30% dintre români sunt analfabeţi financiar, potrivit celui mai recent Eurobarometru, care măsoară cunoștințele și competențele în domeniul educației financiare în UE. Iar un studiu făcut de Institutul de Economie Mondială susţine că maxim 10% dintre români au competenţe financiare (potrivit Claudiei Petrescu, cercetător). În România, preocuparea pentru alfabetizarea și educația financiară datează de la finalul anilor 2000, dar Strategia națională de educație financiară 2023 — 2030, aflată în dezbatere publică în această toamnă nu a fost încă adoptată.
Ce relație au tinerii din România cu banii? Cum îi gestionează? Cât de pregătită este Generația Z să facă față tentațiilor și provocărilor lumii financiare a secolului 21? Cătălina Gurgu, studentă, a participat la un curs de educaţie financiară în facultate, în urma căruia a devenit consilier financiar, iar Vlada Siviroveanu, masterandă, a învăţat de mică să îşi gestioneze banii primiţi de la părinţi.
Antropologul Alex Dincovici: “Cel puţin în ultimii 20 de ani, tot ce înseamnă finanţe s-a complicat extrem de mult. Avem nişte produse extrem de complexe, care sunt foarte greu de înţeles în general de cineva care nu e din domeniu. (…) E şi mai complicat acum, pentru Generaţia Z. Acum nu mai ai acea siguranţă a zilei de mâine. Avem toate aceste discursuri despre cum se termină lumea, planeta, sistemele de pensii, vin tot felul de dezastre peste noi şi e greu, cred, să te gândeşti la viitor în condiţiile astea”.
Economistul Corneliu Ionescu a constatat că studenţii cu care a interacționat “au în general senzaţia că şcoala nu este încă suficient de adaptată la ce se cere pe piaţa muncii şi e o provocare constantă pentru ei să găsească motive de a se duce la şcoală. Mulţi dintre ei fie schimbă facultatea, fie renunţă la ea cu totul în favoarea obţinerii de venit acum”.
