Radio România Internațional

Tag: Germania

  • Europa şi gazele ruseşti

    Europa şi gazele ruseşti

    Nu puţini sunt analiştii de politică externă care cred că preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi freacă mâinile în aşteptarea iernii, perioadă în care multe dintre ţările europene, în frunte cu marea Germanie, devin şi mai vulnerabile în scenariul în care Moscova decide să închidă robinetul de gaze.


    Pentru un regim total imprevizibil, aşa cum a demonstrat că este cel de la Kremlin, arma energetică, consideră aceiaşi analişti, poate reprezenta, oricând, o ameninţare; mai ales în condiţiile în care economia Rusiei este cocoşată sub presiunea măsurilor punitive ale Occidentului, luate pe fondul anexării Peninsulei Crimeea şi al întreţinerii de către Moscova a curentului secesionist în estul Ucrainei.



    Totuşi, ca semn că, măcar în aparenţă, Rusia este capabilă să-şi schimbe optica, Putin şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, prezenţi, la finele săptămânii trecute, la Milano, la summitul Europa — Asia, au ajuns la un acord de principiu pentru reluarea livrărilor de gaze. Acestea au fost întrerupte încă din iunie, din cauza unei datorii pe care gigantul energetic rusesc Gazprom o evaluează la 4,5 miliarde de dolari.



    O veste bună, cu rezervele de rigoare, şi pentru numeroase ţări comunitare, în măsura în care Ucraina este ţară de tranzit pentru o uriaşă cantitate de gaze ruseşti. La fel ca Ucraina – fostă republică sovietică, dependentă de gazul rusesc şi semnatară, relativ recent, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE -, Rep.Moldova (majoritar românofonă) a anunţat, la rându-i, că vrea să semneze, până pe 1 noiembrie, noul contract cu Gazprom.



    Chişinăul, prin vicepremierul Adrian Candu, care este şi ministru al economiei, a precizat că, odată cu semnarea documentului, doreşte şi o corecţie a preţului pe care-l achită pe mia de metri cubi. O parte din necesarul de gaze al Rep.Moldova este asigurată chiar de România, prin gazoductul, inaugurat în august, ce leagă Iaşiul de Ungheni. În România, cea care depinde doar într-o mică măsură de gazul rusesc, apropierea iernii nu creşte îngijorarea populaţiei şi decidenţilor, întrucât, asigură cei din urmă, au fost agonisite suficiente cantităţi.



    La nivel european, părerile sunt împărţite în privinţa manierei în care trebuie gestionată, de acum încolo, relaţia cu Rusia. O notă aparte pe portativul părerilor exprimate de liderii europeni este cea a premierului Slovaciei, Robert Fico, în condiţiile în care ţara sa, alături de alte state comunitare, inclusiv Romania, a fost, în ultima vreme, victima reducerii nemotivate a volumului de gaze ruseşti. Fico a criticat ipocrizia Occidentului faţă de Putin, fiindcă, susţine oficialul slovac, “pe de o parte institui sancţiuni împotriva lui, pe de alta îl întâmpini la Milano ca pe Michael Jackson”.

  • Grevă a piloților companiei German Wings

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Germaniei despre faptul că Asociația Cockpit” a piloţilor şi inginerilor de zbor germani a anunţat organizarea unei greve, în cursul zilei de 16 octombrie 2014, între orele 12.00-23.59, urmând să fie afectate toate zborurile operate de GERMAN WINGS.



    În perioda precizată, toţi pasagerii sunt rugaţi să contacteze compania aeriană înaintea efectuării călătoriei pentru a se informa cu privire la eventualele modificări şi să ia în calcul posibilitatea de a petrece un timp mai îndelungat în aeroport.



    Cetăţenii români, pasageri ai acestei companii, sunt sfătuiţi să urmărească evoluţia situaţiei pe paginile oficiale de internet ale companiilor: www.germanwings.com şi http://www.lufthansa.com pentru a se informa cu privire la eventualele modificări şi să ia în calcul posibilitatea de a petrece un timp mai îndelungat în aeroport. Nu vor fi afectate zborurile operate de EUROWINGS.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească site-ul MAE, la rubrica Sfaturi, alerte de călătorie” (http://www.mae.ro/travel-alerts) pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

  • Germania: Grevă a Sindicatului german al mecanicilor de locomotivă

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se deplasează pe teritoriul Germaniei cu privire la faptul că Sindicatul german al mecanicilor de locomotivă (GDL) a anunţat organizarea unei greve, pe întreg teritoriul federal, pentru intervalul 15 octombrie 2014, orele 14.00 — 16 octombrie 2014, orele 04.00, urmând să fie afectată circulaţia trenurilor de pasageri pe distanţă lungă, regionale şi orăşeneşti (S-Bahn), precum şi a trenurilor de marfă.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte, pentru informaţii actualizate, atât website-urile de specialitate (www.gdl.de) , cât şi website-ul www.mae.ro.



    Comunicat MAE


  • Jurnal românesc – 13.10.2014

    Jurnal românesc – 13.10.2014

    Ministerul de Externe a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps, pentru a facilita accesul cetăţenilor români din afara ţării la urne. Harta permite vizualizarea locaţiilor secţiilor de votare din străinătate, atât a celor organizate în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi a celor din afara acestora. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, Ministerul de Externe va organiza 294 de secţii de votare în afara ţării. Detalii pot fi găsite chiar pe site-ul instituţiei — www.mae.ro.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită în Germania, dominată de participarea la deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturii Române la Munchen. Cu această ocazie, el a participat şi la vernisajul expoziţiei de fotografie ”România necunoscută”. Agenda vizitei a inclus şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Munchen, Nurnberg şi Ingolstadt. În discuţiile cu aceştia, Bogdan Stanoevici a subliniat că membrii comunităţilor româneşti au un rol determinant în formarea unei imagini pozitive a ţării, în concordanţă cu evoluţiile şi realităţile României. De asemenea, el a vorbit de importanţa recentelor măsuri pe care Guvernul de la Bucureşti le-a luat în sprijinul românilor din diaspora, cum ar fi reducerea taxelor consulare şi programul ”Prima Casă”.




    Organizaţiile românilor din Valea Timocului atrag atenţia că instituţiile din Serbia nu le respectă dreptul la educaţie, cultură, religie şi la informare în limba română. La aceste nemulţumiri se adaugă şi problemele privind organizarea alegerilor pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, care vor avea loc pe 26 octombrie. Reprezentanţii organizatiilor au venit la Bucureşti pentru a le prezenta parlamentarilor situaţia reală. Deputat în comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Eugen Tomac a declarat că va cere Ministerului de Externe să insiste pentru respectarea protocolulului dintre România şi Serbia în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale. El a mai spus că, imediat ce se va instala noua Comisie Europeană, va merge împreună cu liderii românilor din Valea Timocului în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi extindere, dar şi la Comisia pentru drepturile Omului din Parlamentul European.




    În Ungaria, duminică, odată cu alegerile locale, a avut loc şi scrutinul pentru autoguvernările minorităţilor naţionale din această ţară. Aproximativ 5.200 de alegători ai comunităţii româneşti au votat pentru candidaţii înscrişi în cursa pentru autoguvernările locale, în Budapesta şi în patru judeţe, precum şi pentru autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria. Alegerile locale au fost câştigate de partidul de centru-dreapta FIDESZ, aflat la putere.

  • RadiRo transformă Bucureştiul în capitala muzicii europene

    RadiRo transformă Bucureştiul în capitala muzicii europene

    Între 20 şi 27 septembrie, Radio România organizează ediţia a II-a a Festivalului RadiRo, singurul eveniment muzical european care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio din Europa. În cele 8 zile de festival vor concerta la Sala Radio 5 orchestre radio din Finlanda, Cehia, Germania, Franţa şi România, într-un program artistic dedicat muzicii lui Richard Strauss, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german.



    Începând cu 20 septembrie, pentru o săptămână, Bucureştiul va deveni capitala europeană a muzicii clasice” a declarat marți Ovidiu Miculescu, preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, la conferinţa de presă de deschidere a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio — RadiRo. Director de onoare al Festivalului RadiRo este marele dirijor român Cristian Mandeal.



    Pe scenă se vor afla: 5 orchestre radio europene: Finnish Radio Symphony Orchestra, Prague Radio Symphony Orchestra, Stuttgart Radio Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Orchestra Naţională Radio, dirijori de calibru în peisajul muzical internaţional: Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Cristian Mandeal, Tiberiu Soare, solişti de excepţie: pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon, alături de violoniştii Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail şi violonistul Alexandru Tomescu



    “Radio România este unic în Europa şi chiar în afara Europei, prin două evenimente, prin două acţiuni extraordinare pe care le organizează, le susţine, le finanţează, le promovează şi le face să se întâmple. Unul dintre ele este Târgul Gaudeamus iar cel de-al doilea este, categoric, acest Festival Internaţional al Orchestrelor Radio, eveniment unic în Europa şi nu numai”, a declarat Ovidiu Miculescu.



    “Misiunea publică pe care acest serviciu public, Radio România, o îndeplineşte zi de zi, în beneficiul publicului, se întâmplă cu rezultate excelente de audienţă; după cum ştiţi, Radio România este lider de audienţă pe piaţa de radio”, afirma top managerul SRR.



    “Acest Festival Internaţional al Orchestrelor Radio vine, alături de Gaudeamus, de Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic, de proiecte pe care Radio România le desfăşoară în teritoriu, în ţară – şi aici vorbesc despre “Pianul călător”, despre “Vioara lui Enescu la sate”, despre orele de educaţie muzicală, educaţie teatrală. Deci proietele Radio România vin să completeze misiunea publică într-un mod foarte fericit”.



    “Chiar dacă această serie de concerte de excepţie se întâmplă în zona de off air, concertele sunt preluate on air atât de posturile noastre Radio România Cultural și Radio România Muzical, de site-urile, de platformele noastre online şi, mai important, vor fi preluate de European Broadcasting Union şi de Asia Pacific Broadcasting Union, ajungând, practic, din această sală de concerte, prin intermediul Radioului şi ulterior, al platformelor online, în eter, la o audienţă care, cu siguranţă, va depăşi 2 miliarde de ascultător”i.



    “Exemplul recent pe care îl pot aduce în faţa dumneavoastră este succesul Orchestrei Naţionale Radio de la Kuala Lumpur, Malaezia. A fost un moment de excepţie, în care, practic, Radio România a ridicat steagul României în faţa unei audienţe care, din nou, a depăşit miliardul, repet, miliardul de telespectatori şi de ascultători”.



    “Este îmbucurător faptul că acest Festival Internaţional al Orchestrelor Radio stârneşte interesul atât al ascultătorilor, cât şi al iubitorilor de muzică din întreaga Europă şi nu numai.



    “Suntem bucuroşi să vă putem oferi concerte la o performanţă ridicată, absolut comparabil cu ceea ce se întâmplă în marile săli de concerte din lume.



    Radio România rămâne şi dovedeşte şi cu acest prilej că, în domeniul cultural, este lider în piaţa de media din România, find, totodată, unul dintre cele mai performante servicii publice de media din Europa, a adăugat Președintele SRR.

  • Germania – Piloții companiei aeriene Lufthansa în grevă

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Germaniei că negocierile dintre sindicatul piloţilor companiei aeriene Lufthansa şi patronat au eşuat, existând riscul major al anulării tuturor zborurilor acestei companii, care urmează sădecoleze sau să aterizeze pe aeroportul din Munchen.



    Cetăţenii români, pasageri ai acestei companii sunt sfătuiţi să urmărească evoluţia situaţiei pe pagina oficială de internet a companiei www.lufthansa.com.



    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească pagina de internet www.mae.ro pentru informaţii actualizate înainte de a se deplasa în străinătate.



    Sursa: Comunicat www.mae.ro

  • Jurnal românesc – 28.08.2014

    Jurnal românesc – 28.08.2014

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, că România trebuie să fie un exportator de securitate regională. Pentru anul viitor, ţara noastră trebuie să fie primul promotor al integrării europene pentru Republica Moldova, Serbia şi statele din Balcanii de vest. “Aş vrea să arătăm că Uniunea Europeană nu este doar un concept, ci o uniune de valori” — a punctat premierul Ponta. Timp de trei zile, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, ministrul de externe, Titus Corlăţean, face, alături de şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României din întreaga lume şi de directorii institutelor culturale româneşti din străinătate, o analiză a activităţii şi rolului diplomaţiei române.



    Rata natalităţii în România a ajuns aproape la jumătate faţă de acum două decenii. În 2013, în ţara noastră s-au născut 176.000 de copii, faţă de aproape 315.000 în 1990 — scrie în ediţia sa online Ziarul financiar. Lipsa locurilor de muncă îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străinătate, iar pe femei să amâne din ce în ce mai mult naşterea primului copil. Dacă acum 25 de ani, vârsta medie a mamei la naşterea primului copil era de 22,3 ani, anul trecut aceasta depăşea 26 de ani. În 2013, populaţia a scăzut în 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar România a pierdut, într-un singur an, peste 77.000 de locuitori, luându-se în considerare sporul natural şi migraţia.



    Guvernul german a propus, miercuri, măsuri de înăsprire a reglementărilor privind imigraţia cetăţenilor altor state din Uniunea Europeană, pe fondul acuzaţiilor de abuzare a sistemului de asistenţă socială de către imigranţii săraci din România şi Bulgaria — informează publicaţia americană The Washington Post. Şi spaniolii de la El Pais notează că Executivul federal a propus ca cetăţenii Uniunii care nu au un loc de muncă să poată rămâne pe teritoriul Germaniei, cea mai mare economie a Europei, pe o perioadă maximă de şase luni. Totodată, europenilor suspectaţi că ar fi abuzat sistemul de asistenţă socială li se va putea interzice reîntoarcerea în această ţară.



    Proiectul liniei electrice aeriene de înaltă tensiune Reşiţa-Pancevo, care va lega România de Serbia, va necesita o investiţie de 157,5 milioane de lei şi va fi implementat în 26 de luni — potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial. Linia electrică de 400 kV va avea 63 de kilometri, dublu circuit şi 206 stâlpi. Proiectul face parte din strategia Transelectrica — transportatorul naţional de electricitate — de creştere a capacităţii de interconectare a sistemului energetic românesc cu cel al ţărilor vecine.



    Perioada de înscriere pentru cea de-a treia ediţie a Concursului naţional de design de carte, destinat editurilor, graficienilor sau designerilor de carte din România şi Republica Moldova, s-a prelungit până pe 5 septembrie. Până în prezent, au fost primite 82 cărţi care vor fi analizate din punctul de vedere al gradului de originalitate şi inovaţie în conceptul editorial şi al abordării designului de carte. Jurizarea va avea loc în perioada 10-24 septembrie, iar juriul va selecta minimum 25 de cărţi care vor fi prezentate publicului într-o expoziţie itinerantă la Bucureşti, Frankfurt, Paris, Cluj-Napoca sau Iaşi. Toate cărţile selectate de juriu vor reprezenta, de asemenea, România în competiţia internaţională de design de carte “Best Book Design from All Over the World”, Leipzig, 2015.

  • Fotbal flash – 10.07.2014

    Fotbal flash – 10.07.2014

    Germania şi Argentina vor disputa duminică, pe celebrul stadion Maracana din Rio de Janeiro, finala Cupei Mondiale la fotbal. În semifinale, Germania a învins marţi Brazilia cu neverosimilul scor de 7-1, iar Argentina a trecut miercuri de Olanda după executarea loviturilor de departajare, scor 4–2, la finalul celor două reprize de prelungire scorul fiind 0–0. Brazilia şi Olanda vor juca finala mică, programată sâmbătă, la Brasilia.




    Sezonul intern de fotbal începe vineri, 11 iulie, când este programată pe Arena Naţională din Bucureşti finala Supercupei României, dintre Steaua Bucureşti şi Astra Giurgiu. Conform federaţiei române de specialitate, începând cu ediţia din acest an, Supercupa României beneficiază de un nou trofeu ce va fi acordat învingătoarei. Acesta măsoară aproape 70 de centimetri în înălţime şi cântăreşte 6 kilograme. Cupa este realizată din alamă şi placată cu argint, iar în interiorul acesteia se află o minge de fotbal suflată cu aur.



    Steaua Bucureşti are un nou antrenor, Costel Gâlcă, şi vine după un stagiu de pregătire în Anglia, încheiat luni cu meciul împotriva formaţiei cipriote AEL Limassol, scor 1-1. În stagiul de pregătire din Anglia, Steaua a fost învinsă de campioana Bulgariei, Ludogoreţ Razgrad, cu 4-2 şi a întrecut formaţia engleză de liga a treia Oldham Athletic cu 4-1.



    De cealaltă parte, Astra Giurgiu a terminat la egalitate meciul disputat vineri cu formaţia slovenă ND Gorica, scor 2-2, în cursul unui stagiu de pregătire în Italia. Anterior, Astra Giurgiu a jucat un meci amical cu echipa a doua a clubului german Bayern Munchen, încheiat, de asemenea, la egalitate, scor 1-1.



    Sezonul intern de fotbal continuă în perioada 16 — 21 iulie cu optimile de finală ale Cupei Ligii, o competitie nou înfiinţată, în sistem eliminatoriu, la care participă doar echipele din Liga I, iar la 26 iulie este programată etapa inaugurală a campionatului intern, cap de afiş fiind meciul dintre Rapid Bucureşti şi Steaua Bucureşti. Rapid revine în prima Ligă unde va evolua sub conducerea antrenorului interimar Marian Rada, după ce Viorel Moldovan a preluat naţionala de tineret a României. Conform Sport Mediaset, viitorul antrenor al Rapidului ar putea fi fostul atacant argentinian Hernan Crespo, dar aceasta în conditiile în care clubul bucureştean ar fi achiziţionat de Angelo Massone, un avocat Italian specializat în drept sportiv.

  • Germania şi estul Europei

    Germania şi estul Europei

    Graţie ponderii demografice, situării geografice în inima continentului şi vitalităţii economice, neafectată de criză, Germania s-a impus, în anii din urmă, drept cea mai influentă dintre vocile concertului european. Dar a şi suscitat, printre partenerii comunitari, suspiciunea că, în raporturile cu Rusia lui Vladimir Putin, îşi joacă propria carte, uneori în răspăr cu curentul dominant la Bruxelles. Dinamica economie germană are nevoie, pentru exporturi, de vasta piaţă rusă şi, pentru producţie, de livrările continue de petrol şi gaze din Est.



    Fostul şef al Guvernului de la Berlin, social-democratul Gerhrad Schroeder, a fost mereu un amic al Kremlinului şi, după pensionarea politică, a devenit un lefegiu de lux al complexului energetic rusesc, prilejuindu-i analistului britanic Tom Gallagher aprecierea, extrem de dură, că e cel mai ireponsabil cancelar german de la Adolf Hitler încoace.



    Gazoductul North Stream, care, prin Marea Baltică, alimentează Germania ocolind Polonia şi statele baltice, a amplificat temerile privind lipsa de loialitate a Berlinului faţă de colegii din UE. Agresiunea rusă din Ucraina, anexarea Crimeei, destabilizarea estului rusofon au răcit, însă, sensibil, raporturile, până atunci cordiale, cu Moscova.



    În plus, în pofida opoziţiei explicite a Rusiei faţă de reorientarea spre Vest a fostelor sale colonii, Germania a anunţat că susţine integrarea europeană a republicilor ex-sovietice.



    Miercuri, cancelarul creştin-democrat Angela Merkel s-a întâlnit, la Berlin, cu premierii Republicii Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Ucrainei, Arseni Iaţeniuk şi Georgiei, Irakli Garibaşvili. Potrivit unui comunicat al executivului de la Chişinău, d-na Merkel a spus că acordurile de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova şi Georgia le vor semna la 27 iunie vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept şi economia de piaţă.



    La rândul său, Leancă a reafirmat poziţia fermă a Chişinăului în alegerea integrării europene, ca expresie a interesului vital al Republicii Moldova. În numele guvernului interimar de la Kiev, Iaţeniuk a repetat că ţara sa vrea să devină parte a Uniunii şi a cerut comunităţii internaţionale să-l recunoască pe noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, aşa cum au făcut-o deja europenii.



    Ca amfitrion şi ca german născut în est, în fosta zonă de ocupaţie sovietică, d-na Merkel a subliniat că UE nu vrea să intre în concurenţă cu Federaţia Rusă în răsăritul Europei. Soluţia, consideră cancelarul, este nu ca popoarele ex-sovietice să fie silite la o alegere între vest şi est, ci să opteze liber.

  • Atenţionare de călătorie Germania

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se deplasează pe teritoriul Germaniei că, din cauza grevei personalului de la punctele de control de securitate, întreaga activitate de îmbarcare la aeroportul din Frankfurt pe Main este blocată la data de 21 februarie 2014, până la miezul nopţii.



    Potrivit informaţiilor deţinute până în acest moment, nu sunt vizate şi alte aeroporturi. MAE recomandă cetăţenilor români să urmărească site-urile de specialitate pentru a fi siguri că orarul de zbor nu a suferit modificări.

  • Ghidul “Eşti informat, eşti protejat” – informaţii pentru românii care vor să lucreze în Germania

    Ghidul “Eşti informat, eşti protejat” – informaţii pentru românii care vor să lucreze în Germania

    Federaţia Sindicatelor din Germania şi Friedrich-Ebert-Stiftung au lansat, la 19 februarie, ghidul “Eşti informat, eşti protejat!”, (“Ce trebuie să ştiţi pentru a putea lucra cu succes în Germania”), care conţine informaţii care să-i ajute pe cetăţenii români să lucreze legal şi în condiţii echitabile în Germania.



    Ministrul Muncii din România, Mariana Câmpeanu, a declarat la lansarea ghidului că este necesară o atenţie mai mare pentru protecţia lucrătorilor şi pentru combaterea muncii la negru, în acest sens urmând ca Inspecţia Muncii din România să colaboreze cu instituţia similară din Germania pentru identificarea cazurilor care pot duce la exploatarea lucrătorilor români.



    Reprezentantul Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) România, Matthias Jobelius, a declarat că Germania ocupă locul trei în preferinţele românilor care migrează, după Italia şi Spania. “Dacă ne uităm la evoluţiile din ultimii ani, Germania devine tot mai atractivă. Românii sunt bine integraţi pe piaţa muncii. Cota de şomaj a lucrătorilor români este sub nivelul altor migranţi şi sub nivelul mediu din Germania. Însă multor lucrători le sunt încălcate drepturile, pentru că românii vin fără să fie informaţi despre drepturile lor”, a spus Jobelius.



    Aproximativ 260.000 de români sunt în Germania şi cei mai mulţi sunt bine integraţi pe piaţa muncii, pentru că sunt foarte bine pregătiţi, a declarat miercuri, la lansarea unui ghid pentru lucrătorii români, reprezentanta Ambasadei, Julia Gross, precizând că Germania profită de libera circulaţie. Însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Germaniei la Bucureşti, Julia Gross, a spus că libera circulaţie ajută la echilibrarea deficitului de forţă de muncă din ţara sa.

  • Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    REPORTER- Tinʹisiţ ascultâtori vâ spunem bunâ seara dit studioulu a emisunilʹei di la RRI di Bucureşti emisiunea armaneasca cu furnʹia câ toraseara la rubrica oaspiţ la microfon avem harauua s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


    Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdia câ aşi easti şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armânʹ, cata cum Gica Hagi, Cristian Gaţu tu handball, protlu, tu fotbal icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


    Ia câ vini arada, cum spuneam s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu aestâ aradâ tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a lʹei perfermoanţi di tu kirolu dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu aminta şi deapoa aţel di tu Olanda di Hertogenbosch şi nu dip tu soni câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


    Ma prota ş prota s-lʹi spunem buna seara ş ghini vinişi la emisiunea pi armâneaşti tinʹisitâ Simona !



    SIMONA HALEP — Buna seara ş ghini v-aflaiu !



    REPORTER- Simona tu ahurhitâ voi s-ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţâlʹi a tai ?



    SIMONA HALEP — Mama easti |Tana al Iota al Geavela, tata easti al Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.



    REPORTER- Ţi ilikie, câţ anʹ ari Coli ?



    SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di anʹ.



    REPORTER- S-ţâ bâneadzâ ş tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia ma easti cânâscutâ şi ilikia, câţ anʹ ai ş tini dupu turneeli iu suntu tricuti acloţi ilikiili, anʹilʹi ţi âlʹ-ari cafi agiucâtoari.


    Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?



    SIMONA HALEP — Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹ ş giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ ş el cu verişorlʹi amei ş neş cu elʹ unâ dzuuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹ dzâsi câ lIpseaşti s-adar ş io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari, pot s-agiungu bunâ…tenismenâ.



    REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţi ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlʹi pot s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?



    SIMONA HALEP — Ancipui/ Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Constanţa giucai… şi urmatorul Liviu Panait tut di Constanţa.


    Dapoia la 16 di anʹ plecai (fudzii) Bucureşti ca s-mi antrenedzu câ la Constanţa ânʹ trebuiau (lipsea) ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveam.



    REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agioc. Nu ti ntribai, cu lʹirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?



    SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.



    Dit studio:


    CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori ti furnʹia câ tu interviulu telefonic avum unâ dânâseari a ligâturâlʹei a noastâ cu Simona Halep adâvdzem dupu spusili a lʹei di la bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor dupu mamâ-sa spusi cu mari tinʹie di oaspita a noastâ, Simona.


    Ia-lea numili a papanʹilor dupu dadâ-sa:


    – maia dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


    Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.



    REPORTER — Aşi, ş elʹi s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ tora dupu aesti dauâ performanţi mari ?



    SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu câ hiu nipoata a lor.



    REPORTER — S-hârsescu câ ia ţi anami nâ adusi Simona Halep.



    S-triţem ma largu Simona. Cum fu turneulu di Nurnberg, prota ?



    SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ ma greu (ma zori), câ fu primlu, avui ş emoţii mari; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi chiar mi bucurai/ (mi hârsiiu) foarti multu/ (multu di multu) câ câştigai/ amintaiu aclo.



    REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … sigura ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu, di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici cu 6-3; 6-3 şi s-triţem deapoa la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.



    SIMONA HALEP — Da, dit Olanda, di Hertogenbosch fu suprafaţâ diferitâ giucai pi iarbâ; Nurnberg giucai pi zgurâ, fu trecerea dificilâ câ nu i lişor n’tenis s-gioţ di pi unâ suprafaţâ pi altâ aşi di la unâ dzuuâ la altâ.


    Avui meciuri greali, ma Dumnidza vru s-câştig/ s-amintu şi aclo.



    REPORTER- Aşi-i cu agiutorlu al Dumidza tricuşi…aşi easti dealihea Simona şi s-triţem tora la turneulu di Wimbledon.


    Amintaşi tu protlu tur şi vini aţea ta sâ-lʹi dzâţem, aţel ambodyiu câ ti acâţa mesea, durearea tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cum s-clʹamâ …Na Li agiucâtoari.



    SIMONA HALEP — Da. Numirlu şasi (6) n’lumi da giuca foarti (multu) ghini ea şi io giucai ghini da eram obositâ/ (armasâ) câ giucai multi meciuri ninti…



    REPORTER — Earai armasâ, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, earam armasâ, armaş niheamâ şi mi acâţa durerea di spati dar/ ama nu fu ţiva grav ş tora hiu ghini.



    REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu s-nu ai cripari cu durearea di mesi Simona şi vream s-ti ntrebu cându ti adunʹ acloţi cu giucâtorlʹi, agiucâtoarili şi agiucâtorlʹi de, cum ti spunʹ tini? Nu ti ntrabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cum eşţâ, cum ti spunʹ ?



    SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ la noi mi antreabâ tuţ ştiu câ hiu armânâ, dar (ama) n’strainatati, nu, elʹ nu ştiu. Io ancercai s-lâ mai explic dar furâ muşeat impresionaţ, dar nu prea anţileg elʹi.



    REPORTER — Nu para akicâsescu elʹi cari suntu armânʹilʹi, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, da…



    REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spunʹ ş cari suntu armânʹilʹi icâ makidonʹilʹi nu, câ u avem ş numa di makidonʹ… câţe yinimu, di iu yinimu maca him ş makidonʹ ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidonʹ ? Custanţa nu nâ spun ş makidonʹ ?



    SIMONA HALEP — Da, makidonʹ nâ dzâc…



    REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie…pâpânʹilʹi a noşţâ, nu ? Aestâ vream s-ti ntrebu ş cu numa câţe nâ spun ş makidonʹ…



    SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, dar…



    REPORTER — Vahi câ pâpânʹilʹi a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie nu ?



    SIMONA HALEP — Da.



    REPORTER — Avdzâşi di cânticlu aţel, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?



    SIMONA HALEP — A da normal câ lu-avdzâiu, da şi nʹ placi foarti mult/ mi ariseaşti multu da, da.



    REPORTER — Ti ariseaşti multu, nu …



    SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, da…



    REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…e câ agiumsim ş la cânticu vream s-ti ntrebu cum ţâ treţ tini kirolu adyi nu, cându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?



    SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc…maşi aşi câteva dar earam, pâtidzai chiar acum douâ sâptamânʹ, unâ featâ.



    REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hlʹina !



    SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ şi mai earam la pâtigiunea a verişoarilʹei a meali, un ficior avum.


    Earam chiar tora sâmbâtâ dupu ţi vinʹu di la turnee.


    Mai apuc aşi din când n’cându s-neg, dar nu foarte mult.


    In schimb ascultu maşi muzicâ armâneasca.



    REPORTER — Aaa bun, bun lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, ma minduescu câ li asculţâ multi di formaţii, nu ?



    SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu dar in principal anʹ placi/ mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹ-adra ş canticu cându earam nʹica.



    REPORTER — Ţâ adra şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftam maca Hrista Lupci s-nâ spuna aestu cânticu cari ţâ lu adra.


    Nu şteam ti aestâ hâbari câ ţâ adra şi un cânticu şi poati s-nâ lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u adraşi aesti stâmânʹ dit soni cu tenislu aşiţi şi ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?



    SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş deapoa Bastad tu Suedia neg ş deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmânʹ.


    Deapoaia n’America neg la U S Open ta s-agioc aclo.


    Easti un turneu di mari schlem, ca Wimbledon-lu.



    REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu.


    Ascultâtorlʹi a emisiunilʹei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelʹi dit Australia câ şi aclo agiucaşi aoa ş trei patru anʹ di dzâli…Melburne.


    Io ti aveam câftatâ şi atumţea şi aveam tu aţel kiro cându giucai tu Australia aveam faptâ moeabeti cu redactorlu di la Radio Sydney cu Nicu Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ anʹ pari câ ş ti câftarâ ma iara kirolu şcurtu ta s-ţâ lʹa un intrviu.


    Ia aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilʹi di iuiţido dit Europa, dit balcanʹ, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintari cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


    Multâ, multâ sânâtati ş tu soni ma s-vrei sâ spunʹ un zbor ti armânamea di iuţido ?



    SIMONA HALEP — Mulţumesc foarte mult pentru tot !


    Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ` ş mi mârescu câ hiu armânâ ş câ him diferiţ faţâ di alanţâ.



    REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati !


    Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportul pi kilimea veardi, nu cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, pi zgurâ.


    Sânatati multâ s-nâ bânedz !



    SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !






  • Armata română pe frontul din est

    Armata română pe frontul din est

    România a intrat în cel de-al doilea război mondial în 1941, alături de Germania, atunci când toate eforturile pentru menţinerea păcii se prăbuşiseră. Pe 22 iunie 1941, atunci când armata română, alături de cea germană, a trecut Prutul pentru eliberarea Basarabiei răpite de URSS cu un an înainte, puterile învingătoare din primul război mondial erau ele însele în situaţii disperate. Franţa fusese ocupată în iunie 1940, iar Anglia se apăra cu dificultate în propriul arhipelag de furia Wehrmachtului. România, pedepsită de Hitler pentru politica sa francofilă şi anglofilă, s-a alăturat noii ordini germane a Europei şi a contribuit consistent la eforturile de război.



    Armata română a început ofensiva împotriva armatei sovietice pe un front cuprins între Marea Neagră şi Carpaţii Bucovinei. După o rezistenţă slabă opusă de sovietici, de numai trei săptămâni, trupele române eliberează în întregime cele două provincii Basarabia şi Bucovina de Nord. Pe 27 iulie, Hitler îi trimite mareşalului Antonescu o telegramă de felicitare pentru eliberarea teritoriilor româneşti şi îi cere să treacă Nistrul şi să ocupe Transnistria. Unităţile române continuă alături de cele germane ofensiva antisovietică prin sudul Ucrainei şi ajung, în cele din urmă, la Stalingrad.



    Sublocotenentul Ahile Sari mărturisea în 1993 Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română că, la trecerea prin sudul Uniunii Sovietice, a întîlnit grozăvii care i-au depăşit cu mult imaginaţia: ”Mi-a fost dat să văd pentru prima dată un tren de deportaţi sovietici, nu erau prizonieri, ci familii deportate, probabil în Germania. Atunci am luat contact pentru prima dată cu viaţa aceasta şi cu situaţia dramatică în care se aflau aceste figuri care erau dezumanizate, aveau amprenta foamei şi cu gamelele întinse ne rugau să le dăm ceva de mâncare. A fost o imagine tristă pentru mine, întreg eşalonul de ofiţeri şi soldaţi ne-am repezit către ei şi le-am dat ce am putut prin sârma ghimpată şi în lătratul câinilor de pază de la vagoane.”



    La Stalingrad începea dezastrul armatei române în est. Operaţiunea Uranus a armatei sovietice viza atacarea flancului nordic al dispozitivului german de la Stalingrad care era apărat de trupele române şi maghiare, mai slab echipate decât cele germane şi cu un moral mai scăzut. Beneficiind de sprijinul masiv al blindatelor, pe 19 noiembrie 1942 sovieticii au atacat furibund. Dar românii aveau informaţii şi au cerut germanilor ajutor, care n-a venit însă. Sublocotenentul Ahile Sari îşi aduce aminte de un episod din zilele premergătoare atacului sovietic: “În buncărul unui comandant de batalion a fost adus un prizonier rus care ne-a comunicat că într-o zi sau două începe marea ofensivă sovietică, să fim atenţi şi să ne luăm măsuri. Suntem bine înarmaţi, spunea rusul, cu foarte multe maşini de război. Am raportat eşalonului superior, dar nimeni nu a vrut să creadă că după o lună sau două de lupte, în plină iarnă, se mai poate întâmpla ceva. Asta a fost în ziua de 17. În 19 noiembrie 1942, la ora 4 dimineaţa, a început marea ofensivă de la Don şi Stalingrad.”



    La Cotul Donului, armata română a pierdut peste 300.000 de militari. Notarul Mircea Munteanu, în 1998, îşi aducea aminte de participarea sa la război. A fost rănit, a trebuit să se retragă şi să primească îngrijiri medicale în condiţii extreme. Mărturia sa întăreşte şi alte mărturii care afirmă că şi atunci cînd erai rănit şi, teoretic, în afara oricărui pericol, suferinţele nu se terminaseră: ”Pe malul Donului, în 29 noiembrie a început atacul şi un cartuş mi-a intrat în partea stângă, pe sub claviculă şi lângă omoplat. Şi după ce m-au rănit, m-am retras cu nemţii pe un tanc german. Şi m-am întîlnit cu doi majori care m-au văzut pe tancul acela şi m-au chemat jos să mă duc la dânşii. Le-am spus că pe comandantul plutonului l-au spart ruşii cu baioneta! Pe mine s-au apucat să mă panseze. Şi am ajuns la o fermă, un colhoz, Frunza se numea. Am găsit un sergent şi cum mă durea umărul mi-a dat o pâine şi o cutie de conserve, şi-mi zice să merg către un alt sat unde erau vreo 16 căruţe de la Regimentul 16 infanterie. M-am dus şi am găsit căruţele, dar mă durea umărul cumplit pentru că de la ferma Frunza m-am retras călare pe un cal de la artilerie şi trecând pe câmp, de-a dreptul, era zăpadă. Nu prea mare, dar era frig al dracului şi s-a desprins pansamentul, îmi curgea sînge. Pe cal nu mai mă puteam sui că-mi îngheţaseră bocancii. Nu aveam busolă, nu aveam nimic, mă orientam după lună, nu vedeam nimic. Şi când mergeam, se vede un sat. Ne somează o santinelă română şi o întreb unde găsesc eu un sanitar să mă panseze. Îmi răspunde că este un veterinar. Şi am plecat din nou cu alţi răniţi şi ne-am dus vreo 30 de km mai în dosul frontului. Acolo era o baie de campanie, un spital, şi nemţii ne-au dat hainele, cum erau pline de sânge, la etuvă. Pe urmă a venit un tren, ne-au îmbarcat în vagoane de vite căptuşit cu pături şi ne-au adus până în Polonia.”



    Considerată de istoricii militari drept cea mai sângeroasă bătălie din istorie, la Stalingrad a fost pusă borna care a răsturnat situaţia de pe frontul din est. Dar aceasta este ceea ce ştim noi azi cu certitudine, cei de atunci mai sperau într-un alt deznodământ al istoriei care nu este niciodată complet previzibilă.