Radio România Internațional

Tag: gazi naturali

  • Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi asiguripseri Comisia Evropeanâ, di cara bâgărli nanâparti di gazi naturali tu statili membri scâdzu anvârliga di 70%. Aestu easti unu livelu ma ñicu di cumu eara tu idyiul chiro anu, anda bâgărli nanâparti eara amplini la cama di 85%.

    Dupâ spusa a Bruxelles-ului, tu meslu ditu soni, s-hârgiui unâ cantitati ma mari di gazi ditu depoziti, di cara s-feațirâ niscânti operaţiuni di mentenanţâ cari feațirâ s-nu mata poatâ s-hibâ filisiti niscânti sursi/izvuri di alimentari.

    Anna Itkonen, purtâtorlu di zboru ali Comisie Evropeanâ tu dumenea ali Energhie, dzâsi că operaţiuni di mentenanţâ pi platformili petrolieri ditu Norvegia ş-tu niscânti staţii di lichefieri furâ bitisiti, ama, stâmâna aesta. Ea adâvgă că ari și operaţiuni di mentenanţâ a niscântoru depoziti ditu Ghirmânie.

    Tu ți mutreaști România, autoritățli di București dzâsirâ că bâgărli nanâparti di gazi naturali agiumsirâ, tora, la vârâ dauâ treimi ditu capațitatea maximâ, unu livel di arada ti aestâ oarâ ditu anu ş-ti cumu fați chirolu iarna aesta.

    Vâsilia ari cabaia bâgări nanâparti di gazi naturali ta s-treacâ iarna, da tu șteari ministrul ali Energie, Sebastian Burduja.

    El deadi aesti hâbări di itia că tu presâ sâ spusi că bâgărli nanâparti di gazi ditu Uniunea Evropeanâ s-bitisescu para ayoñea.

    Sebastian Burduja dzâsi că, tu vâsilia a noastâ, bâgărli nanâparti, di tora, suntu ma mări di câtu easti ananghi ti chirolu arcurosu. Ş-cundille că ari nica 2.000 di miliuni di metri cubi di gaz bâgatu nanâparti, iara hărgiurli suntu, di arada di 20 di miliune/dzuâ, ți va s-dzâcâ că, tu inșita a iarnâllei, va nâ artiseascâ 800 di miliuni metri cubi.

    Ministrul dzâsi nica că România agiumsi, anu, nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu Uniunea Evropeanâ, iara ahurhindalui cu 2027 proiectul „Neptun Deep” va s-adarâ diplâ producţia naţionalâ. Aestu easti cama marli proiectu di gazi naturali ditu zona româneascâ ali Amarea Lai ș-protlu proiectu offshore tu api di ahândami mari ditu Românie.

    Cu un volum acutotalui di gazi naturali luyursitu la 100 di miliardi di metri cubi, „Neptun Deepˮ va s-adarâ ditu Românie nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu bloclu comunitaru.

    Producâtorlli di gazi dzâsirâ că ari unu potenţial multu mari ta s-discoapirâ dapoaia tu apili teritoriali ali Românie tu Amarea Lai, iu taha ari rezervi di vârâ 200 di miliardi di metri cubi, ți potu s-agiutâ la fâțearea ma largâ ali ofertâ tu aestâ nài.

    S-dzâțemu nica că, pi di altâ parti, pânâ tu bitisita a meslui yinaru, autorităţli di Bucureşti va s-apufiseascâ turlia cumu va s-lucreadzâ ma largu pâzarea di energhii dupâ 31 di marțu, când âlli treați vadelu ali schemâ di plafonari şi compensari a pâhadzloru. Tora s-facu ma multi sțenarii ti turnarea la pâzarea libirâ pritu unâ trițeari cari sâ s-facâ pre-ayalea.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Republica Moldova, dependenţâ tut ma ñicâ di nafta aruseascâ

    Republica Moldova, dependenţâ tut ma ñicâ di nafta aruseascâ

    România fu, ş-tu 2023, protlu furnizor di produsi petrolieri ti Republica Moldova, aspunu datili țentralizati di Aghenţia Naţionalâ ti Reglementari tu Energheticâ di Chişinâu. Anu, Republica Moldova importă aproapea 1.000.000 di toni di motorinâ, benzinâ ş-gazu lichefiat, pi crișteari cu aproapea 7 proțenti andicra di 2022, ş-avu ași unâ turnari acutotalui a pâzariļei di produsi petrolieri dupâ crizili ți vinirâ arada pandemia di COVID-19 ş-ahurhearea a polimlui tu Ucraina, dzâcu experţâļi tu dumenea energheticâ ți suntu aduși aminti la Radio Chişinâu.

     

    Nai ma di simasíi produs petrolier fu motorina, cu aproapea 75%. Aproapi tutâ benzina importatâ tu Republica Moldova yini ditu Româníi, cata cum şi 70% ditu motorinâ. Arusia, ți eara ma ninti unlu ditu nai ma mărļi furnizori di produsi petrolieri ti pâzarea moldoveneascâ, exportă anu tu Republica Moldova cantitâţ dipu ñiț di motorinâ, maș 1,7% acutotalui.

     

    Pi di altâ parti, chivernisea di Bucureşti lârdzi obligativitatea ti producâtorļi româñi ta s-simneadzâ contracti directi ti vindearea di energhíi electricâ câtâ Moldova, maca va u veadâ zorea. Furnia easti că autoritâţli di Chişinâu pot s-aibâ unâ xichi di energhíi di la țentrala ditu reghiunea separatistâ proaruseascâ Transnistria, ptorlu izvur di petrol.

     

    Presa di Bucureşti bâga oarâ, aoa ș-pțâniu chiro, că interconectarea a ligârutloru di energhíi ș- gazi ditu România ș-Republica Moldova fu un proiectu icunomic şi strateghicu mare ti cari ș-lo borgea Bucureştiul, di cara memorandumul simnatu anamisa di ațeali dauâ vâsilii agiumsi s-hibâ apofasi di Chivernisi. Tu arada a actului normativ adus aminti ma ndzeanâ, s-aspuni că ari unâ mirachi di dauli părțâ ti integrarea ali Republicâ Moldova pi pâzarea di energhíi evropeanâ ș-ti livrarea pi unu chiro lungu di energhíi ditu România câtâ aestu cratu.

     

    Tu dumenea a gazilor naturali, părțâli au tu naeti s-creascâ proiectili ti interconexiunli anamisa di aesti dauâ craturi pritu analizarea a posibilitatiļei di crișteari a capațitatiļei di transportu di gazi naturali bidirecționali, tindearea a conductilor, dezvoltarea a capacitățlor di stocari a gazilor naturali ditu România.

     

    Pârţâli va s-lucreadzâ deadun, tutnâoarâ, ta s-țânâ unu livelu minimu di rezervi di naftâ ș-produsi petrolieri va s-simneadzâ unâ achicâseari bilateralâ ți pruveadi aflarea a spațiilor di depozitari ti adrarea di stocuri di urghențâ ti Republicâ Moldova tu Româníi.

    România și Moldova ș-ļia borgea sâ scoatâ tu migdani scupadzļi a Memorandumului dinitea a Comisiļei Evropeanâ ș-dinintea la alti instituții finanțatoari pi livel mondial ta s-ļia pâradz ta ș-umplâ scupadzļi, ama ș-ti consultanțâ di profil.

     

     

    Autor: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Gazili naturale ca armă

    Gazili naturale ca armă

    Penuria di combustibil s’arăspăndiaşti tu lumea tută și zñiipseasti la economia globală, fuvirsinda cu recesiuni și cu ună nauă dalgă di inflație. Europa caftă cearei și llia apofasi importante! Una ditu aestea fu loată, marță, di statele membre ali Uniuni Europeane, cari s’akicăsiră ca, di la 1 agustu, s’ñicureadză ună turlie simfunizată consumul di gaz tră s’adară stocuri, ma s’hibă di Rusia dănăseaşti dididpu furnizarea. Uidisitu cu atelu ditu soni raport ali Comisie Europene, aproapea giumitati ditu statele UE sunt afectate di ună dănăseari parțială ică totală a furnizarillei cu gaze. Tru cirişaru 2022, volumul di gaze ţi yini di cătă Rusia eara cu 30% sum media 5 añi ditu soni. Acordul simnat la Bruxelles spuni ca statele comunitare s’ñicureadză voluntar consumul di gaze cu 15 procente până la bitisita a meslui marţu anlu yinitoru.


    Aţeali 27 di state membre s’akicăsiră și tră născănti scutiri di la obligativitatea ñicurarillei consumulu di gaze, cum easti tru cazlu a statelor cari nu suntu conectate la şingirili di gaze a alăntor teritorii ditu UE. Tutunăoară, văsiliili cari tiñisescu obiectivul Uniunillei di umpleari a dipozitelor di gaze până tru meslu agustu pot s’aibă ţinte cama ñicurati. Easti exemplul ali Spaniei cari va ñicureadză voluntar consumul cu 7%. Statutul di nisie energetică, cum și capacitatea mare di dipozitare a gazului amintatu di Spania pritu investiţii majore sunt născănti di furñiili prinţipale ali apofasi. Germania, nai ma mare consumator di gaz ditu Europa, salută eforturile di coordonare a misurlor di economisire tru UE, sumliniinda că Uniunea va s’arămână unită dinintea a ñîcurarillei furnizarea di gaz di cătă Rusiei. Maş Ungaria s-ncuntra ali akicăseari di la Bruxelles. U lugurseaşti ună pripunire nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare, cari ignoră acutotalui sinferurli naţionale. Budapesta motiveadză că securitatea aprovizionarillei energhetiţi ţăne di responsabilitatea guvernelor naţionale a statelor UE.


    Di partea a lui, Kievul lugurseaşti că “polimlu a gazelor” diclanşat di prezidintulu rus, Vladimir Putin, contra ali Europă easti ună continuare directă a polimlui aluştui contra ali Ucraină, iara gola cearei easti indipendinţa totală tru domeniul a gazelor andicra di Fediaraţia Rusă. Tru aestu kiro, Gazprom ma largu li ñicureadză livrările di gaz către Europa pritu conducta Nord Stream, iara Vladimir Putin spusi, tora ma ninti că Fediraţia Rusă ari naeti s’ñicureadză la giumitati aprovizionarea cu gaze. Kremlinul ş-antimille apofasea pritu “reparaţia ayălisită a instalaţiilor”. Tu ţi mutreaşti România, după dicizia luată la Bruxelles, autoritățile da asigurări că misurle suplimentare cari va s’hibă loate tră ñicurarea a consumului di gaze naturale nu va s’zñiipsească consumatorii persoane fizice, ntreprindirile ñiţ şi di mesi, serviciile sociale şi industria. Guvernul di la București spune că vasilia are, duri rezerve di gaze, iara dipozitele va s’hibă 80% mpline, ași cum faţi urminie UE, ninti di 1 di brumaru.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala