Radio România Internațional

Tag: Georgia

  • November 5, 2024

    November 5, 2024

     

    EUROPEAN COMMISSION Roxana Mînzatu, Romania’s nominee for European Commissioner for People, Skills and Preparedness is interviewed today by Parliament’s specialist committees. She is one of the six vice-presidents of the European Commission, headed by Ursula von der Layen. Mînzatu aims to make the teaching career more attractive, given that at least 24 EU member states are facing a shortage of teachers, and at the same time to improve the Erasmus+ programme, viewed as far too expensive by many Romanian students. On November 12, next week, Roxana Mînzatu will be heard in the specialist committees of the European Parliament.

     

    DEFENCE “The Romanian and French military are fully engaged in ensuring security and stability in the Black Sea region,” the Romanian defence minister Angel Tîlvăr said in Paris, at a meeting with his French counterpart, Sebastien Lecornu. The agenda included current topics related to bilateral cooperation, with an emphasis on strategic defence priorities, in the complex security context of the Black Sea region and of the Russian Federation’s continuing war of aggression in Romania’s neighbor, Ukraine. The 2 officials also discussed aspects related to the collaboration between the two states within NATO, the European Union and bilaterally. Minister Tîlvăr was among the Romanian officials accompanying PM Marcel Ciolacu, who met with his counterpart Michel Barnier on Monday.

     

    FINANCE The Romanian finance minister, Marcel Boloş, took part  in Brussels today in the meeting of the Economic and Financial Affairs Council, where they discussed VAT in the digital age, the Recovery and Resilience Mechanism, Russia’s aggression against Ukraine, the annual reporting, EU statistics, international meetings and financing the climate transition. The Council will also pass two legislative acts in the field of insurance.

     

    FORUM Bucharest is hosting the Romania-Japan Energy Forum, an event that brings together companies and public institutions in the field of energy from both countries. The forum stepped up joint projects in the field of energy, in particular the development of new generation nuclear power, the expansion of renewable energy storage capacities, the production of green hydrogen and the implementation of carbon capture, use and storage technologies. As part of the forum, the Romanian energy ministry and the Japanese company Itochu Corporation signed a Memorandum of Understanding for the development of the Tarnița-Lăpuștești investment (central Romania), a project of strategic importance for balancing the energy system in Romania in the context of increasing the share of energy from renewable sources. Relations between Romania and Japan were raised to the strategic partnership level on March 7, 2023.

     

    ELECTION DAY US citizens today elect their president. Running for office are vice-president Kamala Harris, supported by the Democratic Party, and the former White House leader Donald Trump, the candidate of the Republican Party. Both finished their campaign in Pennsylvania, a state that could decide who the next president will be. Over 80 million voters have already cast their early vote by mail, a record number that shows interest in this election, seen by many as critical for the future of American democracy. A staggering USD 2.6 bln has been spent in the last eight months to convince the voters. Opinion polls show that Donald Trump and Kamala Harris are practically tied.

     

    GEORGIA Thousands of Georgians gathered in the centre of the capital city Tbilisi on Monday evening, to protest the results of the October 26 legislative elections, won by the ruling party, Georgian Dream, and challenged by the opposition, whose supporters are now announcing protests will continue until the election is repeated. The newly elected opposition MPs refused to enter Parliament, and described the election as illegitimate, while Western observers speak of irregularities during the campaign and the vote. The opposition parties, supported by the pro-Western president Salome Zourabichvili, claim that there have been frauds and demand an international investigation or repeat elections under ‘international administration’. Both ideas are rejected by the government. Attending the protest, Salome Zourabichvili told the demonstrators that the Republic of Moldova won, referring to the victory of her pro-European counterpart Maia Sandu, and that “Georgia must not give up either”. Russia dismissed the Georgian opposition’s accusations of meddling in the election process, and the Georgian Prosecutor’s Office opened an investigation last Wednesday to investigate election fraud allegations. (AMP)

  • October 27, 2024 UPDATE

    October 27, 2024 UPDATE

    Debt – Romania’s government debt rose, in July, to 876.288 billion lei, from 860.331 billion lei in the previous month, according to data published by the Finance Ministry. As a percentage of the GDP, the government debt rose to 52% from 51.1% in June. Most of this debt was represented by government bonds. The Romanian government approved, on Wednesday, an emergency ordinance which establishes the increase in the public debt ceiling, according to the European Union’s methodology, to the level of 53% of the gross domestic product for the end of 2024. According to the government, this change aims to ensure flexibility in attracting the financial resources necessary to implement the financing plan of 2024, to pre-finance the needs in the year 2025, as well as to maintain the foreign currency reserve at the disposal of the State Treasury at a comfortable level.

     

    Moldova – The pro-European President of the Republic of Moldova, Maia Sandu, accused, on Sunday, during an electoral debate, her opponent in the second round of the presidential election, the pro-Russian Alexandr Stoianoglo, of being just a ‘Trojan horse’, a man through whom others want to rule the country’. In reply, Stoianoglo, who is supported by the Socialist Party from the Republic of Moldova, said that he is a ‘firm supporter of the country’s European integration’ and that he wants ‘the transformation of Moldova into an active provider of peace and security in the region’. The electoral debate took place without a moderator, because the journalist proposed to be moderator by the Stoianoglo camp was accused of not being honest and impartial. In the first round of the presidential election, the incumbent president obtained 43% of the votes, while Stoianoglo took 26%. The second round of the presidential election will take place on November 3. A week ago, together with the first round of the presidential election, there was also a referendum for EU integration, which was validated and in which the pro-accession voters were 12 thousand more. Maia Sandu pointed an accusatory finger to the meddling in the electoral process of some criminal groups that would have acted alongside foreign forces hostile to the interests of the country. Moscow denied any interference in the elections and referendum.

     

    Georgia – Georgia’s ruling party, Georgian Dream, won the parliamentary elections against a pro-European opposition coalition that refused to concede defeat, the Central Electoral Committee announced on Sunday morning, according to AFP and Dpa. The Georgian Dream, a conservative and nationalist party led by billionaire Bidzina Ivanishvili, allegedly obtained 54% of the votes, compared to 37.58% for the pro-European coalition, according to the counting carried out in over 99% of the constituencies.  The pro-European opposition coalition did not recognize the preliminary results and announced the organization of protests. The opposition accuses the Georgian Dream, in power since 2012, of pro-Russian authoritarian drift and Georgia’s distancing from the EU and NATO, which it intends to join. Brussels has warned that Georgia’s chances of joining the EU will depend on the elections held in the former Soviet republic in the Caucasus, which has enshrined this aspiration in its constitution. Georgia was rocked, in May, by protests against a law on ‘foreign influence’, after the model of the Russian legislation on ‘foreign agents’ used to crush civil society, AFP reports.

     

    Winter time – Romania switched to winter time on Saturday night to Sunday. The clocks were set back by one hour, so that Sunday will have 25 hours and will be the longest of the year. Changing the time twice a year is based on the idea of ​​saving energy, by aligning the interval of human activity with that of natural light. Although this is the most important argument for changing the time, there are studies that suggest that the energy savings are minor, and citizens are more and more complaining about negative health effects. The EC and EP tried to abandon this system as early as 2021, but the member countries did not agree on which of the systems should be kept.

     

    Iran – The UN Security Council will meet on Monday to discuss Israel’s attack on Iran. The meeting was requested by Tehran with the support of Algeria, China and Russia. The Israeli regime’s actions represent a serious threat to international peace and security and further destabilize an already fragile region, the Iranian Foreign Minister Abbas Araghchi said in a letter to the Council. Dozens of Israeli jets carried out three waves of strikes on the night of Friday to Saturday against missile factories and other military centers near Tehran and in western Iran, the Israeli army representatives said. They were in retaliation for Iran’s October 1 attack on Israel with about 200 ballistic missiles, and Israel warned its heavily armed enemy not to retaliate after the latest strike. On Sunday, Israel’s ambassador to the UN, Danny Danon, rejected Iran’s complaint saying in a statement that Iran ‘is trying to act against us in the diplomatic arena with the ridiculous claim that Israel has violated international law’. (LS)

  • October 27, 2024

    October 27, 2024

    Debt – Romania’s government debt rose, in July, to 876.288 billion lei, from 860.331 billion lei in the previous month, according to data published by the Finance Ministry. As a percentage of the GDP, the government debt rose to 52% from 51.1% in June. Most of this debt was represented by government bonds. The Romanian government approved, on Wednesday, an emergency ordinance which establishes the increase in the public debt ceiling, according to the European Union’s methodology, to the level of 53% of the gross domestic product for the end of 2024. According to the government, this change aims to ensure flexibility in attracting the financial resources necessary to implement the financing plan of 2024, to pre-finance the needs in the year 2025, as well as to maintain the foreign currency reserve at the disposal of the State Treasury at a comfortable level.

     

    Moldova – The pro-European President of the Republic of Moldova, Maia Sandu, accused, on Sunday, during an electoral debate, her opponent in the second round of the presidential election, the pro-Russian Alexandr Stoianoglo, of being just a ‘Trojan horse’, a man through whom others want to rule the country’. In reply, Stoianoglo, who is supported by the Socialist Party from the Republic of Moldova, said that he is a ‘firm supporter of the country’s European integration’ and that he wants ‘the transformation of Moldova into an active provider of peace and security in the region’. The electoral debate took place without a moderator, because the journalist proposed to be moderator by the Stoianoglo camp was accused of not being honest and impartial. In the first round of the presidential election, the incumbent president obtained 43% of the votes, while Stoianoglo took 26%. The second round of the presidential election will take place on November 3. A week ago, together with the first round of the presidential election, there was also a referendum for EU integration, which was validated and in which the pro-accession voters were 12 thousand more. Maia Sandu pointed an accusatory finger to the meddling in the electoral process of some criminal groups that would have acted alongside foreign forces hostile to the interests of the country. Moscow denied any interference in the elections and referendum.

     

    Georgia – Georgia’s ruling party, Georgian Dream, won the parliamentary elections against a pro-European opposition coalition that refused to concede defeat, the Central Electoral Committee announced on Sunday morning, according to AFP and Dpa. The Georgian Dream, a conservative and nationalist party led by billionaire Bidzina Ivanishvili, allegedly obtained 54% of the votes, compared to 37.58% for the pro-European coalition, according to the counting carried out in over 99% of the constituencies.  The pro-European opposition coalition did not recognize the preliminary results and announced the organization of protests. The opposition accuses the Georgian Dream, in power since 2012, of pro-Russian authoritarian drift and Georgia’s distancing from the EU and NATO, which it intends to join. Brussels has warned that Georgia’s chances of joining the EU will depend on the elections held in the former Soviet republic in the Caucasus, which has enshrined this aspiration in its constitution. Georgia was rocked, in May, by protests against a law on ‘foreign influence’, after the model of the Russian legislation on ‘foreign agents’ used to crush civil society, AFP reports.

     

    Winter time – Romania switched to winter time on Saturday night to Sunday. The clocks were set back by one hour, so that Sunday will have 25 hours and will be the longest of the year. Changing the time twice a year is based on the idea of ​​saving energy, by aligning the interval of human activity with that of natural light. Although this is the most important argument for changing the time, there are studies that suggest that the energy savings are minor, and citizens are more and more complaining about negative health effects. The EC and EP tried to abandon this system as early as 2021, but the member countries did not agree on which of the systems should be kept.

     

    Sofia – Voters in Bulgaria vote on Sunday in new round of early parliamentary elections, the seventh legislative elections in the last three and a half years, press agencies report. The new election became necessary because no party managed to form a government after the early legislative elections held on June 9. Polls show that the pro-Western center-right alliance GERB-SDS, led by the former Prime Minister Boiko Borisov, will emerge as the strongest political force in these elections. It is anticipated, however, that the Bulgarian parliament will remain fragmented, and building a coalition will be difficult even after these elections. (LS)

  • Bucharest hosts “Georgia – the Cradle of Wine” exhibition

    Bucharest hosts “Georgia – the Cradle of Wine” exhibition

    Georgia’s ancient wine-making culture is in the spotlight as part of an exhibition hosted by Bucharest’s Museum of Old Maps and Books.

    In an exclusive interview to RRIs Eugen Cojocariu, ambassador Tamar Beruchashvili has spoken about the exhibition.

  • March 17, 2024

    March 17, 2024

    Elections – In Bucharest, the Central Electoral Bureau was legally established for the European Parliament and local elections on June 9. Besides the seven judges from the High Court of Cassation and Justice, chosen by drawing of lots, the Central Electoral Bureau also includes the president and the two vice-presidents of the Permanent Electoral Authority. The following political groups and organizations of national minorities are also represented: Social Democratic Party – PSD, National Liberal Party – PNL, Save Romania Union – USR, Alliance for the Union of Romanians – AUR, Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania – UDMR, PRO Romania and the Parliamentary Group of National Minorities in the Chamber of Deputies. The opposition parties Force of the Right, People’s Movement Party – PMP and REPER are dissatisfied because, although they requested this, they did not manage to have representatives in the Central Electoral Bureau, as they do not meet certain criteria. The leaders of the Force of the Right speak of an incredible abuse and announce that they will address the High Court of Cassation and Justice, and USR president Cătălin Drulă claims that they have signals that the power would like to block the participation of the United Right Alliance in the June 9 elections. The Central Electoral Bureau is to pronounce on Sunday on the registration of this alliance formed by USR, PMP and the Force of the Right. If it were rejected, the three parties would not be able to have candidates under the same electoral sign in the summer elections.

     

    Ukraine – Romania condemns the Russian elections in the temporarily occupied and illegally annexed Ukrainian territories. The Romanian Foreign Ministry appreciates, in a post on the Internet, that the elections organized by Russia in these regions violate international law, the sovereignty and territorial integrity of Ukraine, are illegal and illegitimate, and their result is null. The Romanian diplomacy strongly condemns the organization of polling stations in Transnistria region in the Republic of Moldova and in the Abkhazia and South Ossetia regions of Georgia, without the consent of the authorities in Chisinau and Tbilisi, respectively. On the other hand, the ambassador of the Russian Federation to Bucharest, Valeri Kuzmin, was summoned to the headquarters of the Romanian Foreign Ministry, in relation to a series of recent statements by the Russian side. On the occasion of the summoning called by Minister Luminiţa Odobescu, the ambassador was notified about the deep dissatisfaction of the Romanian side with regard to the distorted, truncated and inconsistent manner in which important topics of bilateral relevance are addressed, including in the public communication of the Embassy of the Russian Federation, which originate in the historical past.

     

    Russia – Sunday is the last day of voting in Russia for the presidential election, which is expected to give a new six-year mandate to Vladimir Putin. More than half of the voters went to the polls in the first two days, marked by sporadic incidents, but mostly by drone attacks on Russian territory, attributed to Ukraine. A new attack on a refinery in southern Russia was reported on Sunday in Krasnodar, with regional authorities saying it was caused by a fire and that one person died of cardiac arrest. All week there have been such attacks, and President Putin has warned that Kyiv’s attempts to disrupt the electoral process will not go unpunished. The team of the deceased leader of the Russian opposition, Alexei Navalny, informed that, on Sunday, there were several protests against the predictable re-election of the acting president Vladimir Putin. In Russia’s Far East, in Vladivostok, Novosibirsk, Omsk, Irkutsk and other Siberian cities, people took part in the “Noon Against Putin” at lunchtime, Navalny’s team reported in a live broadcast on YouTube. At the same time, listening to the call of Putin’s opponents, hundreds of people queued at the same hour at a polling station in Yekaterinburg in the Ural Mountains. Other Putin opponents, such as the exiled Russian businessman Mikhail Khodorkovsky, who lives in the United Kingdom, called on people not to be afraid and to take part in the campaign.

     

    Madrigal – The “Madrigal Marin Constantin” choir filmed, in a world premiere, a video at the ruins of Machu Picchu in Peru. Being on tour in South America for the first time, the National Chamber Choir organized the filming of the second episode of the series “Romanian contemporary music in contemporary ancient spaces”, at an altitude of 2,400 meters, in the “lost city of the Incas”, one of the most beautiful and mysterious ancient spaces of the world. The first episode of the series was filmed in Sarmizegetusa, in Romania, and was released on January 15, on the National Culture Day.

     

    Protests – Trade unionists of the Sanitary Solidarity Federation decide, these days, whether to start an all-out strike. They are consulted through an online referendum, as the federation considers the 20% salary increase approved by the Romanian government as insufficient. The increase would be granted in two equal installments, until the summer. On Monday, the union leadership is scheduled to have a meeting where a decision could be made regarding the protest. Last week, several thousand members of the Sanitary Solidarity Federation protested in Bucharest asking for the index-linking of salary incomes according to the inflation rate and the updating of the amounts related to increments and on-call services. (LS)

  • Romania supports the Republic of Moldova

    Romania supports the Republic of Moldova

    Romania firmly supports the start of EU accession negotiations with the Republic of Moldova the president Klaus Iohannis reiterated. In a post on a social network, Iohannis announced that he had a telephone conversation with the Moldovan president, Maia Sandu, on the most important European issues, with focus on the preparation of decisions regarding the Republic of Moldova at this weeks European Council. These days, Klaus Iohannis is participating in European summits in Brussels, a context in which he will support decisions related to the start of EU accession negotiations with Ukraine and the Republic of Moldova, which obtained the status of candidate countries last year.



    According to Klaus Iohannis, the European Union must get closer and give clear signs both to the Western Balkans states and to Ukraine, Moldova and Georgia, especially in the context of the Russian aggression against Ukraine. Recently, the Moldovan prime minister, Dorin Recean, has admitted that opening EU accession negotiations with the Republic of Moldova might be postponed until March. He insisted, however, that postponing these negotiations would be a big strategic mistake, which Moscow will take advantage of.



    In a telephone conversation with his Moldovan counterpart, the Romanian PM Marcel Ciolacu gave assurances that the Romanian government would continue to strongly support Chișinăus European path. In the context of the European Council in Brussels, he emphasized the active support that Romania gives to the Republic of Moldova for the start of EU accession negotiations. The Romanian Government will continue to strongly support the European path of the Republic of Moldova and to be a reliable partner in the entire accession process Marcel Ciolacu said.



    Also, during the phone conversation, the two also discussed bilateral cooperation projects, especially in the fields of cross-border energy interconnections and the financial assistance that Romania provides for the development of the Republic of Moldova. In support of the neighboring state, the two governments also signed a Memorandum of Understanding regarding the implementation of projects necessary to interconnect the natural gas and electricity networks. Thus, according to the Romanian energy minister, Sebastian Burduja, Romania will contribute decisively to the energy security of the Republic of Moldova and to its integration into the European energy market. Through this Memorandum and through the recent steps, the Republic of Moldova totally and irreversibly integrates into the single European energy market, at the same time increasing its energy security.



    In Brussels, Klaus Iohannis will also support the granting of candidate status to Georgia, as well as the opening of accession negotiations with Bosnia and Herzegovina. Romania will also support the rapprochement and integration of these states based on merits and accession criteria, and in this sense Ukraine and Moldova are, by far, the favorites for a Council decision regarding the start of accession negotiations, thanks to the reforms they made. (LS)


  • Sport Club RRI: Rugby

    Sport Club RRI: Rugby

    În competiția Rugby Europe Super Cup, în
    grupa B, selecţionata Romanian Wolves a debutat cu o victorie la scor în
    sezonul 2023.     În meciul jucat pe Arena Zimbrilor din Baia Mare cu debutanta
    Bohemia Rugby Warriors din Cehia, Romanian Wolves a învins cu scorul de 76-7. Lupii
    României au marcat 12 eseuri, dintre care opt au fost transformate. În celălalt
    meci al grupei, Brussels Devils din Belgia a dispus de Delta din Olanda cu
    41-12. În meciurile următoare, Lupii vor juca în deplasare pe 11-12 noiembrie
    cu Delta şi pe 18-19 noiembrie cu Brussels Devils.


    Primele două clasate din fiecare grupă
    să califică în semifinale, care vor avea loc pe 2-3 decembrie, în timp ce
    finalele vor avea loc pe 16-17 decembrie.     Antrenată de selecționerul naționalei
    României Eugen Apjok, Lupii au alcătuit un lot de 24 de rugbyiști din care fac
    parte jucători din România, Georgia, Tonga. Selecţionata Romanian Wolves a
    trimis în teren echipa următoare: 1. James Scott, 2. Levan Papidze, 3. Revazi
    Dugladze, 4. Mate Dardzulidze, 5. Ştefan Iancu, 6. Alexandru Alexe, 7. Nicolas
    Immelman (căpitan), 8. Beka Biţadze, 9. Vlăduţ Bocăneţ ca pachet de înaintare,
    și 10. Nikau McGrecor Murray, 23. Kefentse Mahlo, 12. Jason Tomane, 13. Abele Atunaisa,
    14. Mihai Lămboiu, 15. Paul Popoaia pe treisferturi. Rezervele au fost 16.
    Robert Irimescu, 17. Mihai Dico, 18. Sandro Zubaşvili, 19. Florian Roşu, 20.
    Andrei Schutz, 21. Alexandru Ţiglă, 22. Alexandru Harasim, 24. Taliauli Sikuea.


    În Grupa A a competiției se află
    campioana Black Lion din Georgia, vicecampioana Tel Aviv Heat din Israel,
    Lusitanos din Portugalia şi Castilla y Leon Iberians din Spania.     În primele
    două jocurui din grupa A, Black Lion a învins-o pe Castilla y Leon Iberians cu
    39-19, iar Lusitanos a cedat pe teren prorpiu în fața celor de la Tel Aviv Heat
    cu 23-31.

  • The EU supports the Republic of Moldova and Georgia

    The EU supports the Republic of Moldova and Georgia

    The Foreign Affairs Council of the European Union has approved a 40 million euro worth of aid for the defense sector of the Republic of Moldova and a similar 30 million dollar aid for Georgia. The amount earmarked for the Republic of Moldova comes from the European Peace Facility, from which the military support for Ukraine is also financed, and the money will be used for non-lethal measures and acquisitions, which, however, strengthen the country’s defense capacity. Among them are various equipment for aerial surveillance, for transport or for defense against cyber-attacks.

    The financed services cover technical training for the Army of the Republic of Moldova. They increase the interoperability of this country’s army and bring it closer to the standards used in the European Union in the military field. The head of European diplomacy, Josep Borrell, says that Europe continues to help countries like the Republic of Moldova or Georgia to modernize their defense capabilities and participate in the Union’s military missions. It is the third similar aid in the last 2 years, through which the Union partners these two countries to ensure stability and security in the region, against the background of the Russian threat.





    In another development, Bucharest has hosted this week a trilateral meeting Romania-US – Moldova on defense. Representatives of the British Ministry of Defense have also participated. The Secretary of State for Defense Policy, Planning and International Relations, Simona Cojocaru, has stated that, in the current security context, generated by the Russian aggression in Ukraine, the Republic of Moldova is exposed to hybrid threats and Russian propaganda and disinformation campaigns. For Romania, it is a strategic priority to support the neighboring country in strengthening its resilience and defense capabilities, and the support shown by Romania, the United States and Great Britain clearly shows that the Republic of Moldova is not alone in this process, Simona Cojocaru stressed.







    Bilateral cooperation in terms of security and defense was also high on the agenda of the visit paid, this week, to Chisinau by the Romanian Minister of Defense, Angel Tîlvăr. He had meetings with his Moldovan counterpart, Anatolie Nosatîi, and was received by President Maia Sandu. Minister Tîlvăr stated once more that Romania stood by the Republic of Moldova in the process of reforming the Army and increasing defense resilience in the face of a wide spectrum of threats. Maia Sandu said that Romania remains a strategic partner for strengthening the national defense and security capabilities. The Moldovan President thanked Bucharest for supporting Moldova in its European journey, including through the donation offered to improve the Army’s logistic system. (MI)

  • UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul a miniştrilor di externe ali Uniunii Europene vulusi un agiutor di 40 di milioane di euro tră sectorul di apărare ali Ripublică Moldova şi un agiutoru idyealui, di 30 di milioane, tră Georgia. Păradzlli ahărdziţ ti Republica Moldova yinu ditu fondul a Instrumentului European tră Irine, di iu easti finanţat şi agiutorlu militar tră Ucraina, iara păradzlli va s’hibă ufilisiţ tră misuri şi achiziţii neletale, cari anvărtuşeadză, ama, capacitatea di apărare a văsiliillei. Anamisa di aesti s’arădăpsescu lenu turlii di echipamente tră viglleari aeriană, tră transportu ică tră apărare contra atacurilor ţibernetiţi. Serviţiile finanţate spunu ti antrenamente tehniţi tră Armata Republicăllei Moldova. Eale crescu interoperabilitatea ali askeri a aluştui cratu şi u aproaki di standardile ufilisiti tru Uniunea Europeană tru domeniul militar.



    Şeful diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, spuni că Europa agiută ma largu văsilii cata cum Republica Moldova ică Georgia să-şi modernizeadză defensiva şi s’llia parti la misiunile militare ali Uniuni. Easti treilu agiutoru di idyea turlie ditu aeşţă 2 ani ditu soni, pritu cari Uniunea llia partenere aesti dauă văsilii tra s’asiguripsească stabilitatea şi securitatea tru regiune, tru condiţiili a fuvirsearillei arusească.



    Di altă parte, Bucureştiul fu nicukira, tu giumitatea a stămănăllei, a unăllei andamasi trilaterală România-Statele Unite-Republica Moldova tru chestiuni di apărare. Loară parti şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarlu di stat tră politica di apărare, planificari şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, spusi că, tru actualu contextu di securitate, generat di fuvirsearea arusă tru Ucraina, Republica Moldova easti expusă dinintea a fuvirserloru a hibridi şi campaniilor aruse di propagandă şi dizinformare. Tră România easti ună prioritate strategică agitarea a văsiliillei viţină ti anvărtuşearea a rezilienţei şi a capacităţilor di apărare, iara agiutorlu dimonstrat di România, Statele Unite şi Marea Britanie spuni limbidu că Republica Moldova nu easti singură tru aestu proces, cundille Simona Cojocaru.



    Cooperarea bilaterală tru planlu a securitatillei şi ali Apărari eara tru arada a vizităllei pi cari u feaţi stămăna aesta, Chişinău, ministrul român ali Apărari, Angel Tîlvăr. El avut andamasi cu omologul a lui moldovean, Anatolie Nosatîi, şi fu astiptat di prezidinta Maia Sandu. Ministrul Tîlvăr năpoi spusi că România agiută Republica Moldova tru procesul di reformare ali Armată şi di creastire a rezilienţăllei apărarillei dinintea a unui spectru larg di fuvirseri. Maia Sandu spusi că România armâne un partener strategic tră anvărtusearea a capacităţilor di apărare şi di securitate naţională. Lidirlu di Chişinău haristusi ti agiutorlu a Bucureştiului tru imnaticlu european a văsiliillei a lui, inclusiv tră donaţia oferită cu scupolu ti făţearea ma buniu sistemlu logistic ali Armată.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul
    miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a aprobat un ajutor de 40 de
    milioane de euro pentru sectorul de apărare al Republicii Moldova şi un ajutor
    similar, de 30 de milioane, pentru Georgia. Suma destinată Republicii Moldova
    provine din fondul Instrumentului European pentru Pace, de unde este finanţat
    şi sprijinul militar pentru Ucraina, iar banii vor fi utilizaţi pentru măsuri
    şi achiziţii neletale, care întăresc, însă, capacitatea de apărare a ţării.
    Printre acestea se numără diverse echipamente pentru supraveghere aeriană,
    pentru transport sau pentru apărare contra atacurilor cibernetice. Serviciile
    finanţate se referă la antrenamente tehnice pentru Armata Republicii Moldova. Ele
    sporesc interoperabilitatea armatei acestui stat şi o apropie de standardele
    utilizate în Uniunea Europeană în domeniul militar.

    Şeful diplomaţiei europene,
    Josep Borrell, spune că Europa continuă să ajute ţări ca Republica Moldova sau
    Georgia să-şi modernizeze defensiva şi să participe la misiunile militare ale
    Uniunii. Este cel de-al treilea ajutor similar din ultimii 2 ani, prin care
    Uniunea ia partenere aceste două ţări pentru a asigura stabilitatea şi
    securitatea în regiune, în condiţiile ameninţării ruseşti.

    Pe de altă parte,
    Bucureştiul a găzduit, la mijlocul săptămânii, o reuniune trilaterală
    România-Statele Unite-Republica Moldova în chestiuni de apărare. Au participat
    şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarul de stat
    pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona
    Cojocaru, a arătat că, în actualul context de securitate, generat de agresiunea
    rusă în Ucraina, Republica Moldova este expusă ameninţărilor hibride şi
    campaniilor ruse de propagandă şi dezinformare. Pentru România este o
    prioritate strategică sprijinirea ţării vecine în consolidarea rezilienţei şi a
    capacităţilor de apărare, iar sprijinul demonstrat de România, Statele Unite şi
    Marea Britanie arată clar că Republica Moldova nu este singură în acest proces,
    a subliniat Simona Cojocaru.

    Cooperarea bilaterală în planul securităţii şi al
    Apărării a dominat şi agenda vizitei pe care a făcut-o, săptămâna aceasta, la
    Chişinău, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. El a avut întâlniri cu
    omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, şi a fost primit de preşedinta Maia
    Sandu. Ministrul Tîlvăr a reafirmat că România este alături de Republica
    Moldova în procesul de reformare al Armatei şi de creştere a rezilienţei
    apărării în faţa unui spectru larg de ameninţări. Maia Sandu a transmis că
    România rămâne un partener strategic pentru consolidarea capacităţilor de
    apărare şi de securitate naţională. Liderul de la Chişinău a mulţumit pentru
    sprijinul Bucureştiului în parcursul european al ţării sale, inclusiv pentru
    donaţia oferită în vederea îmbunătăţirii sistemului logistic al Armatei.


  • România, di aproapea două dekenii tru NATO

    România, di aproapea două dekenii tru NATO

    S-umplură 19 ani di căndu România agiumsi membră a Alianței Nord-Atlantice, intrânda, ase, sum protecția organizației și hărsinda-si di nai ma vărtoasă garanție di securitate. Pi 29 di marţu 2004, statul român aderă la NATO, pritu dipunerea instrumentelor di ratificare la Departamentul di Stat ali SUA, stat depozitaru a Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Tru idyiulu an, pi 2 apriliu, la sediul NATO, s’ţănu teremonia ti alinarea fiiţială a hlamburăllei. Aestă dată agiumsi dzuua NATO tru România, tru kirolu anda, pi 4 apriliu, s’yiurtusescu 74 di ani di la thimilliusearea ali organizație. Tru aestu context, șeflu a statului român, Klaus Iohannis, spusi că Bucureștiul va u promoveadză anvărtuşeamea a ligăturăllei transatlantiti şi a parteneriatlui strategic ditu Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europiană.



    “Va s’himu mintiţ tru misiunile şi angajamentele aliate, a deapoa, anvărtusearea a axiillei di apărare naţională ma largu va s’hibă ună prioritate a României, inclusiv pritu alocarea, ahurhinda cu aestu anu, a 2,5% ditu PIB tră Apărareˮ, spusi Klaus Iohannis. El adăvgă că va s’hibă promovate, tru idyiulu kiro, anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi a parteneriatlui strategic ditu NATO şi bloclu comunitar, catacum şi agiutorlu ti creastirea rezilienţei partenerilor ditu regiune, maxus Ripublica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. “Adză, căndu continentul european s’ampuliseasti cu nai ma greaua criză di securitate ditu dekeniili ditu soni, di itia a polimlui ilegal şi nejustificat nkisitu di Rusia contra ali Ucraina, rolu fundamental al NATO tru asiguripsearea a irinillei şi apărarea libirtatillei, a valorlor democratiţi comune, a securitatillei şi a prucukiillei tră membrii a llei easti ma important ca vărnăoarăˮ, cundille liderlu di București. Prezidentulu Iohannis spusi că Alianţa lu spuni nica nă oară, caracterul indispinsabil şi relevanţa absolută tru planlu a securitatillei, hiinda unu ditu sturlli di yhimelliu pi cari s’fundamenteadză apărarea a tutulor membrilor a llei, inclusiv a Româniillei, deadunu cu efortul național.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă adusi un omagiu a aţiloru cari s’feaţiră curbani ti “ună lume ma sigura, sum protecţia NATO, nai ma vărtoasă alianţă politico-militară ditu istorieˮ. Nicolae Ciucă spusi că România, pritu volea pănu di mardzină a bănătorloru a llei şi limbidzamea a cumăndarloru a llei, aleapsi calea democraţiillei, a libirtatillei şi a vocaţiillei europeane şi occidentale. Pi di altă parte, ministrul Apărarillei Naționale, Angel Tîlvăr, spusi că, nică di la accedirea cu tuti ndrepturli tru Alianţă, România cilăstăsi ti băgarea tu practico a apofasiloru aliate pritu ună participare consistentă cu askeri şi hălăţ la misiunile NATO ditu Orientul di Mesi şi Balcanii di Vest, catacum şi tru cadrul a exerciţiilor şi aplicaţiilor disvărtiti tru statili aliate şi partenere.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România, de aproape două decenii în NATO

    România, de aproape două decenii în NATO

    S-au împlinit 19 ani de când România a devenit membră a
    Alianței Nord-Atlantice, intrând, astfel, sub protecția organizației și
    beneficiind de cea mai puternică garanție de securitate. Pe 29 martie 2004,
    statul român a aderat la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la
    Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței
    Nord-Atlantice. În același an, pe 2 aprilie, la sediul NATO, a urmat ceremonia
    arborării oficiale a drapelului. Această dată a devenit ziua NATO în România,
    în timp ce, pe 4 aprilie, se aniversează 74 de ani de la înființarea
    organizației. În acest context, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat
    că Bucureștiul va promova
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic
    dintre Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

    Vom rămâne
    implicaţi în misiunile şi angajamentele aliate, iar întărirea capacităţii de apărare
    naţională va continua să fie o prioritate a României, inclusiv prin alocarea,
    începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărareˮ,     a precizat Klaus
    Iohannis. El a adăugat că vor fi promovate, în același timp, consolidarea
    relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic dintre NATO şi
    blocul comunitar, precum şi sprijinul pentru creşterea rezilienţei partenerilor
    din regiune, îndeosebi Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi
    Herţegovina. Astăzi, când continentul european se confruntă cu cea mai gravă
    criză de securitate din ultimele decenii, generată de războiul ilegal şi
    nejustificat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, rolul fundamental
    al NATO în asigurarea păcii şi apărarea libertăţii, a valorilor
    democratice comune, a securităţii şi a prosperităţii pentru membrii săi este
    mai important ca oricând    ˮ, a punctat liderul de la București. Președintele
    Iohannis a afirmat că Alianţa îşi dovedeşte, încă o dată, caracterul
    indispensabil şi relevanţa absolută în planul securităţii, constituind unul
    dintre pilonii de bază pe care se fundamentează apărarea tuturor membrilor săi,
    inclusiv a României, alături de efortul național.

    La rândul său, premierul
    Nicolae Ciucă a adus un omagiu celor care şi-au dat viaţa pentru o lume mai
    sigură, sub protecţia NATO, cea mai puternică alianţă politico-militare
    din istorieˮ    . Nicolae Ciucă a spus că România, prin voinţa copleşitoare a
    populaţiei sale şi luciditatea conducătorilor săi, a ales calea democraţiei, a
    libertăţii şi a vocaţiei europene şi occidentale. Pe de altă parte, ministrul
    Apărării Naționale, Angel T    îlvăr, a afirmat că, încă de la accederea cu drepturi depline în Alianţă, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o
    participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de
    Vest, precum şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările
    aliate şi partenere.


  • Eurodeputaţii cer forurilor europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE

    Eurodeputaţii cer forurilor europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE

    Cu 36 de voturi pentru, zero împotrivă și o abținere, Adunarea Parlamentară Euronest, desfășurată zilele trecute la Chișinău, s-a pronunțat pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina.

    Co-președintele Euronest, Andrius Kubilius, a accentuat importanța începerii negocierilor în acest an, întrucât în 2024 vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. El şi-a exprimat speranţa că țările vor face pași mari înainte în acest an şi a spus ce va urma:

    Următoarea etapă va fi aşa numitul raport obişnuit de extindere, care va fi prezentat de Comisie în octombrie. Înainte de acesta, în martie, va fi un raport al Comisiei către Consiliu despre progresele celor trei state (Ucraina, Moldova şi Georgia) în implementarea condiţiilor care au fost anunţate anul trecut când li s-a acordat statutul de candidate. Sper că cele trei state să fi făcut până atunci progrese importante. Le vedem deja pe unele în Republica Moldova, în Ucraina. Georgia este un pic implicată în bătăliile politice locale, dar sper că vor reuşi şi ei. De ce este aşa de important? Pentru că acesta este modul real în care Europa trebuie să le dea acestor ţări perspective foarte clare. Sunt instrumentele care le permit acestor ţări să-şi întărească rezilienţa, să-şi dezvolte economiile. Este important şi pentru regiunea mai extinsă, pentru că exemplul succesului integrării unor state ca Moldova sau Ucraina poate avea un efect major chiar şi asupra evoluţiilor ulterioare din Rusia, după ce vor pierde războiul.

    În textul rezoluției Euronest, adunare parlamentară care reuneşte eurodeputaţi şi parlamentari din Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, autorii au mai cerut integrarea graduală a Republicii Moldova și Ucrainei în Piața Unică Europeană înainte de finalizarea negocierilor de aderare.


  • Green energy deal

    Green energy deal

    An underwater cable transporting
    green energy through the Black Sea to the EU will be built by Azerbaijan,
    Georgia, Hungary and Romania. According to Romanian authorities, a feasibility
    study is due to complete by next autumn. The 1,200-km power cable will take six
    years to build. An agreement in this respect was signed in Bucharest, in the
    presence of European Commission president, Ursula von der Leyen. The document
    reflects the interests of the four states for consolidating national and
    regional energy security and ensuring interconnectivity in the Black Sea region,
    diversifying own supply sources, capitalizing on the Caspian Sea’s potential of
    producing renewable energy and increasing the share of renewable energy at
    national level, the Presidency reports. The agreement on creating a Strategic
    Partnership in the field of developing and transporting energy is a crucial
    and ambitious document that will seriously help strengthen energy security at
    European level and will boost regional cooperation, Romania’s president, Klaus
    Iohannis, said. Given the current security context caused by the military
    aggression in Ukraine, we should enhance our cooperation and display more
    solidarity in overcoming current challenges. This agreement provides a
    framework for long-term cooperation between our countries in a number of essential
    fields, such as producing, transporting and trading energy trading, also
    helping develop new infrastructure projects, including an underwater power
    cable in the Black Sea, and later projects targeting green hydrogen and energy
    efficiency, Klaus Iohannis went on to say. In turn, the European Commission
    president, Ursula von der Leyen highlighted the importance of this project.


    The Black Sea electric cable is a
    new transmission route full of opportunities. This project could bring Georgia,
    a country with a European destiny, great benefits as well. It could transform
    the country into an electricity hub and integrate it in the EU internal
    electricity market. Finally, the Black Sea electric cable could also help bring
    electricity to our neighbors in Moldova and the Western Balkans.


    The president of Azerbaijan, Ilham
    Aliyev, said his country would become a major provider of electricity for
    Europe, while the Prime Minister of Georgia, Irakli Garibashvili also stated
    his country is willing to cooperate to ensure European states can receive
    supplies of green energy. In turn, Hungary’s Prime Minister, Viktor Orbán, said that the time when Europe imported cheap energy
    and raw materials from Russia is now over, and that new sources of renewable
    energy must be identified. Romania is committed to investing in energy
    production and infrastructure, Romania’s Prime Minister, Nicolae Ciucă said in
    turn. The agreement was signed in response to an urgent need to boost the share
    of green energy and energy security, and Romania will play a key role as a
    transit country, offering alternative routes to neighbors and EU partners, the
    Romanian official further said.

  • Retrospectiva săptămânii 09.10 – 15.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 09.10 – 15.10.2022

    România și spațiul Schengen


    Intrarea românilor în Schengen a fost intens analizată în contextul vizitei, miercuri, în România, a premierului olandez, Mark Rutte. Obţinerea din partea Olandei a sprijinului pentru aderare a constituit, de altfel, o temă majoră de discuţie la nivel înalt. Aceasta, pentru că, din 2011, de când românii îndeplinesc toate condițiile tehnice pentru a face parte din spațiul de liberă circulație, aderării lor li s-au opus mai multe state din Uniunea Europeană. Olanda a fost constant unul dintre ele și a rămas, la ora actuală, singurul încă reticent. În cadrul vizitei de miercuri, premierul Mark Rutte a precizat că țara sa nu este contra aderării României la Schengen, dar a reiterat că acest proces trebuie să se afle în strânsă legătură cu reformarea Justiției și respectarea statului de drept. Eşecul aderării nu este o variantă luată în calcul în România, a punctat, la rândul său, preşedintele Klaus Iohannis.


    Între timp, experţi ai Comisiei Europene și-au programat, săptămâna aceasta, o vizită în România, pentru a verifica modul în care țara este pregătită să intre în Schengen. Inspectorii europeni au urmărit cum se fac controalele la graniţe, politica de azil şi de returnare a migranţilor, precum şi măsura în care personalul este instruit conform normelor spaţiului european de liberă circulaţie. Aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor va permite cetățenilor să traverseze graniţele interne ale Uniunii Europene fără să fie controlați, va facilita comerţul sau turismul şi va putea deschide și mai mult oportunităţile de afaceri.



    Bucureștiul condamnă escaladarea violențelor din Ucraina


    Rusia a escaladat, săptămâna aceasta, la un nou nivel războiul din Ucraina, ţintind cu rachete clădiri şi spaţii publice şi producând teroare şi distrugeri în oraşe din aproape toate provinciile, ca răspuns la atacarea, anterior, a podului din strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia direct de peninsula Crimeea, anexată de ruși în 2014. Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ferm, pe Twitter, atacurile rusești. Crimele comise împotriva oamenilor nevinovaţi trebuie să înceteze – a scris şeful statului, care a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina în lupta împotriva agresiunii Moscovei. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că personalul ambasadei române la Kiev s-a aflat în siguranță, deşi, luni, o rachetă rusească a căzut la doar 850 de metri de sediul ambasadei.



    Franța își consolidează prezența militară din România


    Transportoare blindate şi tancuri Leclerc ale Armatei Franţei vor sosi, în România, la sfârşitul lunii octombrie, pentru a completa mijloacele tehnice ale Grupului de luptă al NATO (Battle Group Forward Presence) dislocat la Cincu, în centrul țării. Anunțul a fost făcut de ministerul Apărării de la București. Grupul de luptă s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO. Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România integrând, prin rotaţie, și efective ale Belgiei şi Olandei. Grupul de luptă al NATO contribuie la creşterea cooperării militare dintre România și Franţa, şi, implicit, la consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic pe Flancul Estic, mai ales în actualul context al războiului din Ucraina şi al crizei din regiunea Mării Negre.



    Preşedinta Georgiei, primită la București


    Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o la București, în cursul săptămânii, pe preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili. Vizita a avut loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Cu acest prilej, şefului statului român a declarat că este prioritară construirea unui cablu electric între România, Georgia şi Azerbaidjan, care să conecteze Marea Caspică, cu Marea Neagră și cu spaţiul Uniunii Europene. Acesta ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică pentru dezvoltarea conectivităţii digitale.


    România lucrează, totodată, cu Georgia pentru operaţionalizarea coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică și pentru crearea unei linii regulate de feribot care să lege cele două ţări. România va rămâne unul dintre cei mai fermi susţinători ai aspiraţiilor Georgiei de integrare europeană şi euroatlantică – a mai asigurat-o preşedintele Klaus Iohannis pe lidera de la Tbilisi, Salome Zourabichvili. Cei doi au semnat o declaraţie comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Georgia.



    Românii și inflația


    Inflaţia anuală a continuat să crească în România şi, în septembrie, a ajuns la aproape 15,9%, de la uşor peste 15,3% în august. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni continuă să conducă gazele naturale, cu peste 70%, urmate de zahăr şi ulei comestibil, cu aproape 50 de procente, şi de cartofi, cu aproximativ 43%. Potrivit Băncii Naționale a României, inflaţia va continua să crească până spre finalul acestui an, dar într-un ritm mai lent. Prognozele privind evoluţiile viitoare stau, însă, sub semnul incertitudinii, dat fiind contextul global impredictibil. BNR apreciază că o combinaţie echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii nefavorabile.