Preşedinta
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut instituţiilor comunitare să
adopte urgent două măsuri, pentru ca Europa să rămână lider în industria
tehnologiilor curate. Acestea sunt strâns legate de Pactul verde european, prin
care statele membre își propun să atingă, până cel târziu în 2050, aşa-numita
neutralitate climatică, prin care nu vor mai creşte cantităţile de gaze de seră
emise pe teritoriul european. Prin prima măsură avută în vedere, şefa Comisiei
doreşte ca, până în 2030, 40% din tehnologia curată să fie produsă în Uniunea
Europeană. Prin a doua, se urmărește facilitarea accesului companiilor europene
la materialele necesare tranziţiei verzi, ceea ce presupune diversificarea
lanţului de aprovizionare, în condiţiile în care Uniunea este, în prezent,
dependentă de China.
Potrivit Ursulei
von der Layen, minerale care fac să funcţioneze telefoanele, vehiculele
electrice, bateriile, cipurile, instalaţiile eoliene, panourile solare, adică
toată tehnologia nouă, provin în proporție covârșitoare de la chinezi. Or, și
Canada, de pildă, ar putea deveni un partener în acest sens al Uniunii
Europene. Apoi, se dorește extragerea cât mai multor materiale rare din Uniunea
Europeană, creşterea capacității lor de prelucrare şi majorarea reciclării. Statistica
arată că investiţiile la nivel mondial în tehnologii curate au depăşit, anul
trecut, 1.000 de miliarde de dolari, cu 30% mai mult decât în 2021, iar până în
2030 aceste investiţii se vor
tripla, de unde şi nevoia ca Uniunea Europeană să atragă cât mai multe.
Între timp,
în România se fac pași în tranziția către o societate verde. Astfel,potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate
de Guvern, dezvoltatorii imobiliari vor fi obligaţi, de pildă, să instaleze
prize de încărcare a maşinilor electrice în blocurile noi de locuinţe. Aceeaşi
obligaţie vor avea şi proprietarii clădirilor vechi, dacă aceştia vor face
renovări majore. Este una dintre condiţiile cerute de Comisia Europeană pentru
ca România să primească a doua cerere de plată din PNRR, în valoare de 3,2
miliarde de euro. Executivul de la București a adoptat și un act normativ care
instituie o schemă de ajutor financiar pentru IMM-uri şi marile companii în
vederea construirii de instalaţii de reciclare a deşeurilor. Potrivit
premierului Nicolae Ciucă, ajutorul se ridică la aproximativ 26 de milioane de
euro.
Nu în ultimul rând, Guvernul a decis să scoată din funcțiune, din luna
iunie a acestui an, grupurile pe bază de cărbune din sudul țării, de la termocentralele
Turceni şi Rovinari şi să le conserve timp de 3 ani. În cazul în care va fi
nevoie, aceste grupuri vor fi reutilizate. La Turceni funcționează cea mai mare
termocentrală din România, care, împreună cu cele de la Rovinari și Craiova,
acoperă circa o treime din producția de electricitate a României.
