Americii (15,1%), Norvegia (14,1%) şi Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale importate în stare gazoasă a fost din Norvegia (43,5%), Algeria (21,6%) şi Rusia (15,5%). De asemenea, SUA au furnizat aproape jumătate din importurile UE de gazele naturale lichefiate (46%), înaintea Rusiei (16,8%) şi Qatarului (11,9%).

     

    Importurile de produse energetice ale UE și statele partenere (aprilie-iunie 2024) / Sursa: Eurostat

    Energia regenerabilă, pondere în creștere în consumul sectorul serviciilor

     

    Eurostat a publicat și date anuale privind ponderea energiei regenerabile în consumul final al sectorului serviciilor din UE. Astfel, în 2022, energia regenerabilă a depășit pentru prima dată atât energia termică, cât și produsele petroliere și petrolul în consumul final din acest sector.

    Energia regenerabilă și biocombustibilii au reprezentat 8,0% din consumul final de energie, în timp ce energia termică a avut o pondere de 7,6%, iar produsele petroliere și petrolul au avut 6,3%. În anul precedent. energia regenerabilă și biocombustibilii reprezentau 7,3%, mai puțin decât ponderea energiei termice (7,6%) și cea a produselor petroliere și petrolului (8,3%). Electricitatea (50,6%) și gazele naturale (26,9%) au continuat să reprezinte peste trei sferturi din consumul final de energie al sectorului serviciilor.

     

    Ponderea produselor energetice în consnul de energie al sectorului serviciilor  (2022) / Sursa: Eurostat

     

    În 2022, cel mai mare sub-sector al serviciilor din UE a fost comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 21,1% din consumul total al serviciilor. Activitatea de comerț cu amănuntul singură a reprezentat 13,7% în cadrul acestui sub-sector.

    Sub-sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul a fost urmat de activități profesionale, științifice și tehnice și alte servicii, cu o pondere de 11,2% din totalul consumului, urmat de activitățile de cazare și servicii de alimentație (10,9%), și de activitățile de sănătate umană și asistență socială (10,6%).

     

     

  • Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în prima jumătate a acestei luni, descrie modul în care Uniunea a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice, prin instituirea unui cadru de reglementare pentru urmărirea tranziției către o energie curată și prin punerea bazelor unei creșteri economice și a unei competitivități reînnoite.

    De o importanță deosebită, se arată în document, este faptul că, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile, ponderea gazelor rusești în importurile Uniunii a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut.

    În perioada august 2022 – mai 2024, cererea de gaze în UE s-a redus cu 138 de miliarde de metri cubi, iar prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia din surse regenerabile – energia eoliană a depășit gazele, devenind a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE după energia nucleară. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.

    Comisarul pentru energie la momentul prezentării raportului, Kadri Simpson:

    „Uniunea Europeană este acum bine dotată să-și îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică, asigurându-se, în același timp, că industria este competitivă. Am convenit niște ținte mai mari pentru energii regenerabile și eficiență și avem piețe reformate și cele mai înalte standarde din lume pentru economia hidrogenului și pentru reducerea emisiilor de metan. După doi ani record în domeniul instalațiilor regenerabile, în prima jumătate a lui 2024 energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată energiile fosile în mixul nostru energetic. Și asta ne dă credibilitate să conducem eforturile internaționale în domeniul regenerabilelor.”

    La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și de a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile în cadrul COP28 de la Dubai. Raportul menționează și ceea ce este de făcut în continuare.

    În document se arată că eforturile în materie de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030.

    De asemenea, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare, în același timp, eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie, acest lucru fiind esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei.

  • Concluzii ale raportului CE privind starea uniunii energetice

    Concluzii ale raportului CE privind starea uniunii energetice

    Comisia Europeană a publicat, miercuri, Raportul privind starea uniunii energetice care prezintă felul în care Uniunea Europeană a gestionat provocările energetice din ultimii ani. Documentul subliniază progresele înregistrate la nivelul Uniunii legat de consumul de energie și sursele acesteia.

    Astfel, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile în primul semestru al anului. În timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. Ponderea gazelor rusești a scăzut cu la 18%, cu 27% mai puțin decât în urmă cu trei ani. Totodată cererea de gaze a scăzut cu  cererea de gaze cu 138 miliarde de metri cubi în perioada august 2022-mai 2024

    Reducerea emisiilor cu gazde de seră, dar și prețurile la energie “mai stabile” sunt alte aspecte pozitive incluse în raport.

     

    România a redus ponderea de gaz natural și combustibili fosili solizi (cărbuni) în mixul energetic cosumat / Sursa: Comisia Europeană

     

    În ceea ce privește raportul de țară pentru România, Comisia constată că  țara noastră  se bazează pe producția internă de gaze care a reprezentat 100% din aprovizionarea  din 2023. Aceasta după ani în care România importa gaze din Rusia și Ungaria. Datele din 2022 arată o scădere a consumului de energie primară cu 6,3% față de anul precedent.

    O problemă pentru țara noastră este diversificarea mixul energetic care este dependent de combustibilii fosili, aceștia reprezentând  71% din consumul total de energie, însă cu doar 2 puncte procentuale peste media UE. Cifrele sunt mai bune pentru mixul de electricitate în care predomină sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și de energia nucleară (19,9%).

     

    România are la dispoziție 7 mld. euro prin fondurile de redresare și reziliență, dintre care peste 5 mld pentru eficiența energetică a clădilrilor / Sursa: Comisia Europeană

     

    Raportul menționează proiectele României pentru a crește capacitatea nucleară cu care să se apropie de țintele climatice ale spațiului comunitar. Totodată, crește și capacitatea de a produce tehnologii verzi, cu progrese în viitoarea producție de baterii și componente solare.

    Raportul de țară mai atrage atenția și asupra altor capitole la care România trebuie să facă progrese. Spre exemplu, potrivit documentului, piețele electricitate și gaze sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE. la nivel de gospodării, mai puțin de un sfert (23%) au instalate contoare inteligente.

    Sărăcia energetică continuă să fie o problemă pentru o bună parte a populației. Anul trecut 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu și-au permis să își încălzească locuințele în mod adecvat pe timpul sezonul rece.

     

    Tot miercuri, Comisia Europeană le-a cerut miercuri guvernelor a 17 state membre ale UE să trimită versiunea finală a planurilor lor energetice şi climatice cât mai curând posibil. Executivul european a subliniat că aceste planuri reprezintă un “pas cheie” în obiectivul blocului comunitar de a atinge ţinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030. Până acum, doar 10 țări au trimis Comisiei aceste aceste planuri.

  • Compensații pentru energie?

    Compensații pentru energie?

    România va solicita UE compensaţii pentru diferenţele semnificative de preţ la energie între vestul şi estul continentului, susține ministrul de resort, Sebastian Burduja. El a explicat că aceste diferenţe ar fi fost cauzate de o producţie hidro mai mică în ţară din cauza secetei, dar şi de probleme de interconexiune, care nu au permis exportul de energie mai ieftină din vest către est. În plus, România sprijină energetic Republica Moldova şi Ucraina, iar toate aceste elemente creează o presiune pe preţurile din țară.

    Sebastian Burduja a adăugat că solicitarea va fi făcută Consiliului de Miniştri, la nivel european, şi a arătat că speră ca România să fie compensată pentru aceste diferenţe de preţ. El a subliniat că susţine foarte mult extinderea pieţei unice. În prezent, România plătește un preț de aproape 150 de euro/ MWh, cu mult peste media europeană de aproape 102 euro/ MWh.

    Prețul este resimțit cu atât mai mult cu cât țara se confruntă cu obstacole semnificative legate de diversificarea mix-ului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Uniunea energetică. Situația este valabilă și la nivel european, chiar dacă documentul arată că s-au înregistrat progrese semnificative privind energia din surse regenerabile.

    Mixul energetic al României rămâne puternic dependent de combustibilii fosili, care reprezintă 71% din consumul total de energie, ușor peste media UE de 69%. Mix-ul de electricitate al țării este dominat de sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și energia nucleară (19,9%).

    Pentru a-și asigura securitatea energetică, România operează șase facilități de stocare a gazelor cu o capacitate totală de 3,1 miliarde de metri cubi, echivalentă cu 31% din consumul anual de gaze. Până la mijlocul lunii august, aceste depozite au fost deja umplute, protejând bine țara pentru iarna care urmează.

    România este angajată să își extindă capacitatea nucleară pentru a atinge țintele climatice ale UE și pentru a-și întări securitatea energetică. Sunt în plan construirea a două noi reactoare (CANDU), fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MWe, pentru a completa facilitățile nucleare existente. În ciuda progreselor, România se confruntă cu provocări de integrare și conformare. Piețele angro de electricitate și gaze ale țării sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE.

    Totodată, contoarele inteligente, un instrument critic pentru sporirea flexibilității pieței, sunt instalate în doar 23% din gospodăriile românești, indicând necesitatea unor îmbunătățiri în ceea ce privește asigurarea eficienței energetice. Conform raportului, sărăcia energetică rămâne o preocupare majoră în România. În 2023, 13,6% din oameni au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu au reușit să își încălzească locuințele în mod adecvat în timpul iernii, subliniind necesitatea renovării accelerate a clădirilor și a măsurilor sociale țintite.

     

  • Retrospectiva săptămânii 04.08-10.08.2024

    Retrospectiva săptămânii 04.08-10.08.2024

    Interconector de gaze între România și Serbia

    Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a semnat, în această săptămână, împreună cu ministrul Minelor şi Energiei din Serbia vecină, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul de Înţelegere privind Proiectul de Construcţie a Interconectorului de Gaze între România şi Serbia. Cele două ţări vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor, iar investiţia ar urma să fie finalizată până în 2028. Proiectul reprezintă un pas major în consolidarea securităţii energetice a ambelor ţări şi în integrarea regională a pieţelor, prin diversificarea rutelor de aprovizionare. Potrivit ministrului Burduja, prin această investiţie, România va obţine beneficii pentru toţi românii: o piaţă mai competitivă, care va aduce preţul cel mai mic consumatorilor, securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare. Proiectul va conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Serbia cu magistrala BRUA din România.

    Doctorițe arestate preventiv pentru omor cu premeditare

    Instanța a admis cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a două doctoriţe de la un spital din București, acuzate că ar fi provocat intenționat decesul unui pacient internat la terapie intensivă. Anchetatorii susţin că pacientul de 54 de ani, aflat în stare gravă, a intrat în stop cardio-respirator, după ce acestea i-ar fi redus brusc doza de noradrenalină, substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol de menţinere a tensiunii arteriale. În acelaşi dosar a fost pusă sub acuzare şi o asistentă medicală pentru mărturie mincinoasă. Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor calificat, după ce, în aprilie, au primit o sesizare de la o asistentă medicală a spitalului legat de decesul a 17 pacienţi în perioada 4-7 aprilie în secţia ATI.

    Reacția autorităților la plângerile privind actele de hărțuire sexuală din mediul universitar

    Guvernul de la București a decis să modifice legislaţia privind actele de hărțuire sexuală pentru a permite plângerile anonime şi să adopte măsuri care să protejeze victimele. Este reacţia autorităţilor la situaţiile raportate în ultima perioadă în mediul universitar din România – foste studente au lansat în spaţiul public acuzaţii de hărţuire sexuală la adresa a trei profesori universitari, faţă de unii fiind, deja, deschise dosare şi la poliţie. Unul dintre ei, Alfred Bulai de la SNSPA, a fost demis din funcţie de conducerea facultăţii, în timp ce ceilalţi doi – Dorin Ştefan Adam de la Universitatea de Arhitectură din Bucureşti şi Marius Pieleanu, de la SNSPA, au cerut ei înşişi suspendarea activităţii. Între timp, perioada de consultare publică pentru proiectul Ministerului Educaţiei care vizează regulamentul privind comisiile de etică universitară a fost prelungită până pe 23 august. Potrivit documentului, reclamaţiile referitoare la abuzuri sau încălcări ale altor norme pot fi depuse şi anonim la registratura instituţiei universitare.

    O nouă ediţie a programului ‘Start Up Nation – România’

    Executivul a aprobat, joi, o nouă ediţie a programului ‘Start Up Nation – România’, care are alocat un buget de aproape 450 de milioane de euro pe cel mult cinci ani. Programul are două componente: una de acces la cursuri de formare pentru tinerii sub 30 de ani, iar a doua este destinată celor cu vârste între 30 şi 35 de ani care vor să dezvolte o afacere. Start Up Nation este dedicat tinerilor antreprenori, precum şi celor care trăiesc în zone sărace sau fac parte din categorii defavorizate. Proiectul este coordonat de Ministerul Economiei, iar ministrul de resort, Radu Oprea, a precizat că, anul acesta, se alocă mai mulţi bani pentru fiecare participant faţă de anii trecuţi. 80% sunt fonduri europene şi 20% de la bugetul de stat.

    O nouă ediție a festivalului UNTOLD

    La Cluj-Napoca, în nord-vestul Romaniei, se desfășoară a noua ediţie a festivalului UNTOLD. În cele patru zile de festival, peste 250 de artişti din România şi din întreaga lume vor concerta pe cele opt scene ale evenimentului. Printre aceştia se numără interpreţi renumiţi care au mai concertat în România, precum legenda pop rock Lenny Kravitz sau DJ-ul Salvatore Ganacci, dar şi unii aflaţi în premieră aici, ca britanicul Sam Smith sau Burna Boy – singurul artist african care a avut două evenimente sold-out, doi ani la rând, pe London Stadium. UNTOLD, festival care ocupă locul 3 în clasamentul celor mai mari 100 de festivaluri, atrage anual fani din toate colţurile lumii.

    Bilanț de etapă pentru sportivii români la JO

    România a obţinut, până acum, la Jocurile Olimpice de vară de la Paris, opt medalii – trei de aur, patru de argint şi una de bronz. Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, de Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, de Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin – categorie uşoară, respectiv de halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. În fine, bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber.

  • UE – investitii în proiecte energetice

    UE – investitii în proiecte energetice

    Uniunea Europeană va sprijini cu aceşti bani 39 de proiecte energetice, iar cele aproape 3 miliarde achitate către cele 10 state membre, constituie cea mai mare plată efectută până acum din Fondul de investiţii.

    Cea mai mare parte – 1,1 miliarde de euro, adică 37% din buget – a revenit României, iar sume cuprinse între 24 şi 835 de milioane de euro au ajuns în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia. Investiţiile vor permite modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în energie, industrie şi transporturi, precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.

    În România, banii vor fi folosiţi la dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare, a reţelei de transport a gazelor naturale, precum şi pentru investiţii în material rulant eficient energetic, spune Ministerul Energiei de la Bucureşti.

    Finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine treisprezece state membre cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică. Pe lângă cele 10 state care au primit acum bani, între beneficiare mai sunt și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru acest sprijin începând din ianuarie 2024.

    Proiectele susţinute de Comisia Europeană prin acest fond se axează pe producţia de energie electrică din surse regenerabile, ca şi pe implementarea surselor regenerabile de energie, iar cheltuielile totale alocate depăşesc 12 miliarde şi jumătate de euro.

    Aceste investiţii ajută statele membre să îşi atingă obiectivele în materie de climă şi de energie şi contribuie la obiectivul pe termen lung al Uniunii, de realizare a neutralităţii climatice până în anul 2050.

    Următoarele termene-limită până la care statele membre își pot prezenta propunerile de investiții în vederea obținerii unui sprijin potențial din Fondul pentru modernizare sunt 13 august pentru propunerile neprioritare și 10 septembrie pentru cele prioritare.

  • Discuţii privind energia

    Discuţii privind energia

    Prețurile mari ale energiei grevează serios bugetele românilor, nevoiți să facă față celor mai mari costuri din Uniunea Europeană. În timp ce în Spania și Portugalia, de exemplu, care au investit masiv în surse de producție a energiei verzi, prețurile energiei au ajuns la doar 1 euro/MWh, nivelul este de 69 euro/MWh în România, unde în mixul energetic sursele tradiționale de energie, mult mai costisitoare și poluante, ocupă încă un rol sporit. Aceasta, deși țara are capacitatea și toate resursele pentru a face tranziția cât mai repede către energie regenerabilă și pentru a deveni 100% verde.

    Decidenții de la București iau în calcul toate aceste aspecte, iar în ecuația energetică un loc important este ocupat inclusiv de energia nucleară. România va dezvolta două unităţi suplimentare la Centrala Nucleară de la Cernavodă şi are în curs lucrări pentru prelungirea duratei de viaţă a uneia dintre unităţile existente. România are un trecut de succes când vine vorba despre energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume şi cu un trecut impecabil în ceea ce priveşte siguranţa.

    Aprecierea îi aparține directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, aflat în aceste zile la București, unde a avut discuții cu premierul Marcel Ciolacu, cu șefa diplomației Luminița Odobescu și cu ministrul energiei Sebastian Burduja. Discuții centrate pe colaborarea strânsă între România şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică în dezvoltarea programului nuclear civil şi pe perspectivele de aprofundare a cooperării în domeniul energiei. Directorul general al Agenției a evidenţiat profilul internaţional al României şi politica sa nucleară responsabilă şi recunoscută în plan internaţional.

    De asemenea, a subliniat investiţiile notabile ale României în dezvoltarea programului său nuclear, inclusiv implementarea noilor tehnologii în domeniul energiei nucleare, ce vizează instalarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMRs) în România.
    Deocamdată, raportându-se la ceea ce există în prezent, ministrul de resort Sebastian Burduja dă totuși vești bune românilor – estimează că de luna viitoare preţurile vor scădea, mai ales la gazele naturale: “Pentru foarte mulţi români, mai ales pe gaze, cu siguranţă vor exista scăderi, pe care le vor constata de luna viitoare, iar la energie electrică, mai ales pentru cei care au un plafon mai mare, cel de 1,3 lei pe kilowatt-oră, care este peste plafonul pe care îl vedem în momentul ăsta pe piaţă. Aşa cum ştiţi însă, un furnizor nu cumpără toată cantitatea de energie electrică de care are nevoie doar de pe piaţă.”
    Are contracte pe termen mai lung, are contracte bilaterale, are tot felul de alte aranjamente financiare care duc la un preţ mediu lunar, a precizat ministrul.

  • Consumul de gaze în UE

    Consumul de gaze în UE

    În Uniunea Europeană vor continua măsurile de reducere, în mod voluntar, a consumului de gaze, după ce miniştrii Energiei din blocul comunitar au căzut de acord, luni, în acest sens. Prelungirea a fost convenită până în martie 2025. Reuniți la Bruxelles, miniştrii Energiei au avut un schimb de opinii pe tema securităţii în aprovizionarea cu energie şi demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei de la București, aceștia au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale. Amintim că țările blocului comunitar au stabilit, în 2022, un obiectiv ce prevede reducerea consumului cu cel puţin 15%, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Aceasta este una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor.

    “Vorbim de o recomandare, nu de o obligaţie, în acelaşi context al nevoii altor state europene de reducere a dependenţei faţă de gazul rusescˮ, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a afirmat că a susţinut în faţa consiliului de miniştri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producţie, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producţie a Neptun Deep, ceea ce va face din România primul producător de gaz din UE. De menționat faptul că Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Se estimează că, pe durata exploatării, va fi furnizat un volum total de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Sebastian Burduja a adăugat că autoritățile de la București anticipează creşterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrăşămintelor chimice, cât şi prin extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor către populaţie.

    La Bruxelles, reprezentanţii statelor membre reuniţi în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Printre acestea se numără reducerea dependenţei de Rusia, în linie cu obiectivele planului REPowerEU, realizarea tranziţiei către energia regenerabilă şi cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiţii în infrastructura de gaze naturale şi cea energetică, implementarea unor soluţii inovative precum baterii, stocare, hidrogen. Agenda de discuţii a inclus, de asemenea, un schimb de opinii cu industria producătoare de panouri solare din UE în scopul creşterii competitivităţii acesteia la nivel global.