Tag: ger

  • Retrospectiva săptămânii  25.11.2018-01.12.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Legislativul de la Bucureşti a marcat Centenarul Marii
    Uniri


    Parlamentul României s-a reunit,
    miercuri, în şedinţă solemnă pentru a celebra împlinirea, pe 1 Decembrie, a
    unui secol de la Marea Unire prin care a fost creat statul unitar român.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, la 100 de ani de la înfăptuirea unităţii naţionale, politicienii,
    indiferent de partid sau doctrină, trebuie să răspundă la întrebarea dacă vor
    continua să promită mult şi să livreze puţin sau dacă vor avea curajul şi
    responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea
    Centenar. Klaus Iohannis a mai subliniat că românii au mari speranţe pentru
    viitorul ţării şi aşteptări îndreptăţite de la cei care o conduc. La rândul
    său, premierul Viorica Dăncilă a adresat clasei politice autohtone un îndemn la
    unitate. La şedinţa solemnă din Parlamentul României au fost invitaţi să participe, între alţii, foştii
    preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii
    Guvernului şi şefii misiunilor diplomatice de la Bucureşti. Au primit invitaţii
    şi preşedintele Academiei Române, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele
    Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
    Române majoritare şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolică şi
    Greco-Catolică.


    Românii din toată lumea au sărbătorit, pe 1 Decembrie,
    Ziua lor Naţională


    Zilele acestea, în ţară
    şi străinătate ceremonii militare, religioase şi culturale marchează Ziua
    Naţională şi împlinirea a 100 de ani de la crearea României Mari. Bucureştiul a
    găzduit cea mai mare paradă naţională de după 1990. Au trecut pe sub Arcul de
    Triumf aproximativ 4.000 de militari şi specialişti, cu peste 200 de mijloace
    tehnice. Aproximativ 500 de militari din 22 de ţările aliate şi partenere au defilat
    alături de trupele româneşti. O paradă militară are loc şi la Alba Iulia, în
    centrul ţării, oraşul în care s-a înfăptuit, pe 1 Decembrie, Marea Unire. La
    eveniment participă 1.600 de militari, 150 de mijloace tehnice şi 23 de
    aeronave. Iaşiul a
    fost declarat de Parlament, Capitală istorică a României, iar Alba Iulia -
    Capitală a Marii Uniri, ca recunoaştere morală, în An Centenar, a contribuţiei
    lor la cel mai important proiect de ţară al românilor.Ziua Naţională a fost sărbătorită inclusiv
    în teatrele de operaţiuni unde sunt dislocaţi militari români, precum şi în străinătate, prin
    manifestări culturale care evidenţiază rolul României în istorie, organizate de reprezentanţele
    ICR, în colaborare cu Misiunile diplomatice ale României. În
    Parlamentul European a fost organizată o expoziţie despre români care au
    schimbat lumea. Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia
    anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie marchează finalizarea, la sfârşitul
    Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului
    naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor
    provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale
    vecine.



    Inaugurarea, la Paris, a Sezonului cultural România -
    Franţa


    În prezenţa
    preşedinţilor Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, la Paris s-a deschis Sezonul
    cultural România – Franţa – eveniment
    cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului strategic bilateral şi care va
    include, până pe 14 iulie 2019, sute de proiecte. Este vorba de manifestări
    culturale, dar şi evenimente din domeniile educaţiei şi inovării, economiei şi
    antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi al
    cooperării între colectivităţile locale. Scopul este de a face cunoscute şi de a
    întări legăturile dintre cele două ţări. Klaus Iohannis a amintit că România preia,
    de la 1 ianuarie, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Ne
    propunem ca, în această perioadă, România şi Franţa să celebreze valorile care
    stau la temelia Uniunii Europene, printr-un amplu proiect cultural comun, a
    declarat şeful statului român. La rândul său, Emmanuel Macron, a spus că sezonul are un caracter
    simbolic, pentru că este primul pe care Franţa îl organizează cu o ţară membră
    a UE, în contextul în care, în opina sa, cultura este un liant profund al
    Europei. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie politică ce reînnoieşte
    parteneriatul strategic. Iohannis s-a întâlnit la Paris şi cu reprezentanţi ai
    diasporei româneşti din Hexagon, pe care i-a îndemnat să fie mai uniţi ca oricând
    şi să rămână la fel de implicaţi pentru a contribui, fie la Paris, fie în ţară,
    la modernizarea României.



    Proiectul legii pensiilor adoptat de Senatul de la
    Bucureşti


    Senatul României a
    adoptat proiectul noii legi a pensiilor, redactat de majoritatea de stânga, la
    putere. Creşterea etapizată a punctului de pensie în următorii trei ani,
    reducerea vârstei de pensionare pentru aşa-numitele grupe întâi şi a doua de
    muncă şi introducerea masteratului şi doctoratului în stagiul de cotizare sunt
    câteva dintre prevederile noii legi. Stagiul minim de cotizare pentru pensie
    rămâne de 15 ani. Un amendament promovat de UDMR şi acceptat de majoritate
    prevede posibilitatea, dar nu obligativitatea pensionării anticipate pentru
    mamele cu trei sau mai mulţi copii. Opoziţia a criticat proiectul de lege – PNL a votat împotrivă, iar USR
    s-a abţinut de la vot. Senatorii Puterii au
    susţinut că legea răspunde cererilor pe care le-au avansat asociaţiile
    reprezentative ale pensionarilor şi corectează inechităţile din sistem. Noul
    ministrul al Muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că toate majorările
    prevăzute în proiect sunt sustenabile financiar. Proiectul ajunge, acum, la
    Camera Deputaţilor, care, susţin reprezentanţii majorităţii, ar urma să dea un
    vot decizional în decembrie.



    Viscol
    şi ger în România


    În România – Bucureştiul
    şi aproape jumătate din judeţele ţării, din sud şi sud-est, au fost sub Cod
    galben de ninsori şi viscol. Temporar, vântul a avut intensificări de până la
    75 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând local scăderea vizibilităţii sub 100 de
    metri. Circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu dificultate în
    zonele aflate sub cod galben, iar în traficul feroviar şi cel aerian s-au
    înregistrat întârzieri. Din cauza vântului puternic, porturile româneşti la Marea Neagră au fost
    închise. După expirarea Codului galben a intrat în vigoare, o informare
    meteorologică de vreme deosebit de rece în toată ţară, cu valorile termice
    preponderent negative.

  • Retrospectiva săptămânii 25.02. – 03.03.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.02. – 03.03.2018

    CSM
    avizeaza negativ cererea de revocare a sefei DNA




    Cererea ministrului roman al Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din functie a
    sefei Directiei Natioanle Anticoruptie, Laura Codruţa Kövesi, a primit aviz
    negativ, marti, din partea Sectiei de procurori a Consiliului Superior al
    Magistraturii. In timpul audierii la CSM, Kovesi a declarat ca toate acuzatiile
    formulate de ministrul Justiţiei sunt
    nereale si a precizat că de la preluarea mandatului, in 2013, DNA a înregistrat
    cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei. Ministrul justitiei i-a reprosat
    dnei Kovesi ca a facut exces de autoritate, ca s-a implicat in dosare
    instrumentate de institutie si ca nu a facut verificari in cazul unor procurori
    banuiti de abuzuri. De asemenea, ministrul justitiei mai sustine ca sefa DNA a
    sfidat autoritatea Parlamentului si a contestat decizii ale Curtii
    Constitutionale. Avizul CSM este consultativ, iar decizia finala ii apartine
    presedintelui Klaus Iohannis, care a declarat că nu exista motive întemeiate
    pentru revocarea procurorului şef al DNA. În apărarea şefei DNA s-au exprimat
    procurorul general al Romaniei, Augustin Lazăr, si majoritatea procurorilor
    anticoruptie. In Bucureşti şi în marile oraşe din Romania au avut loc, aproape
    zilnic, proteste impotriva cererii de revocare a şefei DNA.



    Raport DNA pe 2017


    Procurorul
    şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, miercuri, bilanţul
    instituţiei pe 2017. Ea a
    subliniat că anul trecut a fost unul difcil
    pentru că lupta anticorupţie a fost puternic contestată. Au existat,
    spunea Kovesi, încercări de a modifica legislaţia în sensul dezincriminării
    unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificării
    statutului procrurorului. Ea a amintit că instituţia pe care o conduce a
    criticat în mod transparent şi argumentat aceste modificări. Prezent la bilantul DNA, seful statului Klaus Iohannis, a aratat ca
    cifrele atestă eficienţa procurorilor anticorupţie şi contrazic raportul pe
    baza căruia ministrul Justiţiei a solicitat revocarea dnei Kovesi. Au fost trimişi în judecată aproape 1.000 de
    inculpaţi, iar pe baza rechizitoriilor DNA, instanţele au condamnat definitiv,
    anul trecut, peste 700. Ponderea achitărilor a fost de 12%, din care o pătrime
    ca efect al deciziei Curţii Contituţionale prin care abuzul în serviciu a fost
    limitat doar la încălcarea legii.



    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, la Bucuresti


    Modificarea legilor justiţiei din România şi continuarea luptei anticorupţie
    a fost subiectul principal al discutiilor avute, joi, la Bucuresti, de
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu oficialii romani.
    După un tur de forţă şi întâlniri cu seful statului, cu preşedintii celor doua
    camere ale Parlamentulu, cu premierul, cu procurorul-şef al DNA şi cu ministrul
    Justiţiei, Tudorel Toader, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a prezentat
    concluziile intr-o conferinta de presa. Timmermans a menţionat că nu există
    vreun dubiu că justiţia nu ar fi independentă, însă a atenţionat că atacurile
    publice din ultima vreme la adresa ei creează o imagine negativă României. El
    a mai spus ca Mecanismul de Cooperare si Verificare nu poate fi ridicat înainte
    ca România să îşi îndeplinească toate obligaţiile asumate ca stat membru al UE.



    Vizita la Chisinau a premierul roman


    Premierul roman, Viorica Dăncilă, a facut, marti, prima sa vizita bilaterala de
    la preluarea mandatului in Republica Moldova vecina, (ex-sovietica,
    majoritar romanofona), consacrată mai ales cooperării
    în plan economic. Alaturi de omologul sau de la Chisinau,
    pro-occidentalul Pavel Filip, d-na Dăncilă a
    participat la reuniunea inaugurală a Asociaţiei Investitorilor din România în
    Republica Moldova si la Forumul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Premierul
    Dancila a declarat ca România vrea să
    îşi sporească prezenţa investiţiilor în Rep.Moldova. Cei
    doi prim-miniastri au trecut in revista
    stadiul si perspectivele colaborarii bilaterale in plan economic, cu accent pe
    domeniile comercial si energetic. România reprezintă principalul
    partener al Republicii Moldova în ceea ce priveşte schimburile comerciale,
    însă, în acelaşi timp, ocupă prima poziţie a investiţiilor în această ţară, a
    declarat premierul moldovean, Pavel Filip. Potrivit acestuia, anul trecut,
    valoarea schimburilor comerciale
    bilaterale a atins 1,3 miliarde de dolari. Şefa Guvernului de
    la Bucureşti a avut, de asemenea, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, prilej de a
    reafirma sprijinul constant şi ferm al României pentru aspiraţiile europene ale
    Republicii Moldova.


    Gerul, zăpada şi viscolul paralizează România


    Vremea severă care a pus stăpânire de câteva
    zile asupra României continuă să-şi facă simţite efectele. Cele mai afectate au
    fost sudul si estul tarii, inclusiv capitala. Ninsoarea a îngreunat traficul pe
    şoselele din toată ţara, iar pe două autostrăzi din sudul ţării circulaţia a
    fost oprită, temporar, din cauza zăpezii viscolite şi troienite. Gerul şi viscolul au dat
    peste cap si traficul pe calea ferată: sute de curse au fost anulate, în timp
    ce altele au inregistrat întârzierii serioase. Toate cele patru porturi maritime
    româneşti la Marea Neagră -Constanţa Nord, Constanţa Sud Agigea, Midia şi
    Mangalia, au fost închise, temporar. Din cauza vremii, şcolile şi grădiniţele
    au fost închise toata saptamâna în Bucureşti şi în 11 judeţe din sudul şi
    sud-estul ţării.

  • Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Informările, atenţionările şi avertizările care se emit în cazul unor fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la nivel naţional sau regional sunt semnalate cetăţenilor printr-un sistem de codificare specială.





    Folosirea codului de culori (verde, galben, portocaliu şi roşu) pentru fiecare tip de informare sau avertizare ajută la conştientizarea posibilul impact al fenomenelor asupra activităţilor de zi cu zi.



    Baza legală



    Procedura de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în România, în cazul producerii de fenomene periculoase la scară naţională sau regională, se regăseşte în Ordinul 823 din 15 august 2006.


    Ordinul cuprinde informaţii despre situaţiile care impun emiterea codurilor, perioada de timp, fluxul informaţional operativ (cine emite codurile şi cine le primeşte) sau conţinutul şi forma mesajului care urmează să fie transmis. De asemenea, mesajul trebuie să conţină şi detalii despre consecinţele posibile ale fenomenelor în cauză.



    Conform acestui Ordin, fenomenele meteorologice care intră sub incidenţa codurilor sunt:



    a) vânt puternic (cu intensificări);

    b) ploi importante cantitativ;

    c) ninsori abundente şi polei
    d) descărcări electrice frecvente;

    e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);

    f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).


    Procedură codului de culori se aplică în cazul fenomenelor prognozate pe durată scurtă şi medie şi a căror evoluţie potenţial periculoasă va începe în cel puţin 12 ore şi poate dura până la 3 – 4 zile, în medie.




    Semnificaţia culorilor



    Conform procedurii oficiale, semnificaţia codurilor de culoare are în vedere impactul pe care fenomenele periculoare le-ar putea avea în viaţa de zi cu zi a oamenilor.


    Codul verde nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau lipsa unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi în următoarele zile.


    Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice şi este folosit pentru fenomenele meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare.


    Codul portocaliu este similar unei avertizări meteorologice şi se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.


    Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.



    Consecinţele posibile ale codurilor meteo



    În situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie este în măsură să emită atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata. De asemenea, mesajele de avertizare meteorologică trebuie să conţină şi informaţii despre consecinţele posibile, de la caz la caz.


    În caz de vânt puternic:


    Codul portocaliu:

    a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;

    b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;

    c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

    d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

    e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.





    Codul roşu:

    a) avertizare de furtună foarte puternică;

    b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

    c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;

    d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

    e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;

    f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;

    g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.


    În cazul ploilor importante cantitativ:


    Codul portocaliu:

    a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;

    b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) risc de deversare a reţelelor de canalizare;

    e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

    f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.





    Codul roşu:

    a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de câteva zile;

    b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;

    e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;

    f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.


    În cazul fenomenelor de ninsori abundente şi polei:


    Codul portocaliu:

    a) sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă;

    b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;

    c) riscurile de accidente sunt mari;

    d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.





    Codul roşu:

    a) sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;

    b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);

    c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile;

    d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.


    În cazul caniculei:


    Codul portocaliu:

    a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.





    Codul roşu:

    a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;

    b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.


    În cazul descărcărilor electrice:


    Codul portocaliu:

    a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;

    b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;

    c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

    d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.





    Codul roşu:

    a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante;

    b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.);

    c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente;

    d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse;

    e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.



    În cazul gerului:


    Codul portocaliu:

    a) gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un farmacist;

    d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este necesar să se consulte medicul;

    e) sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.


    Codul roşu:

    a) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;

    b) pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat de urgenţă un farmacist;

    e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;

    f) sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de alarmă.




    Avertizări şi alerte hidrologice



    Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare pe Dunăre şi râuri interioare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.


    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite avertizare hidrologică sau alertă hidrologică, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata, cu indicarea probabilităţii de producere a fenomenelor periculoase.


    CODUL GALBEN corespunde situaţiei de atenţie — Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.



    Codul portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie – Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.



    Codul roşu corespunde situaţiei de pericol — Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.



    Meteoalarm


    Din anul 2007, România face parte din grupul celor 29 de ţări care au a aderat la “meteoalarm”, cu cele mai relevante informaţii privind condiţiile meteorologice extreme din Europa.



    Aplicaţie de alertă pe mobil


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/FB-cover-APP-v2-0-011.png



    Departamentul pentru Situații de Urgență a lansat anul trecut aplicația DSU pentru telefoanele mobile, care are rolul de a pregăti populația să facă față situațiilor de urgență prin accesul la informații, alerte și educație. Aplicația poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.


    Autorităţile pregătesc un sistem integrat de alertare a populaţiei în situaţii de risc major, prin mesaj de urgenţă transmis pe telefonul mobil. Sistemul “Ro-Alert” va fi dezvoltat şi implementat de DSU, IGSU, STS şi ANCOM, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă şi producătorii de echipamente de rețea.

  • Iarnă grea în Europa

    Iarnă grea în Europa

    Un val de frig venit din zona
    Scandinaviei a lovit Europa în ultima săptămână şi a făcut zeci de victime,
    inclusiv în România. Temperaturi polare s-au înregistrat în Franţa, Italia,
    Elveţia şi Germania.Cea mai afectată a fost, însă,
    partea centrala şi de est a Bătrânului continent, unde în unele zone s-au
    înregistrat cele mai scăzute valori termice din ultimii 50 de ani. Din cauza
    gerului şi a viscolului, multe ţări s-au confruntat cu probleme în transporturi
    sau în alimentarea cu energie electrică.

    Cele mai multe victime au fost în
    Polonia. Muntenegru s-a aflat sub cod roşu de temperaturi scăzute. În Kosovo,
    au fost cele mai mici temperaturi înregistrate din 1963 încoace, iar în Albania
    autorităţile au distribuit ajutoare cu elicopterul în zonele izolate de
    nămeţi.

    Ninsori abundente au căzut şi în Republica Moldova, unde mai multe
    şcoli şi grădiniţe şi-au suspendat programul, iar câteva posturi vamale de la
    graniţa cu Ucraina au fost închise.

    În nordul şi estul Bulgariei, troienele de zăpadă depăşesc un metru şi
    jumătate, numeroase drumuri şi autostrazi au fost închise, peste o suta de
    localităţi au rămas fără curent electric.

    Moscova a
    avut parte de cel mai rece Crăciun din ultimii 120 de ani, temperaturile
    coborand la minus 30 de grade Celsius.

    Nici Turcia nu a scăpat de furia iernii.
    Metropola Istanbul a fost lovită de cea mai severă furtună de zăpadă din
    ultimii şapte ani. Sute de zboruri au fost anulate, iar strâmtoarea Bosfor a
    fost închisă.

    Mii de migranţi sunt în pericol de a
    muri de frig mai ales în Grecia şi Serbia, atenţionează organizaţiile
    umanitare, care cer guvernelor ţărilor europene să ia măsuri pentru a preveni
    pierderea de vieţi.

    Iarnă grea şi
    în România, mai ales în sud şi est. Aproape intreg teritoriul ţării s-a aflat
    sub cod portocoliu de ger. În centru, mercurul temometrelor a coborât până la
    minus 32 de grade C, iar în capitala la minus 21 de grade. Frigul năpraznic şi
    două valuri de viscol au dus la închiderea şcolilor în Bucureşti şi în alte
    judeţe din sud şi est. Traficul rutier, feroviar si aerian a fost serios
    afectat. Sute de maşini au rămas înzăpezite pe şosele, numeroase trenuri şi zboruri au fost anulate
    sau au înregistrat intârzieri chiar şi de câteva ore. Din cauza frigului, s-au înregistrat valori de
    consum istorice, atât la gaze naturale, cât şi la energia electrică, sistemul
    funcţionând la capacitatea lui maximă. O situaţie îngrijoratoare se
    inregistreaza pe Dunare, unde debitul a scăzut dramatic.

    Autorităţile din
    Ungaria, Bulgaria şi România au închis, temporar, pe anumite sectoare
    circulaţia pe acest fluviu, din cauza sloiurilor de gheaţă care sunt un pericol
    pentru nave. Meteorologii români anunţă că, după câteva zile cu temperaturi
    pozitive, este aşteptat un nou val de viscol săptămâna viitoare.

  • România îngheaţă!

    România îngheaţă!

    Ninsorile abundente
    care au paralizat aproape jumătate din România s-au oprit, dar vremea rea nu
    face pauză. Acum pericolul vine de la gerul năprasnic. Minus 29,5 grade Celsius
    – este temperatura întregistrată, miercuri dimineaţă, la Întorsura Buzăului, cea
    mai scăzută pe anul acesta. Judeţul Covasna este, de altfel, considerat polul
    românesc al frigului. Oficial, cea mai mică temperatură înregistrată în ultima
    jumătate de secol în această parte de ţară a fost de minus 35,8 grade Celsius în
    februarie 2005, record care nu mai fusese atins din 1939.
    Informaţia nu este nici pe departe de natură să ţină de cald românilor, care
    tremură la propriu nu numai în Covasna, ci în multe alte judeţe ale României.

    Până joi dimineaţă, meteorologii au plasat capitala Bucureşti, îngropată în
    nămeţi de zăpadă, şi 19 judeţe din sud şi centru sub incidenţa unui cod galben
    de ger. Frigul va persista până la începutul săptămânii viitoare, după cum
    spune meteorologul Mihai Huştiu: ‘Vremea va fi deosebit de
    rece, geroasă noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a ţării. Cele mai
    scăzute valori le vom înregistra în Oltenia, Muntenia, sudul şi estul
    Transilvaniei, unde vor fi minime între -20 şi -15 grade, iar izolat se pot
    înregistra valori termice sub -25 de grade. Până în jurul datei de 26 ianuarie
    vremea va fi, în continuare, deosebit de rece, iar Administraţia Naţională de
    Meteorologie va reveni cu noi informaţii cu privire la temperaturile scăzute.

    Valorile termice foarte mici, în combinaţie cu umezeala şi cu vântul, fac ca
    organismul să resimtă temperaturi cu mult sub cele arătate de termometru. De
    aceea, persoanelor vulnerabile li s-a recomandat să îşi limiteze deplasările în
    aer liber.

    În mai multe oraşe din ţară – Timişoara, Sibiu şi Reşiţa -
    localnicii, inspiraţi de o campanie iniţiată în Bulgaria vecină, au început să agaţe în copaci paltoane, pulovere sau
    fulare pentru oamenii fără adăpost. Şi bucureştenii au fost invitaţi să facă un
    gest similar, după cum preciza Maria Tăutu, reprezentanta unei asociaţii: ‘Sperăm să ajute cât mai multe persoane fără adăpost, mai ales pe această
    perioadă de ger. Printre beneficiarii noştri sunt şi familii cu copii de la 0
    la 15 ani. Cine are de dat îmbrăcăminte, pături, saltele, tot ce poate fi
    folositor, acum, pentru perioada aceasta, este invitat să ni le aducă în Parcul
    Cişmigiu.’

    Surprinzător pentru mulţi, gerul siberian face şi oameni
    fericiţi! Este vorba de fidelii turismului extrem din România! Cazare în frig,
    odihnă pe un pat de gheaţă la temperaturi de peste minus 20 de grade Celsius -
    totul este posibil în Munţii Făgăraş, la Hotelul de Gheaţă şi iglu-urile de la
    Bâlea Lac. Or, zilele acestea, la peste 2.000 de metri altitudine, a urcat un
    grup de circa 30 de britanici, dornici să trăiască o experienţă memorabilă.

  • Retrospectiva săptămânii  4.01 – 10.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 4.01 – 10.01.2015

    Alături de întreaga comunitate internaţională, România condamnă atacul terorist de la sediul din Paris al săptămânalului Charlie Hebdo



    România condamnă cu fermitate terorismul şi toate actele de violenţă la adresa libertăţii de exprimare şi a valorilor democraţiei, este masajul transmis de autorităţile de la Bucureşti după atacul terorist de miercuri, de la sediul din Paris al săptămânalului Charlie Hebdo. Atacul reprezintă un act terorist crud şi laş, a apreciat seful statului roman, Klaus Iohannis, care îi asigură pe toţi partenerii României de întregul sprijin în lupta împotriva terorismului şi a extremismului de orice fel. La rândul sau, premierul Victor Ponta a subliniat că România este solidară cu Franţa şi a condamnat ferm actul de terorism care afectează libertăţi fundamentale. Şi ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat profunda indignare faţă de acest atac, despre care a spus că este unul fără precedent. Întreaga comunitate internaţională a condamnat în termeni duri atacul islamist, iar în majoritatea ţărilor occidentale a fost ridicat nivelul de alertă antiteroristă. Serviciul Roman de Informatii a precizat că, pentru moment, nu există indicii referitoare la pregătirea unor atentate teroriste în Romania si nu se impune ridicarea nivelului de alertă, care rămâne acelaşi – precaut. Fondat în 1969 şi vândut în 45.000 de exemplare, Charlie Hebdo publică în paginile sale caricaturi, relatări, polemici şi texte nonconformiste despre extrema dreaptă, catolicism, islam, iudaism, cultură şi politică.




    Judecătorul Marius Tudose este noul preşedinte al CSM din România



    Consiliul Superior al Magistraturii din România şi-a ales conducerea: judecătorul Marius Tudose este noul preşedinte, iar procurorul Bogdan Gabor este vicepreşedinte. În vârstă de 42 de ani, Marius Tudose a anunţat că îşi propune creşterea eficienţei şi a calităţii actului de justiţie. În magistratură de 20 de ani, el este membru al CSM din 2011. Prezent la şedinţă, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre nevoia de a menţine justiţia independentă, competentă, cu judecători şi procurori oneşti. El i-a încurajat pe magistraţi să nu se lase intimidaţi şi să îşi continue munca, asigurându-i că le va fi un partener loial. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie al Comisiei Europene, acesta a fost şi rămâne un instrument util pentru România, consideră şeful statului roman. El a precizat însă că justiţia românească trebuie să funcţioneze atât de bine, încât mecanismul să nu mai fie necesar.




    Preşedintele român Klaus Iohannis doreşte suplimentarea bugetului Ministerului Apărării



    Preşedintele roman Klaus Iohannis a discutat cu premierul Victor Ponta despre fondurile pentru apărare în 2015 precum şi despre o eventuală alocare de 0,3% din PIB în acest an, pentru finanţarea cheltuielilor militare. De altfel, şeful statului a convocat, pentru luni, consultări cu formaţiunile politice parlamentare pe această temă. Scopul întâlnirilor este încheierea unui acord politic prin care, în 2017, să fie asigurat un prag minim de 2% din PIB pentru Apărare. Alte teme abordate la întâlnirea de lucru de la sediul preşedinţiei au fost stadiul atragerii de fonduri europene, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a absorbţiei acestor fonduri.



    Banca Naţională a României reduce dobanda de politică monetară



    BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,75% la 2,5%. Acesta este un nou minim istoric, banca centrală rămânând astfel consecventă acţiunilor sale de stimulare a creditării în moneda naţională. În 2014, BNR a redus dobânda de politică monetară de mai multe ori, de la 4 procente pe an la 2,75%. În opinia guvernatorului Mugur Isărescu, această decizie survine în urma scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasării ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile şi inflaţiei scăzute din zona euro.



    De la 1 februarie, toţii românii sunt obligaţi să folosească Cardul naţional de sănătate



    În România, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate devine obligatoriu de la 1 februarie. Peste 12,5 milioane de carduri au fost deja tipărite, iar rata de distribuire este în prezent de 90%. Aceasta ar fi trebuit să fie finalizată în noiembrie 2014, însă circa un million de carduri nu au ajuns încă la titulari. Medicii de familie au obligaţia să activeze cardurile până la 31 ianuarie, pentru ca acestea să devină funcţionale. Ei au anunţat că resping ferm posibilitatea de a distribui prin cabinetele lor cardurile de sănătate care nu au ajuns încă la asiguraţi din motive diferite. O perioadă, cardul va circula în paralel cu sistemul actual de confirmare a calităţii de asigurat.



    La Bucureşti a avut loc Gala Studenţilor Români din Străinătate



    Tinerii români cu cele mai bune rezultate pe plan academic şi extracurricular în străinătate au fost premiaţi la Bucureşti, în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate. Cea de-a şasea ediţie a evenimentului a reunit aproximativ 800 de studenţi, personalităţi ale societăţii româneşti, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi jurnalişti. La gală a participat şi Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, care a spus că îşi doreşte ca studenţii români care învaţă în străinătate să găsească oportunităţile care să îi convingă să se întoarcă în România.




    În România temperaturile au coborât foarte mult



    Gerul a pus stăpânire pe întreaga Românie pentru câteva zile. Cea mai scăzută temperatură atmosferică din acest an a fost de minus 34 de grade Celsius, înregistrată la Întorsura Buzăului.

  • România sub asaltul gerului

    România sub asaltul gerului

    După un Crăciun scăldat de razele soarelui, întreaga Românie a fost acoperită de un val de aer polar. Minus 28 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 24 la Braşov, minus 22 la Sibiu şi minus 20 la Târgovişte – acestea sunt valorile înregistrate în noaptea de marţi spre miercuri, prima cu adevărat geroasă care a cuprins întreaga ţară. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în România a fost la Bod, lângă Braşov (centru), unde în februarie 1940 s-au înregistrat minus 38,5 grade Celsius.



    Potrivit prognozelor, vom avea şi cel mai friguros revelion din ultimii 53 de ani, anunţă Mihai Timu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie:


    “Noaptea de revelion va fi chiar mai rece decât noaptea care a trecut, pentru că se aşteaptă ger în toată ţara. Vor fi minime între minus 20 şi minus 10 grade, izolat mai scăzute, iar în centru minimele vor scădea chiar sub minus 25 de grade. După 2 ianuarie vom asista la o încălzire uşoară şi treptată, la început în partea de nord a teritoriului şi la munte, apoi şi în restul teritoriului, astfel încât spre sfârşitul acestei săptămâni vom reveni la un regim termic mai normal pentru data din calendar, cu maxime de minus 4 şi plus 4 grade, iar pe timpul nopţii temperaturile nu vor mai coborî sub pragul gerului de minus 10 grade.”



    În întreaga Românie au fost dispuse în această perioadă geroasă măsuri speciale pentru persoanele fără adăpost. Numai la Bucureşti sunt disponibile aproape 550 de locuri, în cele două centre ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială, dar şi stocuri de haine groase şi încălţăminte pentru cei care refuză să fie cazaţi aici pe timpul nopţii. Şi în alte oraşe primăriile asigură pe toată perioada geroasă spaţii încălzite pentru cei care nu au unde să locuiască.



    Trecerea de la temperaturile de plus 20 de grade la cele de minus 25 reprezintă un şoc puternic pentru organismul uman, avertizează medicii. Ei atrag atenţia că nu sunt indicate excesele şi recomandă consumul de fructe şi legume. Primele persoane afectate sunt cele cu boli cronice, dar nici ceilalţi nu sunt scutiţi de neplăceri. Medicii recomandă evitarea deplasărilor în spaţii deschise şi expunerea la frig şi spun că o atenţie deosebită trebuie să acordăm persoanelor în vârstă şi copiilor. Vremea rea afectează şi alte ţări din Europa.



    În Bulgaria este limitată circulaţia vehiculelor grele de marfă pe autostrăzi. O scădere puternică a temperaturilor, însoţită de căderi abundente de zăpadă şi vânt a lovit Croaţia şi Serbia. Şi Italia a fost afectată de intemperii. În Elveţia, traficul feroviar a fost perturbat din cauza gerului, iar Marea Britanie a înregistrat, noaptea trecută, cea mai scăzută temperatură din acest an.

  • De la efectele gerului la pârtiile de schi

    De la efectele gerului la pârtiile de schi

    Autorităţile române continuă să facă eforturi pentru a veni în ajutorul oamenilor din numeroase localităţi rămase, încă, izolate ca urmare a căderilor importante de zăpadă şi a viscolului care au afectat, în ultima săptămână, în special sudul şi sud-estul ţării.



    Traficul rutier, mai ales pe şosele naţionale şi judeţene, e departe de a se desfăşura normal, în timp ce trenurile circulă în condiţii de iarnă. Prin urmare, premierul Victor Ponta a precizat că, acum, prioritare sunt curăţarea drumurilor şi refacerea proviziilor. El le-a cerut autorităţilor locale, chiar dacă ninsorile şi vântul puternic au încetat, să rămână pe poziţii şi în perioada următoare.



    Dacă, în principal, prefecţii sau primarii au acţionat bine, au existat şi situaţii în care operaţiunile de deszăpezire şi de ajutorare a persoanelor izolate s-au desfăşurat defectuos. Astfel prefectul de Buzău a fost înlocuit din funcţie de Guvern, iar prefecţii de Constanţa şi Brăila şi-au dat demisia.



    În privinţa şcolilor, s-a decis ca atât în Bucureşti, cât şi în 14 judeţe afectate de intemperii acestea să rămână închise şi vineri, pentru a cincea zi consecutiv.



    Odată precipitaţiile abundente cel puţin pentru moment încheiate, locul lor a fost luat, însă, de ger, la Bucureşti meteorologii prognozând, pe termen scurt, temperaturi de până la minus 17 grade Celsius. Nici în perspectivă lucrurile nu stau mai bine! Din 4 februarie vor mai urma trei-patru zile cu temperaturi de până la minus 20 de grade.



    Dacă zăpada şi frigul provoacă multora numeroase neplăceri, în schimb împătimiţii sporturilor de iarnă sunt în culmea fericirii: după mai bine de două luni în care îşi pierduseră aproape orice speranţă că se vor mai putea bucura de zăpadă, precipitaţiile abundente din ultima săptămâna le-au readus apetitul pentru plimbări cu snowboard-ul, săniuş sau schi. Pârtiile din cele mai căutate staţiuni montane sunt tocmai bune. În centrul României, la Poiana Braşov, stratul de zăpadă este cuprins între 50 şi 70 de centimetri. Mijloacele de transport pe cablu — telecabină, telescaun şi bandă snowpark — sunt, toate, funcţionale. Cât despre instalaţiile de producere a zăpezii, acestea funcţionează de aproximativ trei zile pentru a produce o rezervă de zăpadă şi pentru a asigura prelungirea sezonului de schi, întârziat serios în această iarnă atipică, cu temperaturi cu mult peste media sezonului şi cu ninsori care se lăsau aşteptate.



    Potrivit cifrelor oficiale, în România se poate schia pe aproximativ 140 de kilometri de pârtie din 19 judeţe ale ţării. Din cele peste 150 de pârtii de schi omologate, cele mai multe au lungimi de până într-un kilometru.