Bruxellesul deplânge represaliile împotriva demonstranţilor, reprezentanţilor mass-media şi liderilor opoziţiei şi solicită eliberarea imediată a tuturor celor reţinuţi. În plus, Uniunea Europeană cere ca toate acuzaţiile de tortură şi rele tratamente să fie investigate în mod credibil.
Bruxellesul va lua în calcul sancţiuni suplimentare împotriva autorităţilor din Georgia, la următorul Consiliu Afaceri Externe din 16 decembrie – a precizat purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper, într-un comunicat.
Această fostă republică sovietică din Caucaz se află în criză politică de la alegerile parlamentare din 26 octombrie, câştigate de partidul pro-rus de guvernământ Visul Georgian, dar denunţate de opoziţia pro-occidentală ca fiind fraudate. Decizia Executivului din 28 noiembrie de a amâna „chestiunea apartenenţei la Uniunea Europeană” până în 2028 a provocat un val de demonstraţii în capitala Tbilisi şi în alte oraşe.
De atunci, în fiecare seară, mii de georgieni ies în stradă şi manifestează împotriva Guvernului, acuzat de abandonare a ambiţiilor europene ale ţării şi de derivă autoritară pro-rusă. Sute de demonstranţi au fost arestaţi până acum, majoritatea pentru nesupunere sau vandalism ori pentru incitare la violenţă – precizează Ministerul georgian de Interne. În acelaşi timp, mai multe cazuri de violenţă a poliţiei împotriva demonstranţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi opoziţie – o represiune denunţată de partenerii occidentali ai Georgiei.
De fapt, ţara a fost deja zguduită încă din luna mai de proteste ample împotriva unei legi privind „influenţa străină”, inspirată de legislaţia rusă privind „agenţii străini”, folosită pentru a reprima societatea civilă. Bruxellesul a îngheţat procesul de aderare la Uniunea Europeană din cauza acestei măsuri, iar Statele Unite au impus sancţiuni împotriva oficialilor georgieni.
Amintim că, în Constituţia Georgiei, sunt consemnate obiectivele de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.
Ministerul român de Externe a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate cu poporul georgian. ‘În calitate de membru al Uniunii Europene, România este pe deplin solidară cu poporul georgian, în lupta lui legitimă pentru demnitate, libertate şi viitor european’, a transmis MAE.
În Georgia au loc, zilele acestea, proteste declanşate de decizia guvernului de a suspenda negocierile de integrare în UE. Situaţia este tensionată de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedinta statului spun că au fost viciate de fraudă. In context, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care afirmă că alegerile au fost incorecte şi a solicitat reluarea lor, cu supraveghere internaţională, pentru garantarea corectitudinii.
Excelența sa Ovidiu Alexandru Raetchi, ambasadorul României în Japonia, le-a transmis românilor un mesaj cu prilejul Zilei Nationale. “Urez românilor din diaspora, dar şi românilor de acasă «La mulţi ani» de Ziua Naţională a României şi, fără îndoială, transmit senzaţia unui stat puternic, respectat aici, în Japonia, cu o prezenţă poate pentru unii surprinzător de bogată. Este o senzaţie pe care am avut-o eu în momentul în care am păşit aici.” – a transmis ambasadorul.
Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în multe locuri de pe glob prin concerte, conferinţe şi proiecţii de filme. Institutul Cultural Român a marcat ziua de 1 Decembrie prin evenimente care au prezentat publicului internaţional diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural românesc şi care consolidează legăturile cu comunităţile româneşti de peste hotare.
Astfel, ICR Istanbul a organizat, vineri, un concert de muzică clasică susţinut de muzicieni români, alături de Orchestra Simfonică de Stat Istanbul, la centrul cultural Ataturk Kultur Merkezi. ICR Londra a invitat publicul, sâmbătă, la concertul susţinut de Teodora Brody şi London Symphony Orchestra, dirijor Robert Ziegler. Pe 16 decembrie, violonista Adriana Cristea şi pianista Mina Beldimănescu vor susţine, în capitala Scoţiei, la Catedrala St. Giles Church, recitalul “Dincolo de universul enescian”. Pe 2 decembrie – la Universitatea din Padova este programată proiecţia filmului ‘Avram Iancu împotriva Imperiului’. Studenţi ai prestigioasei Academii de Arte ale Spectacolului din Praga vor interpreta, pe 3 decembrie, la Palatul Kaiserstein, imnul Uniunii Europene, al României şi al Cehiei, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României, cu sprijinul ICR.
Iar ICR Berlin organizează, în colaborare cu Ambasada României şi Filarmonica de Stat Sibiu, un concert susţinut de Orchestra Filarmonicii în sala de spectacole a hotelului Waldorf Astoria Berlin, pe 4 decembrie. Tot miercuri, ICR New York va organiza o proiecţie specială a filmului ‘Trei kilometri până la capătul lumii’, în regia lui Emanuel Pârvu, propunerea României pentru Premiile Oscar 2025 la categoria ‘Cel mai bun lungmetraj internaţional’.
ICR Beijing şi Ambasada României în China organizează pe 5 decembrie, la Opera Naţională a Chinei, concertul ‘De la clasic la contemporan’, susţinut de Ansamblul Cameral Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu.
In fine, de Ziua Naţională, ICR Madrid va prezenta, zilele ce urmează, două filme româneşti: ‘Străjerii Deltei’ şi ‘Videogramele unei revoluţii’ în biblioteci din oraşele Cuenca şi Tarancon. Iar Accademia di Romania din Roma, în parteneriat cu Asociaţia Tăşuleasa Social, propune publicului italian expoziţia de fotografie “Via Transilvanica – Drumul care uneşte”. Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 10 decembrie, în Galeria de artă a Academiei.
Scriitoarea Ioana Pârvulescu participă la Târgul Internaţional de Carte de la Guadalajara care are loc în perioada 30 noiembrie – 8 decembrie 2024. Participarea sa la sectiunea Festivalul Literelor Europene are loc cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Ambasada României în Statele Unite Mexicane. Ioana Pârvulescu, laureată de două ori a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, participă, împreună cu alţi scriitori străini, la o masă rotundă şi la un eveniment dedicat elevilor care se desfăşoară în cadrul programului ‘Ecos de la FIL’. Cât priveşte activitatea internaţională, Ioana Pârvulescu a coordonat numeroase volume colective şi a tradus din germană şi franceză. Romanele scriitoarei sunt traduse în 15 limbi europene.
Ambasada Georgiei în România şi Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi au organizat expoziţia “Georgia, leagăn al vinului”. Expoziţia își propune să promoveze cultura și tradiția georgiană a vinului și să creeze legături între patrimoniul muzeului și colecțiile altor instituții.
Expoziția prezintă o serie de fotografii, hărți vechi, costume și obiecte legate de producția vinului și de cultura georgiană.
Am discutat după vernisaj cu directoarea Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, Maria Cristina Toma, despre expoziţie, dar şi despre proiectele Muzeului.
Prezent la Bucureşti, ministrul britanic al forţelor armate, Leo Docherty a avut discuţii pe care le-a catalogat drept „foarte cuprinzătoare şi pozitive” cu omologul său român, Angel Tîlvăr, și cu şeful Statului Major al Apărării și i-a vizitat pe militarii britanici dislocați la Baza Mihail Kogălniceanu.
Oficialul britanic a remarcat relaţiile puternice dintre cele două state, „contribuţia constantă” a României în cadrul NATO, dar și efortul comun de susţinere a Ucrainei. „Nu este vorba doar despre securitatea Ucrainei, ci şi despre securitatea regiunii Mării Negre. Ceea ce facem împreună pentru a îmbunătăţi securitatea la Marea Neagră este foarte important, nu doar pentru cele două state, ci pentru întreaga regiune, precum şi pe plan mondial, având în vedere cantitatea uriaşă de cereale, dar şi alte conexiuni economice care au loc la Marea Neagră.”, a transmis ministrul britanic, avertizând că 2024 este un an foarte important pentru soarta războiului pornit de Rusia şi că europenii au datoria să ajute Ucraina.
Despre situația de securitate regională pe fondul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina ministrul român al Apărării a discutat, tot la București, și cu omologul georgian, Irakli Chikovani.
“În Europa Centrală şi de Est, România reprezintă un exemplu în multe domenii – de la apărarea Flancului Estic al NATO, la consolidarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept”, a afirmat, pe de altă parte, la Washington D.C., preşedintele Klaus Iohannis, la primirea premiului Distinguished International Leadership al Consiliului Atlantic. Liderul de la București a subliniat că majoritatea ţărilor aliate de pe Flancul Estic au început să facă progrese în creşterea bugetelor pentru Apărare şi în modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor militare.
“Ţările noastre au avut capacitatea să acţioneze unitar, cu hotărâre şi să reprezinte o forţă puternică de descurajare împotriva expansionismului rusesc, în acelaşi timp rămânând fideli valorilor noastre democratice transatlantice fundamentale”, a mai spus Klaus Iohannis. El a subliniat că România „s-a aflat în prima linie prin eforturile sale de a ajuta Ucraina” și a amintit că peste 7,5 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România căutând refugiu, siguranţă şi liberă trecere.
“Aproape 40 de mii de copii ucraineni învaţă acum în sălile de clasă româneşti. Milioane de tone de asistenţă umanitară au trecut în Ucraina prin şi din România. România a ajutat, de asemenea, Ucraina să menţină o linie economică vitală, valorificând conexiunile noastre maritime unice şi facilitând tranzitul a aproximativ 40 de milioane de tone de cereale – aproximativ 70% din exporturile de cereale ucrainene, prin porturile româneşti de pe Dunăre şi Marea Neagră”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Iar toate aceste eforturi „continuă, atât timp cât este nevoie”, pentru că România este conştientă de „rolul cheie” pe care îl are în a ajuta Ucraina să obţină victoria şi pacea, „să reuşească economic şi să se integreze în UE”, a spus liderul de la București.
La Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia, prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. Discuțiile s-au concentrat asupra procesului de aderare a Georgiei la UE, dialogului politic și a reformei, cooperării economice și sectoriale, comerțului și aspectelor legate de comerț și asupra soluționării pașnice a conflictelor.
În cadrul unei sesiuni restrânse, reprezentanții UE și ai Georgiei au facut schimb de opinii privind politica externă și de securitate, în special privind chestiunile regionale și cooperarea în materie de securitate și apărare. Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a subliniat importanța aderării Georgiei la UE și reformele care trebuie realizate.
Josep Borrell: “Acesta este primul nostru contract de asociere cu Georgia ca țară candidată și am intrat într-o nouă fază strategică a relațiilor noastre. Discuția de astăzi, sunt sigur că veți fi de acord cu mine în această privinţă, împreună cu comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, a evidențiat angajamentul nostru reciproc de a face progrese ireversibile pe calea aderării Georgiei. Dar munca noastră începe sub ochii voștri. Să fii țară candidată înseamnă să faci eforturi la un alt nivel, înseamnă că va creşte responsabilitatea guvernului, a opoziției, a societății civile, a tuturor partidelor, practic fiecare georgian trebuie să se implice în progresul reformei.”
Consiliul de asociere este cea mai înaltă instituție oficială instituită în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia pentru a supraveghea punerea în aplicare a acordului. Georgia, o fostă republică sovietică aflată de mult timp sub sfera de influenţă a Moscovei, a depus o cerere de aderare la UE după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022.
Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, cu condiția să fie parcurse etapele relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din noiembrie 2023. Cu o suprafață de aproape 70 de mii de km pătrați, Georgia are o populaţie de aproximativ 3,7 milioane de locuitori. Este delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Aspiraţia de a adera la UE este înscrisă și în Constituţia georgiană şi este susţinută, conform sondajelor de opinie, de aproximativ 80% din populaţie.
Georgia s-a confruntat cu Rusia în 2008 într-un război-fulger ce s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei a două teritorii separatiste proruse, Osetia de Sud şi Abhazia din Caucazul de Sud, care s-au desprins de fosta republică sovietică la începutul anilor `90. Moscova a folosit recunoaşterea diplomatică drept un instrument pentru menţinerea unei prezenţe armate în regiunile separatiste din fosta Uniune Sovietică, pe care le consideră parte din sfera ei de influenţă. UE a condamnat prezența militară continuă a Rusiei în Abhazia și Osetia de Sud.
Totodată, UE sprijină cu fermitate integritatea teritorială a Georgiei și soluționarea conflictelor din cele două regiuni separatiste.
