Tag: GFK

  • Cifre economice pozitive

    Cifre economice pozitive

    Produsul Intern Brut al României a crescut, în primul semestru al
    acestui an, cu 4,8 procente faţă de perioada similară a anului trecut, conform
    ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistiscă şi de Eurostat. Cifrele
    au fost anunţate, miercuri, în deschiderea şedinţei de guvern, şi de premierul
    Viorica Dăncilă:


    Trimestrul II din 2019 este cel de-al
    cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste
    un procent de la un trimestru la altul. În primele 6 luni ale acestui an,
    investiţiile străine directe au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a
    anului trecut.


    Şeful guvernului de la Bucureşti a mai spus că România
    se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică pe
    primul trimestru al anului. Oficialul a mai precizat că, de la începutul anului
    până în prezent au fost înregistrate peste 53 de mii de noi locuri de muncă.


    Cifrele
    din statistici sunt confirmate şi de un studiu al companiei GFK care arată că venitul
    net anual pe cap de locuitor a crescut în România cu 18% anul trecut, ajungând
    la aproape 5.100 de euro, cu aproximativ 1000 de euro mai mare decât în 2016.
    În ceea ce priveşte puterea de cumpărare a românilor, adică venitul net anual
    după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale, Bucureştiul şi judeţe Cluj, Timiş şi Ilfov sunt cele mai dezvoltate zone.


    În
    Capitală, puterea de cumpărare este cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Studiul
    estimează, însă, că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi
    Alba Iulia sunt oraşele care, în curând, vor cunoaşte o dezvoltare mai
    mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi
    centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Studiul remarcă o
    creştere a nivelului de trai în judeţe din centrul ţării, cu putere de
    cumpărare peste medie, unde se configurează o nouă zonă industrială a României
    care atrage masiv investiţii. Clujul, Timişoara şi Braşovul ocupă locuri de top
    şi la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii. Aradul,
    la graniţa de vest a ţării, şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de
    transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia, în centrul
    României, este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară,
    cu cele mai multe proiecte smart city implementate – se mai menţionează în
    concluziile studiului.


    Să mai spunem că la polul opus se află judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu, unde puterea de
    cumpărare este mult sub media pe ţară.

  • Jurnalul românesc – 14.02.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat, marţi, că va anunţa în zilele următoare data la care se va organiza
    referendumul pe care l-a iniţiat pe tema continuării luptei anticorupţie. Tot
    marţi, plenul Senatului a adoptat, în unanimitate, ordonanţa guvernamentală de urgenţă ce abrogă
    controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea crizei
    politice de la Bucureşti. Actul normativ intră, acum, pe agenda Camerei
    Deputatilor. De două săptămâni, sute de mii de protestatari din ţară şi
    din diaspora cer demisia cabinetului PSD-ALDE, pe care-l acuză că, prin
    modificarea codurilor, a încercat să exonereze de responsabilitate penală
    personaje politice influente şi funcţionari din administraţia centrală şi
    locală. În paralel, câteva sute de
    partizani ai Executivului au solicitat, iarăşi, demisia şefului statului,
    despre care spun că nu-şi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.




    75% dintre români consideră că
    problemele privind sărăcia şi sistemul medical ar trebui să aibă prioritate la
    rezolvare – reiese
    dintr-un studiu online realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă şi
    WaveTreeZero remis, marţi, AGERPRES. La o distanţă destul de
    mare sunt situate problemele ce ţin de drepturile angajaţilor (dreptul la
    concediu de odihnă, concediu medical), cu un procent de 32%, urmate de cazurile
    sociale grave (copii bolnavi de cancer, spre exemplu), cu un procent de 29% şi
    probleme ce ţin de drepturile omului, cu un procent de 18% – se arată în
    document.




    Economia României a crescut în
    anul 2016 cu 4,8%, relevă datele comunicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În trimestrul IV din anul
    trecut, Produsul Intern Brut a crescut
    cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 4,7% faţă de acelaşi trimestru din
    2015. Creşterea economică din 2016 este cea mai mare înregistrată de România după 2008. În 2015, economia
    a avansat cu 3,9%.




    În 2016, piaţa bunurilor de folosinţă
    îndelungată în România a atins
    2,5 miliarde de euro, în creştere cu 9,2% comparativ cu anul precedent, reiese
    dintr-un studiul GFK, publicat, marţi,
    de AGERPRES.
    Creşteri semnificative, de peste 20 de procente, au fost la electronice, care
    au generat vânzări de 463 milioane euro, electrocasnice mari (577 milioane
    euro) şi electrocasnice mici (178 milioane euro). De cealaltă parte, piaţa IT a consemnat cel mai
    semnificativ declin, de peste 15 %, şi a ajuns la 419 milioane euro.




    Salariile a
    peste două treimi (67%) dintre dezvoltatorii de software români generează
    costuri sub 20 de dolari pe oră, România fiind ţara cu cele mai mici costuri cu
    forţa de muncă din IT din Uniunea Europeană. În Germania, doar 28% dintre
    programatori costă sub 20 de dolari pe oră, în timp ce în Polonia
    ponderea acestora este de 40%, potrivit datelor publicate de InvestRomania,
    instituţia guvernamentală pentru promovarea investiţiilor străine. În România
    forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decât în alte ţări pentru că
    şi costul vieţii este mai redus. În cazul companiilor mari, nu neapărat costul
    cu salariaţii a fost un avantaj care să determine decizia de a investi, pentru
    că în acest moment există companii mari din IT care oferă şi 3.000 de euro pe lună pe contract de muncă programatorilor,
    a explicat Răzvan Rada, general manager în cadrul Head Hunting IT.




    Echipa feminină de tenis a
    României va întâlni, pe teren propriu, în perioada 22-23 aprilie, formaţia
    Marii Britanii, în meci de baraj pentru menţinerea în Grupa Mondială II a Fed
    Cup, potrivit tragerii la sorţi efectuate marţi la Londra. La sfărsitul
    săptămânii trecute, România a fost
    învinsă, la Bucureşti, cu 3-1 de
    Belgia în primul tur al Grupei Mondiale II a Fed Cup, varianta feminină a Cupei Davis. România şi Marea Britanie au jucat de
    cinci ori în Cupa Federaţei, tricolorele câştigând de patru ori.

  • Jurnal românesc – 20.01.2017

    Jurnal românesc – 20.01.2017

    Aflaţi în vizită în Statele Unite, premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au participat la o cină în format restrâns alături de preşedintele american ales, Donald Trump. Preşedintele Camerei scrie, pe pagina sa de Facebook, că i-a transmis lui Donald Trump dorinţa autorităţilor de la Bucureşti de a duce parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite la un alt nivel, iar preşedintele a răspuns că acest lucru se va şi întâmpla. Cei doi oficiali români s-au mai întâlnit în Statele Unite cu preşedinţii Comisiilor pentru afaceri externe şi pentru servicii secrete din Camera Reprezentanţilor, precum şi cu viitorii consilieri la Casa Albă, pentru securitate naţională şi securitate cibernetică. Liviu Dragnea a discutat cu preşedintele Comisiei permanente speciale pentru intelligence din Camera Reprezentanţilor, Devin Nunes, despre combaterea terorismului şi a ameninţărilor comune care vizează cele două state. În context, Liviu Dragnea a dat asigurări că România va rămâne fel de implicată, iar oficialul american a apreciat modul în care a decurs colaborarea dintre Washington şi Bucuresti în această privinţă.



    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale că, începând cu 20 ianuarie, vor intra în vigoare noile valori ale tarifului de utilizare – rovinieta. Tarifele, stabilite în funcţie de tipul de vehicul şi durata de utilizare a infrastructurii rutiere, au rămas neschimbate pentru autoturisme: 3 euro pe 7 zile, 7 euro pe 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile, respectiv 28 de euro pentru 12 luni. Pentru vehiculele de transport marfă cu Masa Totală Maximă Autorizată mai mică de 3,5 tone, noile tarife de rovinietă sunt: 6 euro pe 7 zile, 16 euro pe 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile, respectiv 96 de euro pentru 12 luni. Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone, noile tarife de rovinietă sunt: 4 euro pentru o zi, 16 euro pe 7 zile, 32 de euro pe 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile, respectiv 320 de euro pentru 12 luni.



    Puterea de cumpărare în România se situează la o treime din media europeană, relevă un studiu realizat de GfK – companie specializată în studii de piaţă şi despre consumatori, realizate în peste 100 de ţări. Cu o putere medie de cumpărare de 4.181 de euro, românii rămân pe locul 33 în clasament, la fel ca în 2015, situându-se cu mult sub puterea medie de cumpărare, de 13.672 de euro, pentru cele 42 de ţări europene analizate. Bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară, valoare care plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Topul primelor zece ţări din Europa, după puterea de cumpărare, este condus de Liechtenstein, urmat de Elveţia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Danemarca, Austria, Suedia, Germania şi Marea Britanie.



    Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în găsirea de angajaţi calificaţi, în contextul în care numărul şomerilor a depasit 520.000 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,7%. Datele au fost publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.


  • Jurnal românesc – 26.05.2015

    Jurnal românesc – 26.05.2015

    O delegaţie a
    FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a evaluat cu autorităţile de la
    Bucureşti, timp de o săptămână, impactul scăderilor de taxe şi impozite
    prevăzute de noul Cod Fiscal. Executivul insistă că România are nevoie de
    relaxare fiscală, fapt recunoscut de finanţiştii internaţionali, care vor,
    însă, garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate
    de guvernul român. Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale vor
    reveni la Bucureşti la sfârşitul lunii iunie, când va avea loc misiunea de
    evaluare a acordului aflat în derulare, pe care România doreşte să-l încheie în
    toamnă. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice, în 2009,
    este de tip stand-by, a fost
    încheiat în septembrie 2013 pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2
    miliarde de euro.




    Colaborarea dintre Occident şi Orient pentru
    combaterea ameninţărilor venite din partea organizaţiei teroriste Statul
    Islamic va fi analizată la Bucureşti de specialişti din Orientul Mijlociu,
    România şi alte ţări din Europa, experţi în lupta împtoriva terorismului. Ei
    vor participa, joi, la Conferinţa internaţională cu tema Lupta împotriva
    terorismului şi nevoia unei culturi de securitate.




    Activităţile militare multinaţionale
    desfăşurate în România vor fi, în acest an, mai numeroase, a declarat ministrul
    Apărării Naţionale, Mircea Duşa. Prezent la reuniunea anuală a ataşaţilor
    Apărării acreditaţi la Bucureşti, ministrul Duşa a precizat că, în prezent, în
    România se derulează câteva astfel de exerciţii de mare amploare. El a mai spus
    că, în 2014, numărul activităţilor de instruire la nivel naţional a crescut cu
    25 de procente faţă de anul precedent. De asemenea, cele executate la nivel
    bilateral sau de aliat au înregistrat o creştere cu 133%.




    România îşi
    doreşte îmbunătăţirea dialogului cu ţările africane în domenii precum educaţie,
    agricultură, infrastructură sau turism. Potrivit ministrului delegat pentru
    relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, România le poate împărtăşi
    ţărilor africane din experienţa ei în ceea ce priveşte securitatea,
    desfăşurarea procesului electoral sau instruirea forţelor de poliţie şi
    jandarmerie. Oficialul român a amintit, de asemenea, că sunt teme de mare
    actualitate care preocupă în egală măsură ambele părţi, precum lupta împotriva
    terorismului sau a migraţiei ilegale.




    Mai puţin de o treime dintre români au făcut
    cumpărături pe internet în ultimul an. Un studiu GfK arată că doar 31% din
    populaţie a achiziţionat măcar un produs sau un serviciu în mediul online. Cel
    mai frecvent fac astfel de cumpărături persoanele cu vârste până în 35 de ani
    şi care trăiesc în oraşe cu peste 200 de mii de locuitori, iar bărbaţii sunt
    mai activi în acest domeniu decât femeile. Hainele şi cosmeticele, dar şi IT-ul
    şi electronicele sunt categoriile cele mai căutate, urmate de aparatele
    electrocasnice şi de cărţi. Cumpărăturile online nu implică însă şi plata prin
    aceeaşi metodă, marea majoritate a clienţilor – peste 90% – preferând să
    plătească în numerar, la livrare, conform sondajului realizat pe un eşantion de
    o mie de persoane.

  • Românii şi sistemul asigurărilor de sănătate

    Românii şi sistemul asigurărilor de sănătate

    În România, sistemul medical este, în mare parte, un sistem public. În ciuda faptului că în ultimii ani s-au înfiinţat multe clinici şi cabinete private, chiar şi spitale private, ele îşi primesc finanţarea, în mare parte, tot prin sistemul asigurărilor publice. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atât angajatorii, cât şi angajaţii virează un procent din veniturile lor către acest sistem, iar banii strânşi sunt administraţi de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Procentul acesta — 5,2% provenind de la angajator şi 5,5% provenind de la angajat — asigură plata integrală a unui pachet de bază de servicii medicale precum şi a serviciilor medicale de urgenţă. În paralel, românii îşi pot procura, prin cotizarea la un sistem privat de asigurări, şi alte servicii medicale, fără să li se permită, însă, să renunţe la cel public. Pentru a afla câţi români îşi fac o asigurare medicală privată, firma de cercetare de piaţă, GFK România, a realizat un studiu pe această temă. Ana Maria Drăgănică, Group Account Manager în cadrul acestei companii, ne-a spus că majoritatea românilor (93%) sunt asiguraţi doar ai sistemului public de sănătate. Care este situaţia accesării asigurărilor private?



    Ana Maria Drăgănică: Marea majoritate a populaţiei beneficiază de asigurări în sistemul public de sănătate. Doar 2% dintre respondenţi au spus că au abonament la o clinică privată — plătit integral de persoana respectivă sau în partneriat cu compania la care lucrează –, iar alţi 2% au declarat că au o asigurare privată de sănătate. Aproape 4% dintre români apelează, aşadar, la sistemul medical privat.



    Iată ce am aflat noi întrebând o asigurată obişnuită de ce a ales să contribuie doar la sistemul asigurărilor publice: Pentru că este obligatoriu. Dacă s-ar fi putut, aş fi ales sistemul privat, dar numai dacă ar fi fost sau — sau”, nu aşa cum este acum: pe lângă cotizaţia la sistemul public, să contribui şi la cel privat. (…) Aş fi ales sistemul privat pentru că modalitatea de abordare a serviciilor este mai uşoară. Poţi să suni, îţi faci programare. În plus, cred că au cabinete mai moderne, dotate cu tehnologii mai noi, decât cele din sistemul public.”



    Pentru analiştii sistemului medical din România, reticenţa pacienţilor de a-şi încheia o asigurare privată de sănătate poate fi explicată şi în alţi termeni care ţin, mai degrabă, de economie şi de o anume viziune asupra rolului statului, consideră doctorul Gabriel Diaconu: În România, sistemul de sănătate este un sistem de tip monopol, ceea ce înseamnă că piaţa de asigurări de sănătate este dominată prin legi de către stat. Nu există oprelişti cel puţin teoretice pentru piaţa asigurărilor private. Pe de altă parte, penetranţa asiguratorilor privaţi este redusă. Penetranţa asiguratorilor privaţi pe piaţă a fost limitată de oferta statului român pentru care, cel puţin la nivel de discurs public, sănătatea ţine de obligaţiile sale şi din ea nu se pot face bani. Cu alte cuvinte, statul-social investeşte şi redistribuie o bogăţie pe care o acumulează prin contribuţiile cetăţenilor.



    Pe lângă alegerea sau imposibilitatea financiară a multor români de a nu plăti două tipuri de asigurări medicale — şi cele publice, şi cele private – , mai apare şi percepţia referitoare la diferenţa de costuri dintre cele două sisteme. Întrebată dacă ar costa-o mai mult o asigurare privată decât una publică, interlocutoarea noastră, deşi nu a făcut calcule detaliate crede că: Sistemul privat pare mai scump decât cel public.”



    În ceea ce priveşte costurile, lucrurile se complică. Aici intervin atât mentalitatea pacientului din România, cât şi aşa-numitele plăţi informale — cadourile în bani sau cadourile propriu-zise prin care pacientul se asigură că medicul îl îngrijeşte corect. Gabriel Diaconu: Mersul la doctor este văzut ca o chestiune de necesitate, nu ca o chestiune de sănătate. Necesitatea se referă la dureri insuportabile pe care nu le mai poţi atenua pentru că tratamentul recomandat de prieteni sau de farmacişti nu e eficient. Aici e vorba de o educaţie precară a consumatorului de sănătate din România care n-o să-şi facă niciodată un buget integrat de sănătate, nu se va gândi niciodată proactiv la sănătatea lui. Dar plata informală pe care o dă doctorului pentru o operaţie de apendicită plus celelalte costuri legate de faptul că a lipsit de la serviciu, toate astea adunate duc la o sumă mai mare decât cea pe care ar da-o unui asigurator privat. Mai intervine un factor şi anume: proximitatea. În provincie, de pildă, oamenii aveau o reţea de proximitate care include mediul de dispensar, medicul de familie, medicul de la spitalul judeţean pe care-l cunoşteau. Lucrurile s-au schimbat în ultima vreme şi din cauza migraţiei medicilor.



    În plus, studiul GFK nu surprinde un alt aspect. Mulţi români apelează la serviciilor cabinetelor particulare plătind direct la casierie, nu prin asigurare sau abonament. Gabriel Diaconu: Oamenii care merg la o clinică privată se duc acolo ca la un supermarket de servicii private. Dacă cineva are o infecţie urinară, de pildă, se duce direct la clinica privată şi, dacă s-a documentat pe internet, o să ceară un sumar de urină, direct, fără recomandare medicală. În sistemul public, există o procedură: medicul de familie te trimite la medicul specialist.”



    Mai există, însă, o categorie de respondenţi incluşi în studiul citat mai devreme. Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager în cadrul GFK România, ne vorbeşte despre ei. Peste 15% dintre respondenţii situaţi în grupa de vârstă 18-34 de ani nu beneficiază de nici un fel de asigurare. Ei se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă şi constituie un semnal de alarmă atât pentru sistemul public, cât şi pentru cel privat.”



    Fac aceste persoane parte dintre cele care se duc şi plătesc factura direct la casieria cabinetelor medicale particulare? Doctorul Gabriel Diaconu crede că nu. Probabil că nu, pentru că aceleaşi zone unde se remarcă acest deficit de asiguraţi la stat sunt zone cu rată mare de şomaj, zone cu sărăcie mare, zone cu aglomerare mare de boală şi mortalitate prematură. Pentru aceşti oameni nici sistemul asigurărilor publice, nici sistemul asigurărilor private n-au găsit o soluţie.”



    Proiectată de multe ori, în mai multe variante în funcţie de viziunea socială a diferitelor guverne care s-au succedat la conducerea României în ultimii ani, reforma asigurărilor medicale îşi aşteaptă încă forma definitivă.