Programele
de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT al companiei californiene
OpenAI – din care corporaţia Microsoft deține 49% – sau chatbot-ul Gemini
prezentat în această lună de compania americană Google – care poate rezuma şi
înţelege, procesa şi combina cu uşurinţă diferite tipuri de informaţii,
inclusiv text, cod, audio, imagini şi video – sunt capabile să menţină un
dialog cu utilizatorul, imitând interacţiunea umană. Aduc o mulțime de
beneficii, dar vin la pachet și cu o serie de provocări. Capabile să scrie
eseuri, poezii sau traduceri în câteva secunde sau să creeze sunete sau
imagini, sistemele generative au dezvăluit publicului larg potenţialul imens al
AI.
Dar şi riscurile, precum distribuirea pe reţelele de socializare de
fotografii false, mai reale decât cele adevărate, care au alertat, spre
exemplu, în legătură cu pericolul manipulării opiniei. Suficiente și serioase
motive pentru ca Bruxellesul să acorde o atenție sporită subiectului. Iar la
capătul unor îndelungi dezbateri, guvernele UE şi europarlamentarii au ajuns,
în această lună, la un acord cu privire la regulile care guvernează sistemele
de inteligenţă artificială.
Europarlamentarii au insistat asupra supravegherii
specifice pentru acest tip de tehnologie de mare impact, cerând în special mai
multă transparenţă în ceea ce priveşte algoritmii şi bazele de date gigantice
ale acestor sisteme. Acordul la care s-a ajuns, catalogat drept o piatră de
hotar în istoria informaţiei digitale, promovează inovaţia în Europa, limitând
în acelaşi timp posibilele excese ale acestor tehnologii foarte avansate.
Nucleul proiectului constă într-o listă de reguli impuse sistemelor considerate
ca având un ‘risc ridicat’, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile
precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii. Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii
contrare valorilor europene, precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de
supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de
la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în
masă a populaţiei, a precizat Bruxellesul.
Statele au obţinut, însă, scutiri
pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva
terorismului. În privinţa AI generative, compromisul prevede o abordare cu două
viteze. Se vor impune tuturor reguli pentru a asigura calitatea datelor
utilizate în dezvoltarea algoritmilor şi pentru a se verifica că nu încalcă
legislaţia privind drepturile de autor. De asemenea, dezvoltatorii vor trebui
să se asigure că sunetele, imaginile şi textele produse sunt clar identificate
ca fiind artificiale. Dincolo de toate acestea, partea plină a paharului include
multe beneficii în toate domeniile. Un studiu de specialitate recent din SUA,
arată, de exemplu, că adoptarea inteligenţei artificiale are un impact pozitiv
asupra organizaţiilor, context în care şase din zece directori de marketing de
peste Ocean susţin că au folosit această tehnologie în activităţile derulate în
ultimul an.
Potrivit datelor analizate de Deloitte, odată cu utilizarea AI
productivitatea vânzărilor s-a îmbunătăţit cu 6% şi satisfacţia clienţilor cu
7%, în timp ce costurile indirecte de marketing au scăzut cu 7%. Invitat la
Radio România, Vlad Dulea, co-fondator al Kooperativa 2.0, partener oficial al
CloudCart în România, despre impactul AI în e-commerce
Trebuie să ne obișnuim cu prezența
inteligenței artificiale în viața noastră și să nu ne speriem de ea, să învățăm
să o folosim în ajutorul nostru. Gândiți-vă că inteligența artificială va
automatiza aproape complet campaniile de marketing, segmentarea audiențelor,
personalizarea mesajelor pe care le livrează, va detecta și va preveni fraudele
analizând modele de tranzacții pentru a identifica eventualele activități
suspecte, va optimiza rutele de livrare și gestionare a lanțului de
aprovizionare, reducând astfel timpul și costurile asociate cu livrarea
produselor. Va îmbunătăți şi interacțiunea cu clienții prin înțelegerea și
procesarea limbajului natural, permiţând căutări complexe și interacțiuni mult
mai umane. Nu în ultimul rând, va permite căutarea de produse pe baza
imaginilor, ceea ce va face mai ușor pentru clienți să găsească ce caută fără a
fi nevoie să cunoască neapărat numele sau descrierea exacta a produselor.
Sunt niște avantaje care
ne arată clar că inteligența artificială va simplifica enorm viitorul în
e-commerce. Însă, chiar dacă tehnologia va juca un
rol semnificativ în experiența de cumpărături în viitor mulți clienți încă
apreciază interacțiunea directă cu personalul magazinului. Consilierea
personală și serviciul clienți-uman pot oferi o valoare adăugată pe care
tehnologia nu o poate înlocui complet. Senzația de a atinge și a simți
produsele, precum și atmosfera unui magazin fizic sunt greu de replicat online.
Și să nu uităm că magazinele fizice oferă satisfacția achiziției immediate,
fără așteptarea livrării. Acest avantaj va rămâne relevant mai ales pentru
produsele de care clienții au nevoie rapid.
În prezent, România se
află pe locul trei în topul vânzărilor online din Europa Centrală și de Est,
după Polonia și Cehia. Cu o cifră de afaceri estimată la aproape 10 miliarde de
euro pentru anul 2023, sectorul de comerț electronic din România domină piața
din Europa de Est, generând aproape 60% din vânzările țărilor din regiune