Radio România Internațional

Tag: gestionarea deseurilor

  • Dobrogea ia măsuri pentru a respecta regulile europene privind colectarea selectivă a deşeurilor

    Dobrogea ia măsuri pentru a respecta regulile europene privind colectarea selectivă a deşeurilor

    Suntem cu
    mult în urma altor state europene în ceea ce priveşte colectarea selectivă a
    deşeurilor. În România, gradul de colectare selectivă este de 7% iar ţinta
    pentru următorii ani este de 20%. Pentru a atinge această ţintă, în Dobrogea
    s-au luat măsuri – una dintre ele fiind implementarea unui proiect cu fonduri
    europene pentru gestionarea deşeurilor din Deltă.



    Directorul Agenţiei Judeţene pentru
    Protecţia Mediului, Celzin Latif, spune că judeţul Constanţa nu are niciun
    depozit de gunoi neconform iar constănţenii au devenit mai responsabili:




    În judeţul
    Constanţa nu există depozite de deşeuri neconforme. Colectarea deşeurilor, la
    nivelul judeţului Constanţa, se realizează atât în amestec cât şi separat, în
    funcţie de sistemul adoptat de administraţiile publcie locale, la nivelul
    fiecărei localităţi. S-a optat, cu preponderenţă pentru colectarea separată, a
    deşeurilor reciclabile, prin amplasarea de containere în zonele cu blocuri şi
    sistemul din poartă în poartă, pentru zonele cu case. Se colectează în amestec,
    pe două fracţii, fracţia uscată fiind sortată în staţia de sortare.





    Şi Primăria
    Constanţa anunţă că platformele de colectare vor fi împărţite pe două secţiuni,
    pentru o mai bună colectare a deşeurilor reciclabile. Purtătorul de cuvânt al
    Primăriei, Diana Sobaru: Pentru a
    încuraja colectarea selectiva a deşeurilor, Primăria Municipiului Constanţa
    anunţă că platformele de colectare din oraş vor fi împărţite pe două secţiuni:
    deşeuri reciclabile şi deşeuri menajere.     Lucrările au fost
    executate deja în zona centrală, zona peninsulară, cartierele Tomis I şi Tomis
    II şi se vor extinde la toate cele 389 de platforme din oraş.


    Situaţia
    colectării deşeurilor este pe care să se îmbunătăţească şi în Deltă. Acolo, în
    urmă cu 10 ani, a demarat un proiect privind gestionarea deşeurilor.


    În ce a
    constat proiectul până acum, ne spune preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare
    Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ilie Petre: A constat în
    execuţia depozitului conform de la Mihai Bravu şi a staţiei de tratare
    mecano-biologică şi în achiziţia de utilaje pentru transportul deşeurilor şi
    pubele pentru colectarea de la cetăţeni. Deci, asta în ceea ce priveşte
    practic, investiţia de bază. Mai departe, după definitivarea investiţiei
    fizice, ADI Deşeuri Menajere Tulcea a avut de executat două licitaţii, şi anume
    pentru delegarea operatorului de depozitul conform şi staţia de tratare
    mecano-biologică şi o a doua licitaţie pentru colector.





    Autorităţile estimează că sistemul de
    Management Integrat al Deşeurilor din Delta Dunării va începe să funcţioneze în
    acest an. Deocamdată, proiectul este întârziat din
    cauza contestaţiilor.



    Ilie Petre, spune că a doua licitaţie a
    fost contestată şi are termen pe 21 februarie la Curtea de Apel: În acest
    moment, prima licitaţie a fost efectuată, suntem în procedură de aprobare, în
    Adunarea Generală a Acţionarilor, a contractului iar cea de-a doua licitaţie,
    practic docmentaţia a fost ridicată în SICAP şi a fost contestată. Suntem la
    Curtea de Apel în constestaţie, unde avem pe data de 21 februarie, prima
    înfăţişare. În mod normal, dacă nu am fi avut contestaţii, acum în februarie am
    fi făcut contractul. Oricum, anul acesta ar trebui să fie funcţional. Mai mult
    de trei luni de zile sper să nu dureze procedura de la Curtea de Apel.




    Sistemul de
    Management Integrat al Deşeurilor din Delta Dunării este finanţat din fonduri
    europene iar valoarea totală a proiectului, în urma semnării contractelor de
    achiziţii a fost de aproape 93 de milioane de lei.






  • Viitorul deşeurilor în Uniunea Europeană

    Viitorul deşeurilor în Uniunea Europeană

    Până în 2025, cel puțin 55% din deșeurile
    municipal ar trebui să fie reciclate. Ținta va crește până la 60% până în 2030
    și 65% până în 2035.

    Uniunea Europeană consideră că îmbunătățirea gestionării deșeurilor nu va
    aduce beneficii doar mediului şi climei ci și sănătății umane    . Politica Uniunii
    Europene pune accent pe dezvoltarea
    economiei circulare    , adică dezvoltarea unui sistem în care valoarea produselor,
    a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp
    posibil. Până în 2025, cel puțin 55% din deșeurile municipale, din gospodării
    și întreprinderi, ar trebui să fie reciclate. Ținta va crește până la 60% până
    în 2030 și 65% până în 2035. 65% din materialele de ambalare vor trebui
    reciclate până în 2025 și 70% până în 2030.

    La nivelul Uniunii Europene sunt
    stabilite obiective separate pentru anumite materiale de ambalare, cum ar fi
    hârtia și cartonul, materialele plastice, sticlă, metal și lemn. În cadrul
    ședinței plenare a Parlamentului European din aprilie, deputații europeni au
    discutat pe marginea așa-numitului pachet de deșeuri pentru a
    construi o economie circulară în care deșeurile menajere să fie reciclate și reutilizate.
    Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de
    creștere a reciclării au fost convenite oficial de statele membre și de
    negociatorii Parlamentului.

    Cu amănunte Simona Bonafè, raportor în Parlamentul
    European    : Stabilirea
    standardelor ia în considerare întreaga viață a unui produs și am convenit
    asupra nevoii de a schimba comportamentul de afaceri și de consum. Pentru prima
    dată, statele membre vor fi forțate să urmeze o acțiune legislativă convenită.
    Acum, aspectul principal este legat de deşeurile de ambalaje. Pentru prima dată
    avansăm o cifră de maximum 10% pentru depozitele de deşeuri și separarea
    produselor organice, textile și deșeuri periculoase. Trebuie să reamintesc, de
    asemenea, că, pentru prima dată în legislația Uniunea Europeană, se face
    trimitere la problema etică a deșeurilor de alimente.


  • Gestionarea deşeurilor şi reciclarea în România

    Gestionarea deşeurilor şi reciclarea în România

    Gestionarea
    deşeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România şi de
    aceea Ministerul Mediului are ca prioritate punerea în aplicare a obligaţiei de
    colectare separată pentru a creşte ratele de reciclare. Pe 1 februarie va fi
    lansat Planul naţional de informare-conştientizare a cetăţenilor în vederea
    obţinerii ţintelor pentru colectarea selectivă.

    Abordarea
    Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor se bazează pe
    ierarhia deșeurilor, care stabilește o ordine de prioritate în elaborarea
    politicii privind deșeurile și în gestionarea deșeurilor la nivel operational,
    prin prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, recuperarea și cea
    mai puțin preferabilă opțiune, eliminarea care include depozitarea deșeurilor
    și incinerarea fără valorificare energetică. Perioada de tranziție acordată României
    prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind
    depozitele de deșeuri s-a încheiat în 2017 și, prin urmare, România va trebui
    să închidă cele peste o sută de depozite de deșeuri neconforme. România a făcut
    uz de posibilitatea de a amâna cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul
    2010 privind reducerea cu 50% a volumului de deșeuri destinate depozitării, pe
    care a raportat că l-a îndeplinit în 2014. În acelaşi timp, România a optat
    pentru o nouă derogare până în 2020 pentru punerea în aplicare a obiectivului
    de reducere cu 35% a volumului de deșeuri destinate depozitării. Prin urmare,
    gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România şi de
    aceea Ministerul Mediului are ca prioritate punerea în aplicare a obligației de
    colectare separată pentru a crește ratele de reciclare.

    Cu explicaţii Graţiela
    Gavrilescu, ministrul mediului: Procesul acesta începe de la fiecare dintre
    noi. Fiecare cetăţean trebuie să fie bine informat, care este câştigul lui dacă
    colectează selectiv, trebuie să i se explice, şi asta vom face de la 1
    februarie când vom lansa Planul naţional de informare-conştientizare a
    cetăţenilor în vederea obţinerii ţintelor pentru colectarea selectivă.
    Cetăţeanul poate să aleagă între a da operatorului aceste deşeuri colectate
    selectiv şi să plătească un tarif mai mic pe serviciul de salubrizare, deci
    înseamnă o economie penru bugetul fiecărei familii, sau cetăţeanul se poate
    duce el personal să ducă aceste deşeuri la un supermarket, de exemplu, şi funcţie
    de cantitatea pe care el o dă să primească o cantitate de produse aferente
    deşeului pe care l-a depus.


  • Importanţa colectării selective a deşeurilor

    Importanţa colectării selective a deşeurilor

    Politicile Uniunii Europene privind gestionarea
    deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a
    sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în Uniunea Europeană.
    Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de
    deșeuri generate și, atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a
    promova utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai ridicate de
    reciclare și eliminare în condiții de siguranță. Abordarea Uniunii Europene în
    ceea ce privește gestionarea deșeurilor se bazează pe trei principii:
    prevenirea producerii deșeurilor, reciclare și reutilizare și îmbunătățirea
    eliminării finale și a monitorizării.




    Despre importanţa reciclării deşeurilor în România
    ne vorbeşte Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: Este extrem de important
    să colectăm selectiv şi România la ora actuală este la un nivel de reciclare de
    5%, cu foarte mult sub media celorlalte ţări membre din Uniunea Europeană şi,
    pentru că ar trebui să protejăm şi să avem grijă de resursa naturală, este
    extrem de important să explicăm fiecărui cetăţean să facă de la bun început o
    colectare selectivă pe tipuri de deşeuri, respectiv pe hârtie, pe sticlă, pe
    pet-urile din plastic şi pe cele de metal. Deci, sunt 4 tipuri de deşeuri. Dacă acestea ar fi puse separat, în
    tomberoane separate, în saci separaţi şi ar fi colectate de către operatorul de
    salubrizare tot separat, nu amestecate, aceste fracţii uscate cum se numesc
    ele, cele 4 tipuri de deşeuri şi fracţia umedă, respectiv deşeurile din
    gospodăriile noastre, deci deşeu partea umedă, atunci binenţeles că acestea ar
    intra într-un proces de reciclare, iar populaţia ar putea să beneficieze de
    nişte facilităţi în sensul că prin o durată mai mare de viaţă a unui ambalaj preţul
    lui în timp poate să fie diminuat, deci preţul total ar putea să scadă.