Radio România Internațional

Tag: GenZ

  • Generaţia Z şi raportarea la ideea de spiritualitate

    Generaţia Z şi raportarea la ideea de spiritualitate

    La momentul Recensământului din 2011, România era a patra țară din lume ca număr de ortodocși: 18.750.000 de credincioși, adică 7,2% din numărul total de ortodocși. Deși majoritatea populației României era (și continuă să fie) de confesiune ortodoxă, procentul credincioșilor practicanți era mult mai mic. Astfel, conform studiului „Religie și comportament religios” condus de Fundația Soros România, doar 59% dintre ortodocși se rugau frecvent. De asemenea, puțin peste jumătate mergeau cel puțin o dată pe lună la biserică și aproape 40% numai la sărbătorile importante. Față de recensământul din 2011, la cel mai recent, din 2021, aproape 2,7 milioane de români (aproape 15% din totalul populației) nu și-au declarat apartenența religioasă. Mai mult decât dublu față de 2011.

     

    La finalul anului 2022, în România a fost lansată a treia ediție a Barometrului Vieții Religioase. Potrivit rezultatelor acestui Barometru lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” și de LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), 83% dintre români se declară religioși, 27% participă săptămânal la slujbele religioase, iar 17% lunar; 54% dintre români se roagă zilnic; 70% consideră firesc din punct de vedere democratic sau chiar necesar ca unii lideri de opinie să se exprime public în favoarea religiei. Aproape 60% dintre români nu ar vota un politician ateu. Instituțiile în care românii au cea mai mare încredere sunt, în această ordine: Biserica, Armata, Academia și Poliția.

     

    În ceea ce privește tinerii din Generația Z și relația cu spiritualitatea, pare să se manifeste un interes în scădere față de religie și de căutare a unor alternative de manifestare. Astrologia, cultura cristalelor, dar și știința sau ecologia, explică antropologul Alex Dincovici. Iar Elina (elevă de liceu), Miruna (studentă), Ştefan (elev de liceu) povestesc despre cum se raportează ei la ideea de spiritualitate.

     

     

  • Comunicarea politică cu Generația Z în contextul alegerilor

    Comunicarea politică cu Generația Z în contextul alegerilor

    65% dintre tinerii din România declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară. În acest context, studiul realizat de IRES, “Tinerii din România în anul 2024“, arată că tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența.

    Conform Autorității Electorale Permanente, pe listele electorale din România se află 4.594.321 de votanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (tineri). La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne. Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Alegerile din 2024 vor afecta generații întregi, iar tinerii de astăzi sunt cei care vor resimți efectele deciziilor luate în acest an. Sunt concluziile studiului sociologic „Tinerii din România în anul 2024“, lansat în luna martie 2024 de către inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.

    Cum pot fi convinși tinerii să meargă la vot? Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii în contextul alegerilor? Răspund reprezentanți ai Generației Z și Alina Bârgăoanu, Decan Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA.

    „Cred că scurt pe doi e un principiu pe care ar trebui să meargă toți candidații, toate instituțiile, pentru că, în 2024, secolul 21, mai ales pe zona noastră de tineret, cu siguranță partea asta formală, limbajul de lemn și toate tacticile folosite mai demult acum nu mai au eficiență. Să mergi pe stradă și să oferi mălai, făină, nu mai prinde. Suntem în alte timpuri, trăim alt prezent față de ce a fost, de exemplu, pe vremea părinților noștri. Și atunci cred că toată lumea ar trebui să se plieze pe partea de social media, pe platformele pe care activăm noi și să spun scurt, sincer și onest ce își doresc, ce obiective au, care e strategia lor. Pentru că și noi, ca tineri, avem o educație media formată, o educație civică și putem să observăm când candidații citesc un script sau dacă vorbesc din suflet, dacă au elaborat ei respectivele agende electorale. Putem să vedem diferența între ce fac ei sau ce face o echipă întreagă în spatele lor”.  (Ioana Butaru, 18 ani, clasa a XII-a)

  • Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt considerate probleme ale generațiilor tinere, care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin tot mai evidente. Unul dintre cele mai mari obstacole este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Alma Pap are 26 de ani și este coordonatorul centrului Europe Direct din Timișoara. Ea consideră că tinerii se arată interesați de acțiuni cu rezultate concrete, palpabile.

    Tinerii și copiii sunt principala categorie implicată în proiectele de creare a unor noi obiceiuri de consum și de schimbare a obiceiurilor existente. Asociația CRIES din Timișoara a demarat proiectul intitulat „Cultura sustenabilității în școli”. Prin acest proiect, tinerii devin conștienți de faptul că producția masivă de articole vestimentare are un impact semnificativ asupra mediului.

    photo Piyaset - Shutterstock
    Alma Pap atrage atenția că o altă presiune care îi afectează pe tineri este aceea că ei trebuie să se implice mai mult, în condițiile în care schimbarea obiceiurilor de consum este o preocupare valabilă pentru toate generațiile, iar clima ne afectează pe toți în egală măsură.

    „Nu doar tinerii sunt beneficiarii politicilor de mediu. Toți cei care trăim suntem beneficiarii. Dacă e să luăm totul așa, atunci tinerii ar trebui să fie beneficiarii aproape tuturor politicilor, nu doar de mediu. Și nu este corect față de tineri să punem povara asta pe umerii lor, pe umerii noștri, că , pentru că ne afectează pe toți în aceeași măsură. Mai ales în în generațiile noastre nu există diferențe mari și ne afectează în aceeași măsură aceste schimbări climatice și ar trebui ca și politicile de mediu să fie benefice tuturor cetățenilor, nu doar tinerilor”. (Alma Pap, coordonatoarea centrului Europe Direct din Timișoara)

  • Generația Z: Ascensiunea curentului de extremă dreapta/dreapta dură – cum se raportează tinerii, în contextul alegerilor europene

    Generația Z: Ascensiunea curentului de extremă dreapta/dreapta dură – cum se raportează tinerii, în contextul alegerilor europene

    În acest an, în luna iunie, în toate statele membre ale Uniunii Europene vor avea loc alegeri europarlamentare. Scrutinul se desfășoară pe fondul unor evenimente excepționale, care au afectat în mod direct sau indirect cetățenii europeni în ultimii ani. Acestea sunt transformate în teme politice, de dezbatere, inclusiv în plan electoral. Important de menționat că, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2023, 57% dintre cetățenii europeni sunt interesați de alegeri, cu șase puncte procentuale mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019. Așadar, provocările, cum ar fi războiul din Ucraina, criza energetică, pandemia, și interesul publicului pentru alegeri se intersectează cu ascensiunea curentului de extremă dreaptă în Europa. Victoriile electorale ale exponenților acestui curent în câteva state ale Uniunii, perspectivele de succes european ale formațiunilor politice din această zonă creează îngrijorare, dar și interes.

    La podcastul Generația Z, căutăm răspunsuri, oferim perspective din partea tinerilor, dar și din partea celor care analizează fenomenul.

    „Extrema dreaptă din multe țări din Uniune pare să uite de planul ăsta al drepturilor omului și țintește diverse pături ale societății. Ar fi interesant ca nouă, generațiilor mai tinere, să ni se aducă exemple din istorie sau să căutăm noi înșine să vedem că politica extremei drepte, ideile lor au mai existat, au fost estompate sau reduse ca intensitate o perioadă de timp. Se pare că revin. Aș vrea să înțelegem că nu ceea ce ne-a arătat trecutul este varianta cea mai bună de a exista ca societate. Deci, asta presupune o mai bună informare, chiar din partea noastră, din surse credibile”. (Ionuț Șorea, masterand la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza)

    „(Tinerii) să se informeze, să analizeze promisiunile, pentru că vor fi, evident, numeroase promisiuni. Aceasta ca să facă acest raport permanent între ceea ce se promite și ceea ce poate fi implementat. Dacă este fezabil ceea ce ți se promite. Dar, din nou, să se informeze. Eu, personal, citesc în egală măsură articole, informații sau declarații din ambele direcții și încerc să fiu rațional în primul rând și să văd cât de realiste sunt aceste declarații, aceste promisiuni”. (Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași)

  • Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    România își cheamă anul acesta alegătorii la urne de mai multe ori. În 2024 alegem primarii, parlamentarii, președintele și pe cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Primele alegeri sunt programate în 9 iunie.

    Trebuie să cunoaștem politică, pentru a putea vota?

    Cât de bine înțeleg tinerii sistemul politic actual? Sunt ei cu adevărat interesați de procesul electoral sau oferă răspunsuri neutre, ca să nu fie judecați ulterior pentru alegerile politice pe care le fac?

    De unde ar trebui să învețe tinerii despre cum se conduce o țară, cum funcționează instituțiile statului și cum ajung acolo politicienii?

    Să fie familia cea mai bună sursă sau școala?

    Răspund la întrebări câțiva studenți, un elev de liceu, Răzvan Pantelimon – lector universitar doctor la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius și un politician – eurodeputatul Vlad Gheorghe.

  • Generația Z: Erasmus+

    Generația Z: Erasmus+

    Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.



    De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.





  • GenZ: Muzica – impactul transformărilor digitale asupra tinerilor muzicieni

    GenZ: Muzica – impactul transformărilor digitale asupra tinerilor muzicieni

    Muzica există peste tot, în toate culturile şi sub toate formele, iar artiştii s-au aflat constant într-o luptă pentru afirmare. Înainte de anii 2000, muzicienii tineri ghidaţi de vise mari se luptau pe locurile din cluburi pentru a avea şansa să performeze sau se aşezau în zonele publice ale oraşelor cu speranţa că cineva îi va auzi şi le va deschide uşa către greu accesibilă industrie muzicală.



    Astăzi, însă, totul s-a schimbat. Odată cu digitalizarea şi revoluţia Internetului, muzicienii la început de drum au la dispoziţie o paletă largă de instrumente pentru a se face cunoscuţi şi din intimitatea propriilor locuinţe pot lansa piese care să-i propulseze pe scena globală.



    La întrebările Cum este să fii artist în zilele noastre?”, Cum se promovează muzicienii emergenţi în era digitală?”, Ce face UE pentru a sprijini sectorul muzical european?” şi Cine îi ajută pe muzicieni să răzbată?” au răspuns solistul trupei timişorene ALLOVER, Luca Dragu, şi coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România, Sorin Enuş.



  • Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.



    Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.



    Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat din partea instituțiilor europene.



    În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel – medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.



  • Generația Z – Serviciul militar

    Generația Z – Serviciul militar

    În ultimele decenii, cele mai multe state din Uniunea Europeană au abandonat recrutarea militară (și civilă). Serviciul militar civil a fost considerat depășit de la sfârșitul Războiului Rece.



    Faptul că niciun conflict armat nu a mai apărut în vestul Balcanilor timp de aproape jumătate de secol a fost un alt aspect care a contribuit la abandonarea recrutărilor militare. Însă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a reprezentat un prim șoc care a determinat unele state membre UE să reintroducă sistemul de recrutare.



    Conflictele din ultimii ani au dus la ideea unui Serviciu militar 2.0, la care din ce în ce mai multe țări europene vor să adere. Dar ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război?



  • Generația Z. Tinerii și media

    Generația Z. Tinerii și media

    Informația circulă, în zilele noastre, cu o viteză amețitoare și tot ceea ce vrem să aflăm, din cele mai diverse domenii, este acum doar la un click distanță. Iar tinerii din Generația Z sunt cei care par să dețină controlul absolut în aflarea informațiilor din cele mai noi canale de comunicare.



    Rețelele sociale, dar și canalele de entertainment, cum sunt Tik Tok sau Youtube, au devenit principalele surse la care apelează tinerii, în detrimentul mediilor clasice (ziarul, radioul, televiziunea), în care, spun ei, nu se mai regăsesc. Poate pentru că nu sunt atât de accesibile, poate pentru că nu sunt la fel de atractive sau poate pentru că vocea Generației Z nu se face suficient auzită în aceste mijloace de comunicare în masă tradiționale.



    Totuși, pericole sunt la tot pasul în mediul online, de la fake news până la manipulare și propagandă. Iar pentru a reuși să cerni informația, este nevoie de educație și cultură, pentru că modele sunt peste tot, trebuie doar să știi și să înțelegi cum să alegi.



    Despre relația Generației Z cu media am stat de vorbă cu Radu Simion, student în anul I la Facultatea de Drept a Universității București, cu europarlamentarul Dacian Cioloș, dar și cu Adrian Sandu, profesor de Științe Sociale la Colegiul Național ”Andrei Șaguna” din Brașov.



  • Generația Z. Digitalizarea

    Generația Z. Digitalizarea

    Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.



    Ciprian Oprişa, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: “Problema e cum se construiește digitalizarea. Mulți văd partea de securitate ca fiind ceva ce se poate adăuga ulterior. Dacă facem analogie cu construirea unei case, sigur că, la final, o să adauge niște camere de supraveghere, un sistem de alarmă, pe când în cazul digitalizării, securitatea e parte din fundație. Nu cum să nu intre hoții în casă, ci cum să nu se prăbuşească acea casă. Vrem să avem un sistem de securitate pus la punct încă din faza de proiectare”.



  • Generaţia Z: Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

    Generaţia Z: Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

    Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?



    Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.



    În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.



    Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.



    România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european?



  • Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.





    Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.



    Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru “munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate”.




  • Generația Z și social media

    Generația Z și social media

    Generaţia Z preferă să interacţioneze pe reţele de socializare, comparativ cu generaţiile precedente care preferă interacţiunea directă.



    Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităţilor de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcţia de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoţională.



    Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.



    Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.



    Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.



    Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.



    În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.



    Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu.



  • Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.



    Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.



    Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.



    Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.



    Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi… Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.