Egalitatea de gen rămâne o valoare fundamentală a unei democrații autentice, iar drepturile femeilor, inclusiv acela de a alege pentru propria viață, trebuie respectate. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor atinge cote alarmante, dreptul la avort este contestat în mai multe state, discriminarea de gen este prezentă în diverse forme, începând de la interviurile de angajare, iar numărul femeilor cu funcții publice sau de conducere este mai mic decât cel al bărbaților. În acest context, am încercat să aflăm ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a garanta drepturile femeilor?
Monica Neacşu, de la Radio România Braşov, a discutat cu Iolanda Beldianu, lector la Facultatea de Psihologie a Universităţii Transilvania din Braşov şi preşedinta Asociaţiei “Pas Alternativ” şi cu eurodeputata Georgiana Teodorescu despre respectarea drepturilor femeilor în Uniunea Europeană.
Planurile de redresare și reziliență ale statelor membre includ reforme și investiții de peste 85 de miliarde de euro în educație, formare și învățare pentru adulți. Mecanismul pentru o Tranziție Justă sprijină persoanele, lucrătorii și regiunile afectate de industriile cu emisii mari de carbon, facilitând formarea profesională și accesul la noi locuri de muncă. Alte programe, precum Erasmus+ și Europa Digitală, contribuie la dezvoltarea competențelor.
Parlamentul European a discutat problema decalajului de competențe. Cu această ocazie, eurodeputatul Georgiana Teodorescu a prezentat situația României privind lipsa specialiştilor calificaţi.
„România are nevoie urgentă de redeschiderea școlilor vocaționale de arte și meserii. Am ajuns o țară de absolvenți de studii superioare care nu știu să facă nimic și care nu își găsesc locuri de muncă pe măsura diplomelor, așa că fie pleacă la munci necalificate peste granițe, fie se angajează în astfel de servicii chiar în țară.
Astăzi, în România, un electrician câștigă mai bine decât un avocat sau un inginer, spre exemplu, și chiar și așa nu îl găsești spre a-l angaja. Această imagine critică asupra țării mele riscă să se reflecte și asupra Europei în curând. Dacă nu alocăm bani mulți pentru învățământul vocațional, vom ajunge să importăm astfel de forță de muncă doar din afara granițelor Uniunii Europene, în timp ce propriii noștri cetățeni vor fi asistați social.
Colaborarea între Uniunea Europeană, sectorul privat și instituțiile de învățământ este esențială. Trebuie să creăm parteneriate care să adune resurse și expertiză ca să ne asigurăm că programele de formare răspund nevoilor de mâine.”
Populația Uniunii Europene scade anual cu un milion de persoane până în 2050 din cauza îmbătrânirii. Două treimi dintre companiile europene consideră că lipsa competențelor lucrătorilor le frânează activitatea, iar patru din cinci spun că nu pot investi și crește cât ar putea. IMM-urile se confruntă cu o provocare și mai mare: doar una din cinci firme reușește să găsească angajați cu abilitățile necesare.