Proiectul legilor Justiţiei – avizat negativ de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucureşti a dat aviz negativ
proiectului de modificare a legilor Justiţiei. Magistraţii care au votat
împotriva proiectului susţin că acesta a fost întocmit superficial, fără să
ţină cont de propunerile instanţelor şi parchetelor. De cealaltă parte, cei
care au votat pentru au explicat că numai aşa proiectul de lege poate fi
îmbunătăţit. Dupa avizul negativ dat de Consiliu, ministrul Justiţiei, Tudorel
Toader, a apreciat că unii nu doresc reformarea sistemului, care, în opinia sa,
trebuie adus în parametri de constituţionalitate. La rândul său, preşedintele
României, Klaus Iohannis, a precizat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că
decizia CSM nu poate fi ignorată de guvern şi parlament, chiar dacă are un rol
consultativ. Asociaţia Magistraţilor din România consideră că, prin avizul
negativ dat proiectului, punctele de vedere trimise din ţară Consiliului
Superior al Magistraturii nu vor mai putea fi susţinute în faţa legiuitorului.
Printre prevederile care au provocat nemultumire se numara aceea ca
presedintele tarii sa fie exclus din procedura de numire a sefilor de la DNA,
DIICOT si Parchetul General. A stârnit controverse, de asemenea, intenţia
de a trece Inspecţia Judiciară – instituţia care constată eventuale abateri în
actul de justiţie – din subordinea CSM – un for profesional – în cea a
ministrului Justiţiei, numit politic.
Demnitari social democraţi vizati de anchete
DNA
Sevil Shaidehh,
vicepremier si ministru al Dezvoltarii Regionale in Cabinetul de la Bucuresti,
si Rovana Plumb, ministru delegat pentru
Fonduri Europene, sunt urmarite penal intr-un dosar de coruptie. Procurorii sustin ca, in urma cu cativa ani, prin două hotărâri de Guvern semnate de
Sevil Shhaideh în calitate de secretar de stat şi de Rovana Plumb în calitate
de ministru al mediului, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia Dunării, au
trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman (sud),
fief al actualului lider PSD, Liviu Dragnea. Desi s-a cerut demisia celor doua
membre ale cabinetului, conducerea PSD a decis să acorde sprijin total celor
două. Seful statului, Klaus Iohannis, a reactionat, afirmand ca miniştrii
vizaţi de ancheta DNA, Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, ar fi trebuit să
demisioneze sau să fie retraşi din funcţie. Doamnele
ministru trebuiau, în varianta optimală, să demisioneze. A doua variantă
acceptabilă trebuia să fie retrase. Faptul că PSD face scut în jurul doamnelor
ministru, nu este de bun augur. Nu ştiu dacă doamnele sunt vinovate sau
nevinovate, nici nu-i treaba mea şi nu este nici treaba PSD să stabilească
acest lucru. Vinovăţia se stabileşte de către judecători. Si opozitia a cerut
demisia ministrilor implicati in achete penale. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a
subliniat că parlamentarii partidului vor vota în favoarea tuturor cererilor
formulate de procurori de începere a urmăririi penale.
Discutii româno – ucrainene la Kiev pe
tema noii legi a Educaţiei din ţara vecină
Restrângerea drepturilor unor categorii sociale nu reflectă ambiţiile
europene ale Ucrainei – a declarat ministrul roman al Educaţiei, Liviu
Pop, care s-a aflat, in aceasta saptamana la Kiev, la invitaţia părţii
ucrainene, în contextul promulgării noii si controversatei legi a
învăţământului, în ţara vecină. Aceasta prevede că minorităţile pot studia în
limba maternă doar la grădiniţă şi în ciclul primar. Ministrul
român al Educaţiei, Liviu Pop, a subliniat, miercuri,
la Kiev, la întâlnirea cu omologul sau, Lilia Grinevich, necesitatea ca
drepturile etnicilor români să nu fie afectate prin noua Lege a învăţământului
din Ucraina. El a amintit, cu acest prilej, ca invăţământul în limba română în
Ucraina are o tradiţie de peste 200 de ani. Tot miercuri, Ambasada Ucrainei de
la Bucuresti a precizat, intr-un comunicat, că adoptarea noii Legi a Educaţiei
nu va duce la închiderea instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor
naţionale din aceasta tara. Potrivit aceleiasi surse, Kievul va trimite legea
spre expertizare la Consiliul Europei. Cei aproape o jumatate de milion
de romani din Ucraina formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a
ruşilor.
Consolidarea cooperarii energetice în Europa
Ţările
Uniunii Europene trebuie să aibă acces la cel puţin trei surse de gaze
naturale, pentru a evita orice criză, a afirmat vicepreşedintele Comisiei
Europene Maros Sefcovici, responsabil cu Uniunea Energetică. El a participat,
la Bucureşti, alături de Miguel Arias Canete, comisarul european pentru
energie, la reuniunea dedicată interconectării în Sectorul de gaze în Europa
Centrală şi de sud-est (CESEC). Maros Sefcovici a subliniat că eficienţa
energetică este cea mai bună măsură în lupta împotriva sărăciei energetice şi
va duce atât la reducerea facturilor cât şi la protecţia mediului înconjurător.
La randul sau, Miguel Arias Canete a anunţat semnarea unui memorandum de
înţelegere prin care aria de cooperare se va extinde şi la sectorul
electricităţii. Ministrul român al Energiei, Toma Petcu, a arătat, în
deschiderea reuniunii, că promovarea cooperării regionale va duce la atingerea
unui grad de stabilitate crescut pentru fiecare ţară implicată în comunitatea
CESEC. Pe de alta parte, toţi producătorii, transportatorii şi furnizorii de
gaze şi de energie electrică sunt pregătiţi pentru iarnă, a anuntat ministrul
roman al Energiei, Toma Petcu. Acesta a mai spus ca România are capacitatea să
producă şi să asigure energie electrică
