Radio România Internațional

Tag: gazoduct

  • Un nău gazoductu tru România

    Un nău gazoductu tru România



    Societatea Naţională di Transport al Gazelor Naturale Transgaz simnă contractul di execuţie a lucrărlor tră un nău gazoduct, Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, ditu Turchia. Simfunu cu un comunicat pitricutu ti Bursa di Valori Bucureşti, proiectul, tru valoare di aproximativ 500 milioane euro, nsimneadză adrarea a unăllei kiunge di transport gaze naturale tru lundzime di 308,3 km, cari va s’facă ligătura anamisa di resursele exploatate tru perimetrul Neptun Deep, ditu Amarea Lae, şi aşi-număsitul coridor BRUA, ţi leagă patru state membre ale Uniunii Europene: Vărgăria, România, Ungaria şi Austria.


    Directorlu general ali Transgaz, Ion Sterian declară că, după gazoductili BRUA şi Ungheni-Chişinău, anamisa di România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor easti nai ma important proiectu di infrastructură gazieră pi cari-lu adară firma cumăndusită di el. E, spune Sterian, un proiectu strategic, di mari simasie tră securitatea energetică şi hiptu, neise, pi lista di proiecte di interes comun ale Uniunii Europene. Aestu va s;treacă pritu giudeţili Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, ditu sudlu a văsiliillei, şi uidisitu cu Transgaz, va s’agiută ti asiguripsearea a ananghillei di consum di gaze naturale tră economie şi populaţie, la căftarea a premiselor tră stimularea a investiţiilor private tru zonă, la alimentarea a localităţlor ditu zona proiectului, respectiv a unui numir di aproapea 185 di ñilli di bănători şi ti cama di 500 di instituţii publice (şcoli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).


    Năulu viţepremier tru Guvernul di Bucureşti Marian Neacşu spuni că yinitorul gazoduct va s’poată s’poartă şi ateali 15 di miliardi di metri cubi di gaze naturale cari va s’agiungă tu văsilie ditu zona ali Amarea Caspică, pritu terminalele ţi suntu tru Turchie şi Gărţie.


    Aesti conexiuni, adavgă directorul Sterian, va u agiută România s’agiungă un importantu hub regional tru anlu 2027.


    România, spuni şi năulu ministru ali Energie, Sebastian Burduja, easti ună văsilie cu resursi semnificative di gaze naturale, un punctu strategic di tranzit şi un importantu agiucător regional, putânda s’aibă contributu, haristusită ali infrastructură opearaţională di transport pi cari u ari, la ună securitate regională anvărtuşită.


    Declaraţiile a politicienilor suntu confirmate şi di isăkili seţ. Importurile di gaze fapti di România tru proţlli patru meşi a anlui scădzură cu 45,6% andicra di idyiulu interval ditu 2022 – spunu datili centralizate di Institutul Naţional di Statistică. Criscu, alliumtrea, producţia internă, cu aproapea şapti proţente andicra di idyea perioadă a anlui tricut. Comisia naţională di strategie şi prognoză yini cu ună isapi tră 2023 dimi cu ună producţie di gaze tru creastire cu dauă proţente şi ună scădeari a importurilor cu 6,2% pi an.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Un nou gazoduct în România

    Un nou gazoduct în România

    Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale
    Transgaz a semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru un nou gazoduct,
    Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, din Turcia. Conform unui comunicat
    remis Bursei de Valori Bucureşti, proiectul, în valoare de aproximativ 500
    milioane euro, constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale
    în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele exploatate în
    perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, şi aşa-numitul coridor BRUA, ce leagă
    patru state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

    Directorul general al Transgaz, Ion Sterian a declarat că, după gazoductele
    BRUA şi Ungheni-Chişinău, dintre România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor
    este cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care-l construieşte
    firma condusă de el. E, spune Sterian, un proiect strategic, vital pentru
    securitatea energetică şi inclus, de altfel, pe lista de proiecte de interes
    comun ale Uniunii Europene. Acesta va traversa judeţele Constanţa, Călăraşi,
    Giurgiu, din sudul ţării, şi potrivit Transgaz, va contribui la asigurarea
    necesarului de consum de gaze naturale pentru economie şi populaţie, la crearea
    premiselor pentru stimularea investiţiilor private în zonă, la alimentarea
    localităţilor din zona proiectului, respectiv a unui număr de circa 185 de mii
    de locuitori şi a peste 500 de instituţii publice (şcoli, primării, dispensare,
    cămine culturale, cabinete medicale, etc).

    Noul vicepremier în Guvernul de la
    Bucureşti Marian Neacşu spune că viitorul gazoduct va putea transporta şi cele
    15 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor ajunge în ţară din zona
    Mării Caspice, prin terminalele aflate în Turcia şi Grecia.

    Aceste conexiuni,
    completează directorul Sterian, vor permite României să devină un important hub
    regional în anul 2027.

    România, afirmă şi noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, este o
    ţară cu resurse semnificative de gaze naturale, un punct strategic de tranzit
    şi un important jucător regional, putând contribui, graţie infrastructurii
    operaţionale de transport pe care o are, la o securitate regională consolidată.

    Declaraţiile politicienilor sunt confirmate şi de statisticile seci. Importurile
    de gaze făcute de România în primele patru luni ale anului au scăzut cu 45,6%
    faţă de acelaşi interval din 2022 – arată datele centralizate de Institutul
    Naţional de Statistică. A crescut, în schimb, producţia internă, cu aproape
    şapte procente faţă de perioada similară a anului trecut. Comisia naţională de
    strategie şi prognoză a estimat pentru 2023 o producţie de gaze în creştere cu
    două procente şi o scădere a importurilor cu 6,2% pe an.


  • Cresc importurile UE de gaze naturale din Rusia

    Cresc importurile UE de gaze naturale din Rusia

    Rusia și Ucraina au semnat vineri un protocol de acord privind tranzitul gazului rusesc către Uniunea Europeană. Noul acord prevede că Rusia va furniza gaze naturale Europei pentru o perioadă de cel puţin cinci Ucraina iar grupul rus Gazprom va plăti companiei ucrainene Naftogaz suma de 2,9 miliarde dolari, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Gazprom va furniza o cantitate de 225 miliarde metri cubi de gaze naturale via Ucraina pe o perioadă de cinci ani. Din această cantitate, 65 miliarde de metri cubi de gaze vor fi livrate anul următor şi câte 40 de miliarde metri cubi în fiecare an din perioada 2021-2024.



    Vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, cel care a mediat la Berlin înțelegerea dintre Moscova și Kiev a declarat: “Este o înțelegere fermă. Este o înțelegere bună pentru Europa, Ucraina și Rusia”. Oficialul european consideră că acordul va atenua temerile Statelor Unite ale Americii privind gazoductul rus Nord Stream 2.



    Sancțiuni ale SUA pentru blocarea construirii gazoductului Nord Stream 2



    Tot vineri, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea prin care sunt impuse sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, care va face posibilă dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania.



    Sancţiunile SUA vizează companiile care colaborează la construirea noului gazoduct în Marea Baltică. Consecințele promulgării legii nu au întârziat să apară, iar sâmbătă compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare.



    UE și Rusia, determinate să continue proiectul



    Uniunea Europeană a denunţat cu tărie ingerinţa Statelor Unite în politica sa energetică. “Din principiu, Uniunea Europeană se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor europene angajate în activităţi legale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al UE, informează AFP, citată de Agerpres.



    De asemenea, guvernele de la Moscova și Berlin au adus și-au exprimat la rândul lor nemulțumirea față pentru promulgarea legii de către liderul de la Washington. “Guvernul respinge aceste sancţiuni extrateritoriale. Ele afectează companiile germane şi europene şi constituie o ingerinţă în afacerile noastre interne”, se arată într-un comunicat al executivului condus de Angela Merkel.



    Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, iar finanţarea este asigurată în proporție de 50% de compania rusă Gazprom, iar cealaltă jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). “Finalizarea acestui proiect este esenţială pentru securitatea aprovizionării energetice a Europei. Noi, împreună cu firmele care susţin acest proiect, vom lucra la finalizarea conductei în cel mai scurt timp posibil”, a comunicat, sâmbătă, consorţiul Nord Stream 2 AG.



  • România livrează gaze către Republica Moldova

    România livrează gaze către Republica Moldova

    Fără suport logistic, opţiunea occidentală a Republicii Moldova ar fi rămas pur platonică. La aproape un sfert de secol de la proclamarea independenţei faţă de Moscova, în 1991, Chişinăul este, încă, dependent energetic de hidrocarburile ruseşti. Iar despre valoarea strategică a gazului vorbesc, de la sine, laborioasele negocieri de săptămâna aceasta, de la Bruxelles, în urma cărora Uniunea Europeană a obţinut un acord între Kiev şi Moscova privind continuarea livrărilor, via Ucraina, către Occident.



    Aşa-numitul război al gazelor, prin care Moscova a penalizat, în mod repetat, atât Ucraina pentru orientarea sa spre Vest, cât şi Europa, pentru susţinerea aspiraţiilor pro-occidentale ale ucrainenilor, e un scenariu oricând repetabil în Republica Moldova. Construit tocmai pentru a reduce dependenţa Chişinăului de importurile din Rusia, gazoductul care leagă, peste frontiera comună, oraşele Iaşi din România şi Ungheni din Republica Moldova, este, de miercuri, funcţional.



    Pe 27 august 2014, când Chişinăul îşi celebra Ziua Naţională, la inaugurare au participat premierul român, Victor Ponta, omologul său de atunci, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. Un an a durat construcţia gazoductului cu o lungime de 43 de kilometri şi care a costat de 26 milioane de euro. Bucureştiul a finanţat cea mai mare parte a costurilor proiectului, iar Comisia Europeană a acoperit restul.



    La mai bine de o jumătate de an de la inaugurare, România a început să livreze gaz statului vecin. Preţul, 255 de dolari pentru mia de metri cubi, e, remarcă analiştii, semnificativ mai mic decât cel cerut de furnizorul rus Gazprom, de 332 de dolari. Peste un milion de metri cubi vor ajunge, anul acesta, la punctul de distribuţie Ungheni, de unde vor fi pompate în reţeaua centrală a Întreprinderii Moldovagaz. Dar aceştia nu acoperă decât o parte a necesarului de gaz al Republicii Moldova.



    Guvernul de la Chişinău a precizat că se poartă, deja, discuţii cu partenerii externi pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni, până în capitală. Cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an, gazoductul extins ar asigura aproape în totalitate necesităţile energetice ale republicii. Pentru extindere sunt, însă, necesare peste 60 milioane de euro, din care Bruxellesul e dispus să aloce zece milioane.



    De diversificarea surselor de energie depinde însuşi viitorul Republicii Moldova — le-a spus amfitrionilor săi şi adjunctul secretarului american de stat, Antony Blinken, care a făcut, marţi, o vizită la Chişinău, unde a avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu noul premier, Chiril Gaburici.

  • Gaze româneşti pentru Republica Moldova

    Gaze româneşti pentru Republica Moldova

    Republica Moldova face, de la 1 ianuarie, un pas important pe calea reducerii dependenţei sale energetice faţă de Federaţia Rusă. Autorităţile de la Chişinau şi Bucureşti au semnat, luni, un contract în baza căruia România va livra fostului stat sovietic vecin, majoritar românofon, gaze naturale la un preţ inferior cu 55 de dolari/1000mc celui pentru gazele primite prin conducte ruseşti.



    La început, prin gazoductul Iaşi (România) — Ungheni (Rep. Moldova) inaugurat, oficial, la 27 august 2014, vor fi transferate cantităţi relativ mici care vor acoperi doar 3% din nevoile populaţiei din stânga râului Prut, pe care se află graniţa moldo-română. Ulterior, gazoductul va fi extins, circa 100 km, cu ajutorul Uniunii Europene, pâna în capitala Republicii Moldova, Chişinău pentru ca, în final, el să poată transporta 1,5 până la 2 miliarde mc, reprezentând consumul total al republicii. Deşi Republica Moldova este, încă din 2010, parte a comunităţii energetice create în UE şi transpune în practică prevederile pachetului energetic 3, singurul ei transportator şi distribuitor de gaze era, până de curând, Moldova Gaz, grup controlat de Rusia.



    Moscova alocă un volum de trei ori mai mare regiunii separatiste Transnistria unde au fost concentrate marile obiective industriale ale Republicii Moldova. În repetate randuri, autorităţile moldovene au fost făcute responsabile pentru neplata facturilor la gaze de către administraţia separatistă de la Tiraspol, aceasta reprezentănd, în fond, o formă de presiune politică din partea Federaţiei Ruse. Inclusiv din acest motiv, pentru importul de gaze din România, Chişinăul a creat un nou operator, Vestmoldtransgaz.



    La ceremonia semnării contractului moldo-roman de livrare a gazelor, ministrul în exerciţiu al economiei de la Chisinau, Adrian Candu, a declarat că acordul va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova: “Este un moment important care mai aduce o completare pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Aprecierile noastre şi gratitudinea noastră Guvernului României care permanent a fost cel care a acordat tot suportul necesar.“



    România importă, şi ea, mici cantităţi de gaze din Federaţia Rusă, dar specialiştii susţin că are rezerve suficiente, inclusiv în platoul continental al Mării Negre, care pot să-i asigure autonomia energetică. Romănia a trecut, de altfel, uşor peste criza gazelor declanşată odată cu instituirea sancţiunilor occidentale la adresa economiei ruseşti.

  • Jurnal românesc – 10.09.2014

    Jurnal românesc – 10.09.2014

    Proiectul de lege care prevede reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a dat asigurări că există resurse compensatorii pentru aplicarea legii, replicând, astfel, reticenţelor exprimate de preşedintele Traian Băsescu, care trimisese textul in Parlament pentru reexaminare, fiindcă, deşi sustine măsura, nu o consideră sustenabilă. 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus, le vor folosi să angajeze, şi 50%, le vor folosi pentru a face investiţii noi. Astfel, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creşterea numărului de angajaţi din economie” — a afirmat ministrul Petrescu.



    A primit votul parlamentarilor şi actul normativ care vizează amnistierea fiscală, de la 1 ianuarie 2015, a persoanelor care au încasat nejustificat bani, din cauza unor calcule greşite. De prevederile acestuia vor beneficia circa 20 de mii de mame, 50 de mii de pensionari şi 25 de mii de bugetari.



    Rata absorbţiei fondurilor europene în România a atins 37,25% la 5 septembrie, valoarea sumelor atrase fiind de peste şapte miliarde euro — relevă un comunicat al ministerului de specialitate de la Bucureşti. România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 92 proiecte majore, valoarea cumulată a acestora ridicându-se la aproximativ 11 miliarde euro.



    Un obiectiv important al României continuă să fie includerea, cât mai curând posibil, în Programul Visa Waiver al Statelor Unite — a repetat secretarul de stat în ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, în discuţiile de la Bucureşti cu adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Hoyt Yee. Diplomatul american a reiterat susţinerea administraţiei de la Washington pentru realizarea acestei ţinte a Bucureştiului, care ar permite cetăţenilor români să călătorească fără viză în Statele Unite.



    Uniunea Europeană a alocat o sumă suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău. Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015. Premierii Victor Ponta şi Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independentei Republicii Moldova, gazoductul Iasi-Ungheni, care va permite statului ex-sovietic să-şi reducă dependenţa faţă de livrările de gaze naturale ruseşti. Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.




    România va continua să acorde asistenţă Republicii Moldova vecine în domeniul transpunerii legislaţiei Uniunii Europene — a anunţat, la Chişinău, subsecretarul de stat în ministerul de Externe de la Bucureşti, Răzvan-Horaţiu Radu. În discuţiile cu oficialii din Republica Moldova, el a subliniat prioritatea ordinii juridice comunitare în raport cu dreptul naţional al statelor membre. În iunie, Chişinăul a încheiat acorduri de asociere şi liber schimb cu Bruxellesul, iar guvernul pro-occidental speră că Republica Moldova va fi admisă în Uniune in 2020.

  • Jurnal românesc – 29.08.2014

    Jurnal românesc – 29.08.2014


    Deşi economia românească a crescut, în ultimele 18 luni, această evoluţie nu a avut impact asupra consumatorilor români, arată un studiu GfK, potrivit căruia aşteptările privind economia, veniturile şi dorinţa de cumpărare continuă să aibă valori negative. “Economia românească înregistrează, de circa 18 luni, o creştere puternică. Se pare însă că acest salt economic nu a avut, deocamdată, impact asupra consumatorilor”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.



    Gazoductul Iasi-Ungheni a fost inaugurat, oficial, în cadrul unei ceremonii organizate la Ungheni, în prezenta comisarului european pentru energie, Günther Oettinger şi a premierului României, Victor Ponta. Cel mai mare proiect de interconectare a sistemelor de transport a gazelor dintre România şi Republica Moldova a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro reprezintă un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43 de kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România, va fi livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Experţii spun că gazoductul Iaşi-Ungheni va reduce dependenţa Republicii Moldova de Rusia.



    Guvernul României a donat 15 automobile marca Dacia Duster” instituţiilor din Republica Moldova, alte 35 urmând să fie puse la dispoziţia autorităţilor de la Chişinău. Beneficiarii celor 15 automobile sunt instituţii de administraţie publică şi din sfera socială din diferite localităţi ale Moldovei. Cinci ambulanţe noi, dotate cu echipamentul necesar efectuării misiunilor SMURD, au ajuns în garajul Centrului de urgenţă de la Bălţi. Este vorba de o donaţie din partea Guvernului român pentru centrul-pilot SMURD din cel de-al doilea mare oraş, ca număr de locuitori, din Republica Moldova.



    Şomajul pentru străinii din Italia se ridică la 17,3%, în timp ce pentru italieni se opreşte la 11%. În acelaşi timp, numărul lucrătorilor imigranţi este în creştere: 22.000 în plus în 2013 faţă de 2012, în timp ce numărul angajaţilor italieni a scăzut cu 500.000 – arata un Raport privind munca imigranţilor din Italia, realizat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale de la Roma. Documentul mai releva ca aproximativ trei străini din zece rezidenţi în Italia au cetăţenia europeană (cei mai numeroşi sunt românii, circa un milion), în timp ce în rândul celor cu cetăţenie extra-europeană “prevalează cetăţenii din Maroc, Albania, China, Ucraina, India, Republica Moldova, Egipt şi Bangladesh.



    Sâmbătă, cu ocazia Zilei Limbii Române, Institutul Fraţii Golescu” pentru românii de pretutindeni din Romania, împreună cu Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români prezintă câteva publicaţii de limbă română din provinciile istorice româneşti. Manifestarea va avea loc, de la ora 18:00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc şi deschiderea primului “Chioşc de ziare” cu publicaţii în limba română din provinciile istorice. Publicaţiile vor fi disponibile pentru a fi consultate, până pe 12 septembrie.

  • Jurnal românesc – 2.07.2014

    Jurnal românesc – 2.07.2014

    Eurodeputatele Corina Creţu, de la social-democraţi, şi Adina Vălean, de la populari, au fost alese, marţi, la Strasbourg, în funcţii de vicepreşedinţi ai Parlamentului European. Adina Vălean spune că rezultatul acestor alegeri dovedeşte că grupul parlamentar din care face parte reprezintă o forţă şi este apreciat. La rândul său, Corina Creţu a declarat că va reprezenta cu mândrie, onoare şi onestitate România în legislativul comunitar.



    Gazoductul Iaşi – Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaz din România, va fi finalizat pe 15 august – a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Pentru început, România va exporta prin intermediul acestui gazoduct circa două procente din producţia sa naţională, care vor acoperi 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria.



    Tabăra din oraşul Sulina este o prioritate a ministerului Tineretului şi Sportului — au declarat oficiali guvernamentali la deschiderea celei de-a VI-a ediţii a programului ARC. Acesta reuneşte anual, în cel mai estic oraş al Uniunii Europene, aproape două mii de elevi, studenţi şi profesori însoţitori de etnie română din afara graniţelor: Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia şi Canada.



    Rolul de punte al diasporei româneşti, cea mai numeroasă diaspora ortodoxă din Occident, a fost evidenţiat în discuţiile dintre Patriarhul Daniel şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Ortodoxia românească are un rol important în afirmarea valorilor spirituale în Uniunea Europeană — a apreciat diplomatul francez. La rândul său, patriarhul a subliniat vocaţia europeană a românilor. Biserica, a mai spus el, poartă un dialog responsabil şi promovează o conlucrare eficientă cu instituţiile civile şi bisericeşti din statele membre ale Uniunii, pentru o mai bună integrare socială şi afirmare a identităţii spirituale a românilor.



    Persoanele rezidente în Marea Britanie şi-au dublat anul trecut achiziţiile de acţiuni pe piaţa de capital românească, de la 808 milioane de lei în 2012 la peste un milliard şi jumătate în 2013, potrivit raportului anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Anul trecut, rezidenţii britanici au deţinut cea mai importantă cotă în ceea ce priveşte cumpărările de acţiuni, respectiv 40% din totalul achiziţiilor. Poziţia a doua în clasament a fost ocupată de investitorii din Austria, cu o cotă de circa 23 de procente, şi cei din Statele Unite, cu 14.

  • Jurnal românesc – 26.06.2014

    Jurnal românesc – 26.06.2014

    La Sulina, în Delta Dunării, a fost inaugurat, joi, programul de tabere de vară ARC, adresat copiilor şi tinerilor români de peste hotare. Organizat în serii de câte şapte zile, programul reuneşte persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia sau Canada. Scopul taberelor este conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală română, aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească, promovarea educaţiei în limba maternă şi mijlocirea contactului între etnicii români din diferite ţări.



    În România nu există antisemitism — a afirmat premierul Victor Ponta. Într-un interviu publicat de cotidianul The Jerusalem Post, şeful guvernului a spus că evreii nu sunt singurele victime ale ideologiilor radicale, remarcând faptul că inclusiv comunităţile de români care trăiesc în Marea Britanie au fost victime ale discriminării. Preocupat de numărul neofasciştilor şi al altor radicali care au fost aleşi recent în Parlamentul European, Ponta s-a declarat mândru că niciunul dintre cei 32 de eurodeputaţi români nu intră în aceste categorii.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti anunţă că autorităţile franceze au dat asigurări că depun toate eforturile pentru ca agresorii minorului român din Pierrefitte-sur-Seine să fie identificaţi şi prinşi. Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, s-a întâlnit din nou cu reprezentanţi ai autorităţilor franceze şi cu şeful secţiei de reanimare chirurgicală de la spitalul unde e internată victima agresiunii de pe 13 iunie. Starea acesteia este gravă, dar stabilă şi există semnele unei uşoare ameliorări. Ambasada României la Paris rămâne în contact permanent cu medicii şi autorităţile franceze în acest caz.



    Guvernul pro-occidental de la Chişinău a decis, miercuri, înfiinţarea unei companii pentru gestionarea conductei Iaşi-Ungheni, care va transporta gazele naturale din România pe teritoriul Republicii Moldova. Premierul Iurie Leancă a anunţat că gazoductul va fi dat în folosinţă pe 27 august, la exact un an de la începerea lucrărilor de construcţie şi când Chişinăul aniverseaza 23 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Moscova. Scopul gazoductului este reducerea dependenţei de gazul rusesc.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a reafirmat că prezenţa trupelor ruse în Transnistria încalcă neutralitatea statului, stipulată de Constituţie. Potrivit Preşedinţiei de la Chişinău, declaraţia a fost făcută în replică la atacurile opoziţiei comuniste pro-ruse, care a cerut demisia lui Timfoti fiindcă acesta este adeptul integrării europene. “Comuniştii pledează pentru menţinerea Republicii Moldova într-un spaţiu în care ţara noastră se află de 24 de ani, răstimp în care a ajuns cea mai săracă ţară din Europa, cu cele mai reduse pensii şi salarii, şi cu cele mai mari preţuri la gaze”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Timofti, Vlad Ţurcanu.

  • Germania şi estul Europei

    Germania şi estul Europei

    Graţie ponderii demografice, situării geografice în inima continentului şi vitalităţii economice, neafectată de criză, Germania s-a impus, în anii din urmă, drept cea mai influentă dintre vocile concertului european. Dar a şi suscitat, printre partenerii comunitari, suspiciunea că, în raporturile cu Rusia lui Vladimir Putin, îşi joacă propria carte, uneori în răspăr cu curentul dominant la Bruxelles. Dinamica economie germană are nevoie, pentru exporturi, de vasta piaţă rusă şi, pentru producţie, de livrările continue de petrol şi gaze din Est.



    Fostul şef al Guvernului de la Berlin, social-democratul Gerhrad Schroeder, a fost mereu un amic al Kremlinului şi, după pensionarea politică, a devenit un lefegiu de lux al complexului energetic rusesc, prilejuindu-i analistului britanic Tom Gallagher aprecierea, extrem de dură, că e cel mai ireponsabil cancelar german de la Adolf Hitler încoace.



    Gazoductul North Stream, care, prin Marea Baltică, alimentează Germania ocolind Polonia şi statele baltice, a amplificat temerile privind lipsa de loialitate a Berlinului faţă de colegii din UE. Agresiunea rusă din Ucraina, anexarea Crimeei, destabilizarea estului rusofon au răcit, însă, sensibil, raporturile, până atunci cordiale, cu Moscova.



    În plus, în pofida opoziţiei explicite a Rusiei faţă de reorientarea spre Vest a fostelor sale colonii, Germania a anunţat că susţine integrarea europeană a republicilor ex-sovietice.



    Miercuri, cancelarul creştin-democrat Angela Merkel s-a întâlnit, la Berlin, cu premierii Republicii Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Ucrainei, Arseni Iaţeniuk şi Georgiei, Irakli Garibaşvili. Potrivit unui comunicat al executivului de la Chişinău, d-na Merkel a spus că acordurile de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova şi Georgia le vor semna la 27 iunie vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept şi economia de piaţă.



    La rândul său, Leancă a reafirmat poziţia fermă a Chişinăului în alegerea integrării europene, ca expresie a interesului vital al Republicii Moldova. În numele guvernului interimar de la Kiev, Iaţeniuk a repetat că ţara sa vrea să devină parte a Uniunii şi a cerut comunităţii internaţionale să-l recunoască pe noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, aşa cum au făcut-o deja europenii.



    Ca amfitrion şi ca german născut în est, în fosta zonă de ocupaţie sovietică, d-na Merkel a subliniat că UE nu vrea să intre în concurenţă cu Federaţia Rusă în răsăritul Europei. Soluţia, consideră cancelarul, este nu ca popoarele ex-sovietice să fie silite la o alegere între vest şi est, ci să opteze liber.

  • România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    Vizita presedintelui Traian Basescu in Moldova a coincis cu marcarea, la 17 iulie, a 577 de ani de la prima atestare documentara a capitalei Chisinau, care, intre cele doua razboaie mondiale, era al doilea oras, ca marime, din Romania. De altfel, convorbirile presedintelui roman cu omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, cu speakerul Parlamentului, Igor Corman si cu premierul Iurie Leanca au stat sub semnul relatiei fratesti dintre Moldova si Romania, unite, de-a lungul istoriei, prin comunitatea de limba si de neam. Aceasta a fost a doua vizita a lui Traian Basescu la Chisinau dupa ce democratii i-au inlocuit la putere, pe comunisti, in 2009, fapt care a contribuit la relansarea foii de parcurs a Moldovei pe calea integrarii europene.



    Traian Basescu: “Este o vizită care vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Rep Moldova. Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume, parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb.”



    Parafarea va avea loc la Vilnius, în luna noiembrie. Presedintele Romaniei a subliniat ca Bucurestiul va continua sa fie “avocatul fara rezerve” al Moldovei in procesul de integrare europeana, respectand, in acelasi timp, optiunea de neutralitate militara a statului vecin la raul Prut. El a mentionat, totodata, ca Moldova nu va putea să finalizeze negocierile de aderare până când nu va soluţiona problema statutului regiunii separatiste Transnistria.



    La randul sau, presedintele Nicolae Timofti a remarcat interesul partii romane pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Nicolae Timofti: “I-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi anume: integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean.”



    Intre proiecte, se numara gazoductul transfrontalier Iasi-Ungheni, 3 linii de inalta tensiune si doua poduri peste raul Prut, care vor contribui la diversificarea surselor de de energie si la apropierea Moldovei de spatiul european. De asemenea, trebuie amintite proiectele in domeniul educatiei, inclusiv acordarea, anul acesta, a unui numar de 6000 de burse, in Romania, pentru elevi si studenti din Moldova, donarea unui milion de carti in limba romana pentru scoli si biblioteci din Moldova si reluarea retransmiterii programului postului public romanesc de televiziune pe teritoriul Moldovei.

  • România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca a facut, marti, o vizita-surpriza in Romania, prima de la numirea sa in functia de sef al guvernului de la Chisinau. El s-a intalnit, la Bucuresti, cu omologul roman, Victor Ponta, pe care l-a invitat sa asiste, la 27 august, când este sarbatorita independenta Republicii Moldova faţă de fosta URSS (in 1991), la începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La eveniment ar urma să ia parte şi Guenther Oettinger, comisarul european pentru energie. Iurie Leanca : “Sunt convins ca discutiile pe care le-am avut ne vor permite ca pe 27 august, atunci cand vom sarbatori, la Chisinau, Ziua Independentei, impreuna cu domnul prim-ministru si in prezenta comisarului UE pentru energie, sa putem lansa constructia gazoductului Iasi – Ungheni”.



    In afara interconectarii energetice moldo-romane, care va oferi Republicii Moldova o alternativa la sursele de energie din spatiul CSI, cei doi demnitari au discutat şi despre refacerea unor poduri peste raul de frontiera Prut, poduri distruse în cel de-al doilea război mondial. Proiectele pe această temă ar putea fi analizate şi într-o viitoare şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.



    Perpetuind un deziderat al relatiilor bilaterale fratesti (Republica Moldova, cu o populatie din care 65% sunt etnici romani, reprezinta, oarecum, teritoriul provinciei istorice romanesti Basarabia), premierii Ponta si Leanca au convenit că relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie sa treaca de la stadiul declaratiilor frumoase, care nu au lipsit in ultimii 20 de ani, la lucruri concrete.



    Pe de alta parte, seful Executivului de la Bucuresti a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru obiectivele de integrare europeana ale Republicii.Moldova. Victor Ponta: ”Summitul UE de la Vilnius, din aceasta toamna, va fi un moment extrem de important si sunt absolut convins ca pentru Republica Moldova deciziile adoptate acolo din partea UE vor fi deciziile cele mai bune. “



    La summitul din capitala Lituaniei, Republica Moldova aşteaptă parafarea acordului de acordului de asociere la UE şi discutarea noii etape privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea. Potrivit ambilor premieri, discutiile de la Bucuresti au fost pragmatice si au demonstrat existenta unor puncte de vedere comune care vor sta, in continuare, la baza relatiilor dintre cele doua state.