Ne oprim azi
într-o zonă situată în partea estică a României, în exteriorul curburii Carpaților,
la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania. Localnicii
o numesc, cu mândrie, o mică Românie, datorită diversității formelor de
relief, dar și a formelor de turism practicate aici.
Nicoleta Gâlmeanu,
consilier de turism la Consiliul Județean Buzău, spune că turistului i-ar
trebui vreo lună de zile ca să trăiască și să simtă tot ce oferă județul Buzău
și propune să ne începem călătoria din orașul reședință de județ, atestat
documentar acum mai bine de cinci secole.
Am porni de aici, de la Muzeul Județean,
gazdă a unor colecții cu totul inedite, către alte zone ale județului. Depinde
de ce este interesat turistul. Dacă e o persoană mai activă, care dorește să
viziteze zonele montane sau zonele deluroase, județul Buzău este foarte
atractiv din acest punct de vedere. Avem destinații unicat la nivel european și
chiar mondial. De exemplu, Vulcanii Noroioși. Unicitatea acestui peisaj este
dată, în primul rând, de prezența pământurilor fără viață, cum se mai numesc. Veți
vedea conuri vulcanice care aduc la suprafață lavă rece și lavă neagră. Este
locul în care pământul fierbe la rece. Partea centrală a Subcarpaților de
curbură este un teritoriu destul de extins. Sunt peste 40 de hectare de teren,
pe care se găsesc cratere cu noroi lichid, de formă circulară, un peisaj cu
totul aparte, selenar. A fost descoperit și pus în valoare în jurul anului
1860, în urma unor prospecțiuni petroliere. Această zonă este declarată zonă
naturală de interes geologic, floristic și faunistic la nivel național încă din
1924.
Continuându-ne
călătoria, ajungem în Ținutul Buzăului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism
la Consiliul Județean Buzău.
Este un areal geografic intens promovat de
noi în ultima vreme, fiindcă reușește să păstreze oarecum nealterate o parte
din atracțiile turistice, din obiectivele istorice și din tradiții. V-aș duce
la Bozioru, unde avem trovanții. E un fenomen natural deosebit. Imaginea și
microrelieful sunt spectaculoase. Sunt stânci cu forme bizare, mai puțin
cunoscute și văzute. De multe ori, oamenii le spun pietre vii, fiindcă aceste
pietre, din cauza eroziunii și a fenomenelor meteorologice, se transformă și
capătă alte forme și alte dimensiuni de-a lungul anilor. Din punct de vedere
științific, sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate,
modelate de agenții naturali: vânt, ploaie etc. De aici, peste deal, se poate
ajunge la Focul Viu. E o altă atracție turistică și rezervație geologică, în
localitatea Lopătari, la circa 70 de km de județul Buzău. Din adâncurile
pământului, țâșnesc aici coloane de foc, arzând necontenit. De fapt, sunt depozite
de gaze naturale, aflate în subteran, care în drumul lor spre suprafață se
aprind cu ajutorul cristalelor de cuarț.
Nu departe de
aici, puteți ajunge în comuna Mânzălești. Aici puteți vedea Grunjul de la
Mânzălești sau piatra albă. E un adevărat fenomen al naturii, cenușa
pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de zece milioane de
ani. Iar, de la piatra albă puteți urca spre Platoul Meledic. Nicoleta
Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.
La platoul Meledic
este spectaculos peisajul. În afară de faptul că este declarată rezervație
naturală, este și o rezervație speologică și zoologică. Sunt 60 de hectare de
teren pe care se găsesc cele mai mari zăcăminte de sare din România. Prin
dizolvarea sării, datorită ploii, se creează o formă de relief spectaculoasă.
Tot aici sunt și peșteri săpate în sare de apele subterane. Aici se află una
dintre cele mai lungi peșteri de sare din lume, cu 3190 de metri, Peștera Șase
Iezi. În rezervația Platoul Meledic mai sunt și două lacuri: Lacul Mare și
Lacul Castel. Apa acestor lacuri este foarte rece în orice moment al anului. Pe
acest platou se desfășoară în fiecare an un festival de folclor foarte cunoscut
și există și o tabără de sculptură în lemn, cu 25 de exponate.
Ținutul Buzăului
își atrage turiștii și prin gastronomie, prin oferta de vinuri și prin numărul
mare de meșteri populari.
Nicoleta Gâlmeanu: Avem foarte multe
crame care pot fi vizitate și unde se pot degusta vinurile. Pe partea
gastronomică, Buzăul excelează prin trei produse tradiționale nu numai la nivel
național, ci și la nivel internațional: cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău,
babicul de Buzău. Acestea sunt completate de vinurile noastre. În ce privește
meșterii populari, trebuie colindat tot județul pentru a-i vedea pe toți. Avem
două tezaure umane vii: Amelia Papazisu pentru țesăturile în păr de capră și
Mircea Micu, pentru confecționat instrumente muzicale, mai ales buciume.
Totodată, avem mulți meșteri populari care creează țesături în pânză, avem
meșteri olari, pietrari și foarte mulți pictori pe lemn, pe sticlă, cioplitori
în lemn.
Județul Buzău
este căutat și de către iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se
alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta sau canyoningul. În zonă, se
organizează anual și un campionat mondial de rafting. Iată un motiv în plus
pentru care Consiliul Județean Buzău are mai multe proiecte în domeniul
turismului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.
Cel mai important proiect în acest moment este Geoparcul Ținutul
Buzăului. La sfârșitul anului 2020, Asociația Ținutul Buzăului, din care face
parte și Consiliul Județean, a depus dosarul de înscriere pentru a obține
statutul de Geoparc Global UNESCO. Este un teritoriu care adună aproximativ 18
comune și cuprinde multe elemente de interes geologic, ecologic, arheologic,
istoric și cultural. Prin obținerea acestui titlu, vom reuși să promovăm și să
valorificăm mult mai bine elementele naturale deosebite din zonă, dar și patrimoniul
cultural și istoric.
Nu în ultimul
rând, vă recomandăm o vizită la Muzeul Chihlimbarului de la Colți, redeschis de
anul trecut. Aici puteți vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de
chihlimbar, în număr de aproximativ 300, de la nuanţe de galben translucid la
negru opac.