Radio România Internațional

Tag: George Băeşu

  • Jurnal românesc – 23.01.2015

    Jurnal românesc – 23.01.2015

    Fostul ministru pentru românii de pretutindeni din Cabinetul USL al lui Victor Ponta, liberalul Cristian David, se află în arest preventiv pentru 30 de zile. Joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea în acest sens a DNA, care-l acuză pe David de luare de mită. El este bănuit că, în 2007-2008, pe când era ministru de Interne în Guvernul condus de liderul PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a primit 500 de mii de euro, ca să intervină pe lângă un preşedinte de Consiliu Judeţean pentru emiterea unui titlu de proprietate asupra a 15 hectare de teren.



    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a denunţat ceea ce a numit presiunile politicienilor şi instituţiilor pe tema legilor securităţii cibernetice, pe care CCR le-a declarat neconstituţionale. Potrivit Curţii, aşa-numitul pachet legislativ Big Brother încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi dreptul la secretul corespondenţei.



    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a anunţat că de anul acesta va începe plata primei tranşe de despăgubiri pentru persoanele ce au dreptul la compensaţii pentru bunurile pierdute în Cadrilater, respectiv Basarabia de Nord, Bucovina şi Ţinutul Herţa, în urma anexării acestora în 1940. Acordarea de despăgubiri către persoanele aflate în această situaţie este reglementată de două legi, din 1998 şi, respectiv, 2003. Cele două legi au creat zeci de mii de beneficiari în România şi din păcate foarte puţine despăgubiri au fost efectiv plătite” — a recunoscut Băeşu. El a precizat că suma totală a acestor compensaţii este de circa jumătate de miliard de euro.



    Migraţia la nivel european şi beneficiile economice pe care le poate aduce aceasta României sunt abordate la un seminar organizat la Sinaia, cu tema Repatriere voluntară asistată. Discuţiile vizează şi modalităţile prin care migranţii întorşi în ţările lor pot beneficia de sprijin pentru reintegrare.



    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a primit pe reprezentanţii conducerii Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), pentru a discuta despre modalităţile concrete de cooperare în vederea promovării imaginii României prin intermediul tinerilor care studiază peste hotare. Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru deschiderea şi profesionalismul Ligii şi a încurajat o activitate cât mai diversă a membrilor acesteia în ţări precum Statele Unite, Canada, Franţa, Marea Britanie, Germania, Olanda şi Republica Moldova. A fost evocată ideea organizării unor evenimente care să aducă în prim plan expertiza tinerilor români formaţi în afara graniţelor şi potenţialul lor de a contribui la modernizarea României.



    Ministrul Muncii, Rovana Plumb analizează, la Stockholm, problema românilor aflaţi în situaţii vulnerabile în Suedia. Ea are programate întâlniri cu membri ai guvernului suedez, cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţii româneşti din Suedia, care numără circa 30 de mii de persoane.



    Peste 100 de elevi din România, Republica Moldova şi Ucraina participă, la Iaşi, la a şasea ediţie a proiectului intitulat Ambasadorii Unirii. Ei susţin comunicări pe teme referitoare la personalitatea şi rolul lui Alexandru Ioan Cuza în Unirea Principatelor şi au programate întâniri cu istorici şi scriitori ieşeni.

  • Jurnal românesc – 21.01.2015

    Jurnal românesc – 21.01.2015

    Comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Pe agendă s-a aflat programul de cooperare transfrontalieră româno-ungară cofinanţat de UE. Programul se află în impas din cauza neînţelegerilor dintre cele două state membre. ‘Comisia apreciază rezultatele spectaculoase înregistrate de România în ultimii doi ani în privinţa absorbţiei fondurilor europene şi ne dorim să vedem eforturi similare depuse în privinţa deblocării acestui proiect. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniştri pentru rezolvarea acestei probleme şi m-am oferit să mediez această întâlnire deoarece din neînelegerile dintre guverne cei care pierd sunt cetăţenii de pe ambele părţi ale graniţei. Sunt fonduri importante care aşteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătăţirea vieţii acestor oameni’, precizează Corina Creţu într-un comunicat oficial.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că, până la finele lui februarie, este necesară adoptarea urgentă a legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, structurile cu atribuţii în privinţa securităţii naţionale neavând, în prezent, instrumentele necesare. Evenimentele care sunt la proximitatea graniţelor României, dar şi în Europa, ne obligă să facem aceste legi repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.




    Procurorii militari de la Parchetul General au început urmărirea penală pe numele fostului maior de securitate Marin Pîrvulescu în dosarul privind moartea, în închisoare, a disidentului Gheorghe Ursu. Parchetul General anunţă că procurorii Secţiei parchetelor militare au dispus, luni, în dosarul penal cunoscut drept “Cazul Ursu”, efectuarea, în continuare, a urmăririi penale faţă de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii. Marin Pîrvulescu a mers, marţi, la Parchetul General, pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în acest caz.




    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat că 60%-70% din dosarele de despăgubiri de peste un milion de euro au fost supraevaluate, astfel că s-au descoperit şi se descoperă încă mari prejudicii produse bugetului de stat. În perioada 2010-2011, foarte multe persoane, care deţineau reţeta“ necesară, au preferat să fie despăgubite, pentru că se plătea bine“ datorită supraevaluărilor, decât să primească teren în altă parte. Cel mai important este începerea recuperării acestor prejudicii. Se pun sechestre asiguratorii şi, cu siguranţă, vom vedea şi primele sume întoarse la bugetul de stat în urma acestor acţiuni“, a precizat Băeşu.




    La doi ani de la expirarea termenului de executare a deciziei CEDO în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, Rusia refuză să plătească despăgubiri de circa 1 milion de euro reclamanţilor, dar şi să ia măsuri de rigoare pentru a pune capăt încălcării dreptului la educaţie în stânga Nistrului, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News. Cauzele au fost expediate la CEDO în 2004 şi 2006 de către un grup de părinţi, profesori şi elevi din oraşele Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol. Curtea a recunoscut faptul violării dreptului la instruire, precum şi responsabilitatea Federaţiei Ruse pentru situaţia şcolilor din stânga Nistrului. Decizia urma să fie executată în 3 luni de la pronunţare. În acelaşi timp, Republica Moldova nu a fost recunoscută responsabilă de violarea dreptului la educaţie în aceste cauze.