Radio România Internațional

Tag: GfK Purchasing Power Europe

  • Românii și standardul a lor di bană

    Românii și standardul a lor di bană



    Bana s’dizvărteaşti tru un univers a ţifrilor, ase că studiile mutrinda nivelu di bană adrati di lenu turlii di companii di profil ică datili ţentralizate pitricuti di Institutul Național di Statistică, ti exemplu, nu pot s’armănă nibăgati oară. Aeşţă suntu indicatori importanți tră atea că yilipseaşti nivelu a amintatiţloru și putearea di ancupărari, standardul di bană și gradlu di haristuseari a oamenilor tru raport cu bana pi cari u duc, spun ţiva ti nivelul di educație ică ti aţelu di sănătate, ama și ti turlia tru cari aeșţă potu şi lă da di mănă s’aibă ună casă, ună aftuchină ică ună vacanță. Un ahtari studiu, adratu di GfK Purchasing Power Europe, spuni ti exemplu, că 2022 fu un an tru cari niţi biletele di avion, niţi pachetele di vacanță nu avură multă căftari, româñilli, găilipsiţ di evoluția economică yinitoare, declarânda tru ună proporție cabaia mari că au naeti s’economisească păradz ma mulţă (68%) și s’inveastiască tru educație (22%). Studiul spuni, tutunăoară, că putearea medie di ancupărare eara cu 51% sum media europeană, aţea ti u spunea România pi loclu 31 ditu ateali 42 di ţări analizate.



    Ateali ditu soni date, vinite aestă aradă di la Institutlu Național di Statistică, spuni că, acă amintatiţli totale medii tu mesu fură, tru România, anlu tricut, di aproapea 6.500 lei (circa 1300 di euro) pe nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, nivelu di bană nu easti unu ma bun. Aesta, di itia că inflația și spusi anamea — hărgili fură ma mări di 85% ditu păradzlli amintaţ. La nivel di căsăbadz, amintaticlu total năstricu 7.000 lei (circa 1400 di euro), dimi fu di 1,3 ori ma mar andicra di la hoară. Protili hărgi fură ateali cu consumlu ditu nicukirata, pisti 60%, cum şi tră păltearea a taxelor şi impozitelor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentare eara un cirecu ditu consumul a nicukiratiloru, deapoa yinu aţeali ti casă şi utilităţ. Tră biuturi alcoolice şi tătumi romăñilli hărgiuriră tru mesu 265 lei şi maş 17 lei tră educaţie. Amintatiţli ţi nu suntu duri au consecințe sociale importante – scot pi geadei tut ma multi cătigurii profesionale.



    Di aproape trei stămâni, greva generală diclanșată di profesori țăne caplu di afiș a giurnalelor informative, deapoa si cadrele sanitare, angajații ditu penitenciare ică ceferiștilli exprimânda-și niifharistuserli ti tiñiili di cafi mesu pritu protesti. Acăţaţ anamisa di căftărli a sindicatelor, di ună parte, și nananghea ta s’ñîcureadză hărgili, di alantă parte, di itia că adunarea di fonduri la buget nu easti la nivelu la cari eara lugursită, politicienii caftă cearei. Cearei cu ahât ma anănghisiti cu cât easti anticipată ună creaștire economică ma ñică tru aestu an, iara inflația nică easti pi dauă ţifri.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • GfK-Studie: Kaufkraft in Rumänien um 51 % unter europäischem Durchschnitt

    GfK-Studie: Kaufkraft in Rumänien um 51 % unter europäischem Durchschnitt





    Erhebungen über den Lebensstandard durch verschiedene Unternehmen oder zentralisierte Daten des Nationalen Instituts für Statistik sind auch für Medien immer wieder von Interesse. Dies sind wichtige Indikatoren, denn sie spiegeln das Einkommensniveau und die Kaufkraft, den Lebensstandard und die Lebenszufriedenheit der Menschen wider. Au‎ßerdem sagen die Daten etwas über den Bildungsstand oder den Gesundheitszustand einer Gesellschaft aus und helfen bei Berechnungen darüber, inwieweit sich die Menschen ein Haus, ein Auto oder einen Urlaub leisten können.



    Eine unlängst veröffentlichte Studie des Marktforschungsunternehmens GfK Purchasing Power Europe zeigt zum Beispiel, dass 2022 weder Flugtickets noch Urlaubspakete unter Konsumenten sehr gefragt waren. Die Rumänen machen sich in diesem Zusammenhang eher Sorgen über die künftige wirtschaftliche Entwicklung und sind eher sparsam, wenn es um Ausgaben geht. Laut der Umfrage beabsichtigt die Mehrheit der Rumänen (68 %), mehr zu sparen und in Bildung zu investieren (22 %). Die Studie zeigt auch, dass die durchschnittliche Kaufkraft um 51 % unter dem europäischen Durchschnitt lag, was Rumänien auf Platz 31 unter den 42 bedachten Ländern positioniert.



    Die neuesten Daten vom Nationalen Institut für Statistik bestätigen den Trend zur Sparsamkeit in Rumänien. Zwar hat das durchschnittliche Monatseinkommen in Rumänien im vergangenen Jahr fast 6 500 Lei (etwa 1 300 Euro) pro Haushalt betragen und war damit um fast 14 % höher gegenüber 2021, doch hei‎ßt das nicht zwangsläufig, dass auch der Lebensstandard gestiegen ist. Das liegt daran, dass die Inflation die höheren Einkommen erodierte — die Ausgaben betrugen mehr als 85 % des verdienten Geldes. In Städten lag das monatliche Gesamteinkommen bei über 7 000 Lei (ca. 1 400 Euro), d. h. es war 1,3-mal höher als im ländlichen Milieu.



    Die wichtigsten Ausgaben entfielen auf den alltäglichen Verbrauch der Haushalte (über 60 %) und auf Steuern und Abgaben (30 %). Ein Drittel der Ausgaben eines Haushaltes entfiel auf Lebensmittel, gefolgt von Wohnkosten und Versorgungsleistungen wie Strom und Gas. Für Alkohol und Tabak gaben die Rumänen 265 Lei (umgerechnet 53 €) im Monat aus, für Bildung nur 17 Lei (rund 3,40 €).



    Unzureichende Einkommen haben erhebliche soziale Folgen — sie treiben immer mehr Berufstätige auf die Stra‎ße. Seit fast drei Wochen beherrscht der Generalstreik der Lehrer die Schlagzeilen, und auch Beschäftigte des Gesundheitswesens, der Justizvollzugsanstalten sowie Berufsfahrer fordern höhere Löhne. Die Regierung ist nun in der Zwickmühle — die Forderungen der Gewerkschaften können nicht als ungerechtfertigt abgetan werden, au‎ßerdem müssen die staatlichen Ausgaben gekürzt werden, weil die Haushaltseinnahmen nicht so hoch sind wie erwartet. Prognosen besagen au‎ßerdem, dass das Wirtschaftswachstum in diesem Jahr voraussichtlich geringer ausfallen wird und dass die Inflation sich immer noch im zweistelligen Bereich bewegen wird.

  • Românii și standardul lor de viață

    Românii și standardul lor de viață

    Viața
    se desfășoară într-un univers al cifrelor, astfel că studiile privind nivelul
    de trai realizate de diverse companii de profil sau datele centralizate oferite
    de Institutul Național de Statistică, de exemplu, nu pot trece neobservate. Acestea
    reprezintă indicatori importanți pentru că reflectă nivelul veniturilor și
    puterea de cumpărare, standardul de viață și gradul de satisfacție al oamenilor
    în raport cu viața pe care o duc, spun ceva despre nivelul de educație sau
    despre cel de sănătate, dar și despre măsura în care aceștia își pot permite o
    locuință, o mașină sau o vacanță. Un astfel de studiu, realizat de     GfK Purchasing Power
    Europe,     arată, spre exemplu, că 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele
    de vacanță nu au avut prea mare căutare, românii, îngrijorați de evoluția
    economică viitoare, declarând într-o proporție covârșitoare că intenționează să
    economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). Studiul
    arată, de asemenea, că p    uterea medie de cumpărare era cu 51% sub media
    europeană, ceea ce plasa România pe locul 31 dintre cele 42 de ţări analizate.


    Cele
    mai recente date, venite de această dată de la Institutul Național de
    Statistică, arată că, deși veniturile     totale
    medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1300
    de euro) pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, nivelul de
    trai nu este unul mai bun. Aceasta, deoarece inflația și-a spus cuvântul – cheltuielile
    au fost mai mari de 85% din banii câştigaţi.
    La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei (circa 1400 de euro),
    adică a fost de 1,3 ori mai mare decât la sate. Principalele cheltuieli au fost
    pentru consumul în gospodărie, peste 60%, precum şi pentru plata taxelor şi
    impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime
    din consumul gospodăriilor, urmate de cele pentru locuinţă şi utilităţi. Pentru
    băuturi alcoolice şi tutun românii au cheltuit lunar 265 lei şi doar 17 lei
    pentru educaţie. Veniturile insuficiente au consecințe sociale importante -
    scot în stradă tot mai multe categorii profesionale.


    De aproape trei săptămâni,
    greva generală declanșată de profesori ține capul de afiș al jurnalelor
    informative, între timp și cadrele sanitare, angajații din penitenciare sau
    ceferiștii exprimându-și nemulțumirile salariale prin proteste. Prinși între
    solicitările sindicatelor, pe de o parte, și nevoia de a reduce cheltuielile,
    pe de altă parte, căci colectările de fonduri la buget nu sunt la nivelul la
    care fuseseră estimate, politicienii caută soluții. Soluții cu atât mai
    necesare cu cât este anticipată o creștere economică mai mică în acest an, iar
    inflația încă se menține la două cifre.