Tag: Generația 3.0

  • Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    În vremuri de
    criză mondială profundă, în care abilitatea tuturor de a ne adapta la nou este
    pusă la încercare, tinerii din România sunt invitaţi să se mobilizeze prin
    participarea la proiectele Asociaţiei Young Initiative. Prin acţiuni concrete
    sau, pur şi simplu, prin idei care ar putea genera o mai bună gestionare a situaţiei
    la nivel comunitar, tinerii pot contribui vizibil la bunăstarea societăţii de
    astăzi.

    Cum este posibil acest lucru? Ne explică Eliza Vaş, vicepreşedintele
    Asociaţiei Young Initiative :

    Cred că ar trebui să se uite puţin în
    jur, să vadă unde sunt problemele. În momentul acesta, sunt multe, mai ales
    cele legate de criza sanitară. Poate că, în blocul în care locuiesc, sunt
    vecini în vârstă care au nevoie de ajutor cu cumpărăturile, în această perioadă
    de carantină. Apropo, acea declaraţie pe proprie răspundere are şi un câmp
    pentru cei care aleg să facă voluntariat şi pot să bifeze acest lucru. Poate că
    sunt la şcoală şi ar dori ca orele să fie interactive şi dinamice. Ar putea
    veni cu propuneri pentru profesori, pentru a pune în practică noi metode. Poate
    că sunt la facultate şi ar putea strânge un grup de colegi pentru a organiza un
    workshop de dezvoltare a gândirii critice. Pot face atât de multe! Mai ales
    acum, când este foarte important să ne uităm la judeţele cu foarte multe
    probleme, cum este Suceava.


    Informarea
    corectă este, înainte de toate, principalul factor către înţelegerea cât mai
    profundă a realităţilor lumii în care trăim. Din informare se nasc ideile noi,
    care ar putea schimba în bine măcar alte câteva vieţi.

    Eliza Vaş: În primul rând, cred că înseamnă să te informezi, să cauţi să înţelegi
    ce se întâmplă în jurul tău. Doar cunoscând mai bine societatea din care faci
    parte poţi ajunge, ulterior, să ai şi iniţiativă. Observând ceea ce este în
    jur, poţi să vii cu o iniţiativă pe care să o implementezi şi astfel să
    contribui, într-un fel sau altul, pentru binele comunităţii respective. De
    exemplu, poţi gândi o seară de jocuri online pentru cei din blocul tău, având
    în vedere că, în această perioadă, nu se poate interacţiona în mod fizic.


    Pentru Eliza Vaş,
    implicarea este deosebit de importantă. Deşi îşi construise, deja, o un traseu
    profesional şi lucrează cu normă întreagă, Eliza a ales să facă parte şi din
    Asociaţia Young Initiative:

    Cred că nimeni nu este prea mic sau prea
    mare pentru a veni cu o iniţiativă şi cred că societatea nu s-a săturat de prea
    mult bine ce există, aşa că putem face mereu un lucru bun pentru a îmbunătăţi
    viaţa celor din jur, mai ales prin intermediul educaţiei. La nivel personal, mi
    se pare foarte bun de urmat modelul Norvegiei, unde fiecare persoană care are
    un job full-time, cum este şi cazul meu, este şi implicată într-una sau câteva
    organizaţii non-guvernamentale, astfel încât să fie conectată şi mai mult la
    ceea ce se întâmplă în comunitate şi să poată contribui din acest punct de
    vedere.


    Asociaţia Young
    Initiative propune o serie de evenimente dedicate educaţiei non-formale şi nu
    numai. În perioada de izolare impusă de pandemia cu noul tip de coronavirus,
    toate aceste activiţăţi se vor desfăşura exclusiv online.

    Am început cu un
    eveniment online pentru profesori, unde le-am arătat ce fel de instrumente
    digitale pot folosi pentru a preda online. Au participat peste o sută de
    profesori din toată România. Am continuat cu un atelier pentru oamenii din
    ONG-uri, respectiv cu un webminar de educaţie financiară. O să continuăm să mai
    organizăm astfel de webminarii gratuite şi în perioada următoare, iar temele
    sunt legate de lucrul digital cu tinerii, cum să îţi găseşti şi să te
    pregăteşti pentru un loc de muncă sau chiar viitorul educaţiei în epoca
    digitală în care ne aflăm. Fiind un ONG educaţional, Asociaţia Young
    Initiative are ca misiune împuternicirea celor tineri prin educaţie. Ne dorim
    ca, prin toate proiectele şi activităţile pe care le desfăşurăm, să venim cu
    instrumente şi cunoştinţe pentru dezvoltarea acelor abilităţi şi moduri de
    gândire necesare celei de-a patra revoluţii industriale.


    Împreună putem
    fi mai puternici
    este deviza tinerilor care aleg să se implice în societate
    prin contribuţia lor efectivă. O atitudine absolut necesară, în vremuri în care
    avem atâta nevoie unii de ceilalţi.


  • Generația 3.0

    Generația 3.0

    Fiecare nouă
    generaţie este menită să le depăşească pe cele care au precedat-o. Ori de câte
    ori ne raportăm la lexicul din domeniul tehnologiei, de pildă, sintagma de
    ultimă generaţie denumeşte – şi, astfel, complimentează – performanţele noilor
    modele ale unui anumit produs. Când vorbim despre oameni, însă, lucrurile sunt
    cu mult mai interesant de analizat.


    Cei născuţi
    imediat înaintea sau imediat după Revoluţia din decembrie 1989 reprezintă prima
    generaţie liberă a României, după decenii de represiune. Ei sunt astăzi tineri
    responsabili şi asumaţi, iar mulţi dintre ei se remarcă prin performanţele
    ştiinţifice sau prin afacerile de succes pe care le-au dezvoltat. Această
    generaţie este identificată ca generaţia Y sau, după cum sunt numiţi în
    Occident, ca generaţia Millennials. Ei sunt tineri sofisticaţi, adaptaţi la
    nou şi oarecum imuni la strategiile de marketing, fiindcă au crescut în plină
    eră a publicităţii. Dispuşi să îşi facă vocea auzită, dar şi să rişte pentru
    a-şi atinge idealurile personale şi profesionale, stăpânesc tehnologiile noi şi
    participă activ la avântul tehnologic al ultimelor decenii. Din urmă vine însă,
    cu putere, generaţia Z, considerată o generaţie a tinerilor excepţionali,
    născuţi pentru a fi lideri. Conform statisticilor, 60% dintre aceşti tineri vor
    să schimbe lumea. Reprezentanţii generaţiei Z sunt retincenţi la orice formă
    de înregimentare, se simt liberi şi independenţi.


    Tinerii României
    de astăzi se remarcă prin performanţele şcolare de neimaginat pentru sistemele
    vechi de învăţământ. Au la degetul mic lumea digitală fiindcă s-au născut odată
    cu iPad-urile sau cu alte gadget-uri a căror apariţie era, cel mult, intuită
    vag în cele mai importante ecranizări science
    fiction ale secolului trecut. Şi, poate cel mai important, sunt tineri care
    mizează pe educaţie şi sunt interesaţi să se perfecţioneze mai mult decât cei
    dinaintea lor. Posibilitatea de a putea călători liber oriunde în lume face,
    din mulţi dintre ei, nişte tineri competitivi pe plan internaţional.


    Olimpicii români uimesc lumea, consolidându-şi poziţiile de vârf la nivel
    european şi mondial. Podiumurile olimpiadelor internaţionale de ştiinţe sunt
    ocupate anual de elevii români, iar bilanţul din ultimii ani este unul
    impresionant. În sfera IT, România se remarcă prin performanţe uluitoare ale
    tinerilor pasionaţi de informatică. În calitatea de stat membru al Uniunii
    Europene, România îşi consolidează anual poziţia în domeniul securităţii
    cibernerice, unul dintre subiectele importante de pe agenda europeană. La
    ediţiile din 2016 şi 2017, România a fost vicecampioană europeană la
    Campionatul European de Securitate Cibernetică, iar toamna aceasta ne-ar putea
    aduce un nou titlu.


    Succesul tinerilor români depăşeşte însă graniţele continentului european.
    Patru români au fost incluşi în prima ediţie a clasamentului celor mai de
    succes tineri sub 30 de ani din Europa realizat de publicaţia americană Forbes.
    În top sunt incluşi 300 de tineri din zece domenii de activitate, de la media
    şi tehnologie la entertainment, finanţe, marketing sau industrie. Nu mai puţin
    cunoscute sunt şi poveştile de antreprenoriat ale tinerilor români, care au
    reuşit să clădească adevărate imperii la vârste ce depăşeau cu puţin 20 de ani.


    Pragmatici sau
    boemi, aceşti tineri ai noii generaţii pot schimba, prin exemplul personal,
    felul în care este percepută România atât în Europa, cât şi în întreaga lume.
    Tinerii actualei generaţii realizează, singuri sau datorită unor întâlniri care
    le-au marcat destinul, lucruri excepţionale, despre care aflăm, poate, prea
    puţin. Generaţia 3.0 este, cu siguranţă, o generaţie care merită cunoscută
    fiindcă, prin prospeţimea şi încrederea ei în viitor, poate transforma în bine
    România şi – de ce nu? – întreaga lume.