Tag: Gheorghe Carciu

  • Vizită DRP în Marea Britanie și Italia

    Vizită DRP în Marea Britanie și Italia

    O delegațe a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), condusă de secretarul de stat, Gheorghe Cârciu, a efectuat o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și în Republica Italiană.



    Cârciu a purtat un dialog cu reprezentanții comunității de români din Regatul Unit, pe probleme specifice cu care aceștia se confruntă:


    Încercăm să găsim soluții, astfel încât copiii românilor și cei din căsătorii mixte să poată avea parte de cursuri în limba română sau să învețe limba română. Am deschis, ca de fiecare dată, un dialog sincer despre ce putem face pentru a proteja și pentru a menține cât mai strâns identitatea și unitatea românească din afara granițelor”, a transmis secretarul de stat, în cadrul întâlnirii.



    Aflați la Londra, reprezentanții DRP au participat la Conferința Liderilor Baptiști Români din Diaspora Europeană, găzduită de pastorul Teofil Harii, în incinta Bisericii Baptiste Speranță și Har” din Leytonstone, estul Londrei.



    În Italia, secretarul de stat și reprezentanții DRP, alături de reprezentanții misiunii diplomatice de la Roma, au discutat cu românii din Peninsulă.


    Forumul Reprezentanților Comunității Românești din Italia, eveniment ce s-a desfășurat la sediul Ambasadei României la Roma, a reunit numeroși membri ai comunității de români și reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Italia, precum și reprezentanții cultelor românești din Peninsulă.



    Ne mândrim cu modul în care marea comunitate românească din Italia s-a organizat. Apreciez eforturile pe care le fac concetățenii noștri pentru păstrarea identității românești. Educația, credința, activitățile culturale îi țin pe români împreună și noi ne bucurăm să le fim alături și să-i sprijinim”, a spus demnitarul Cârciu, cu prilejul evenimentului.



    Totodată, secretarul de stat a informat românii prezenți la eveniment despre acțiunile și proiectele Departamentului, despre oportunitățile de finanțare, importanța menținerii identității naționale și promovarea culturii românești peste hotare.



    Totodată, reprezentanții DRP au participat la Festivalul Internațional de muzică corală Roots Fest 2023, care s-a desfășurat la Biserica Santa Maria in Portico in Campitelli, Roma. Corul Arpeggio” împreună cu alți artiști au susținut recitaluri pe acorduri de pian, orgă și clarinet, celebrând compozitorii Ciprian Porumbescu și Giuseppe Verdi, într-un proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.



    Delegația Departamentului a participat și la Sfânta Liturghie oficiată în Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Terni, împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, alături de părintele paroh Vasile Andreica, de alți preoți români și de numeroși reprezentanți ai comunității de români din Republica Italiană.


  • Gheorghe Cârciu: “România are datoria să sprijine Republica Moldova şi o face cu succes”.

    Gheorghe Cârciu: “România are datoria să sprijine Republica Moldova şi o face cu succes”.

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a participat, în data de 18 august 2023, la Congresul Diasporei 2023, Moldova sunt EU, organizat la Chișinău, cu susținerea Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora.

    În cadrul acestui eveniment, deschis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, secretarul de stat Gheorghe Cârciu a prezentat activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) și proiectele care pot fi accesate de cetățenii români.

    Marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova sunt și români de pretutindeni, fie că trăiesc în țară sau în afara granițelor țării. Unii au și cetățenie română, alții – nu. În egală măsură, sunt români de pretutindeni și sunteți bineveniți acasă: la București sau la Chișinău. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul României se ocupă de politicile de sprijinire a românilor din afara granițelor țării, adică din lumea întreagă. Datoria noastră, a statului român, este să-i sprijinim pe români acolo unde trăiesc ei. Datoria noastră, a României, este să ne asumăm să sprijinim Republica Moldova în vederea aderării la comunitatea europeană. De ce? Pentru că așa cum un părinte are datoria să-și sprijine copilul, așa face și România: are datoria să sprijine Republica Moldova și o face cu succes, a declarat demnitarul DRP.

    La Congresul Diasporei au participat miniștri din cadrul Guvernului Republicii Moldova, ambasadori și reprezentanți ai autorităților publice.

    Congresul Diasporei 2023 face parte din seria de evenimente Zilele Diasporei 2023, desfășurate pe 18 și 19 august, prin care organizatorii își propun să ofere cetățenilor moldoveni veniți din toate țările lumii oportunitatea de a interacționa cu reprezentanții autorităților publice și de a intensifica dialogul privind beneficiile oferite de programele guvernamentale ale Republicii Moldova.

    ***

    Comunicatul de presă poate fi consultat și pe site-ul DRP, aici: https://dprp.gov.ro/web/comunicate/gheorghe-carciu-departamentul-pentru-romanii-de-pretutindeni-romania-are-datoria-sa-sprijine-republica-moldova-si-o-face-cu-succes/ .

  • Jurnal românesc  – 16.08.2023

    Jurnal românesc – 16.08.2023

    În zonele românești din regiunea Cernăuți, se amână
    creșterea numărului de ore predate în limba ucraineană, informează BucPress.
    Conform Legii educației adoptate în anul 2017, începând cu data de 1 septembrie
    2023, elevii din clasa a V-a urmau să studieze 20% din materii în limba
    oficială a țării. Aceasta înseamnă că trebuiau să parcurgă trei materii în
    această limbă. Din cauza războiului, această tranziție a fost temporar amânată,
    după cum a afirmat Minu Pavalachi, șeful Secției de învățământ a comunei Herța.
    Potrivit acestuia, în școlile primare cu predare în limba română, elevii învață
    limba ucraineană ca materie principală. In conformitate cu prevederile legii,
    din 1 septembrie, procentul de ore predate în limba ucraineană ar fi trebuit să
    constituie 20%, cu o creștere graduală în clasele ulterioare. Minu Pavalachi a
    precizat că, în urma agresiunii militare,
    implementarea treptată a tranziției către limba oficială a fost amânată. De
    asemenea, au existat solicitări din partea părinților elevilor care se află în
    străinătate din cauza războiului și care au nevoie de mai mult timp pentru a se
    pregăti corespunzător pentru această schimbare, a subliniat Minu Pavalachi.


    Peste 6500 de persoane s-au înscris la
    cursurile gratuite de limbă română care sunt organizate atât cu prezență
    fizică, cât și online, în mai multe regiuni din Republica Moldova, în cadrul
    programului național aprobat pentru perioada 2023-2025, anunță Radio Chișinău.
    Declarații
    în acest sens au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun,
    într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, pentru finanțarea programului
    național de studiere a limbii române au fost identificate resurse de circa 10
    milioane de lei. Cursurile de limbă română, organizate de Ministerul Educației
    și Cercetării, au început în mai multe localități ale țării în luna iulie,
    simultan în 45 de instituții de învățământ din Bălți, Chișinău, Găgăuzia și
    Taraclia. Circa 2500 de persoane participă la cursuri în prima etapă, în
    perioada 3 iulie – 17 septembrie 2023. A doua etapă, la care este preconizată
    participarea a circa 4000 de persoane, va fi organizată în perioada 25
    septembrie – 3 decembrie 2023. La finele cursului, participanții vor obține un
    certificat cu indicarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a
    limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de
    Referință pentru Limbi.






    Secretarul de stat pentru
    românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a primit, recent, vizita
    ambasadorului României în Republica Cipru, Dan Mihalache.
    În cadrul discuțiilor
    purtate, cei doi oficiali au trecut în revistă proiectele comune dezvoltate
    pentru valorificarea patrimoniului cultural al României în rândul românilor de
    pretutindeni. Totodată, au fost abordate aspectele legate de nevoile identificate
    în diaspora românească, proiectele derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni,
    bunele practici și continuarea demersurilor în susținerea mediului asociativ
    românesc. Gheorghe Cârciu a afirmat că, în Cipru, există o comunitate numeroasă
    de români, care își dorește să păstreze legătura cu țara. Apreciem susținerea
    constantă din partea domnului ambasador în acțiunile Departamentului destinate
    acestora, așteptăm cu interes să participăm, în luna septembrie, la întâlnirea
    cu mediul asociativ de aici, odată cu deschiderea școlilor românești de
    week-end, a mai spus Gheorghe Cârciu.




    În contextul anului cultural Ciprian Porumbescu, Filarmonica de Cameră
    Witold Lutosławski din Łomża, Polonia, va inaugura, pe 26 august, cea de-a
    XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră Sacrum et
    Musica,
    cu Balada marelui compozitor român într-o versiune în premieră, pentru
    violă și orchestră de cameră, în aranjamentul realizat de Lucian Moraru.
    Potrivit ICR, solist va fi violistul Adrian Stanciu, un tânăr și talentat
    instrumentist român, iar dirijorul concertului va fi Jan Miłosz Zarzycki,
    director general și artistic al Filarmonicii de Cameră Witold Lutosławski.
    Partiturile pentru această lucrare românească au fost puse la dispoziție de
    Sonart Edition, ca parte din proiectul The Sound of Romania, proiect cofinanțat
    de ICR, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru
    proiecte culturale destinate mediului internațional.


  • Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Aproximativ 2.000 de cărţi pentru copii donate de către bucureşteni vor ajunge în diaspora, a anunţat viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu. Cărţile strânse vor ajunge la copii români din toată Europa, contribuind, astfel, la promovarea lecturii în limba română, de la vârste mici, şi la creşterea interesului copiilor pentru carte, scrie viceprimarul, pe Facebook. Acesta a precizat că, prin aceste donaţii, se faciliteazăaccesul la lectură în limba română pentru copiii din diaspora şi se păstrează vie legătura acestora cu identitatea românească. Volumele au fost strânse în cadrul unei campanii pentru creşterea fondului de carte al Bibliotecii Prichindeilor din Diaspora, iniţiate de către Biroul Politici şi Strategii pentru Diaspora din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a aflat alături de comunitatea românească din sud-estul Franței pe 16 iulie. Cu acest prilej, oficialul de la București a vizitat stadiul proiectului pe care biserica îl desfășoară aici. Biserica, ce va purta hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântul Ierarh Nicolae, reprezintă răspunsul la rugăciunile comunităţii românești de aici, care și-a dorit un lăcaș de cult ortodox, care să reflecte identitatea naţională prin arhitectură şi iconografieˮ a declarat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, la încheierea vizitei. El a mulțumit Înaltpreasfinţitului Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, afirmând că acest proiect este posibil și datorită implicării sale.

    România va livra energie peste Prut din producţia viitoarelor unităţi 3 şi 4 ce vor fi construite la centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă. Un document în acest sens a fost semnat, marți, de reprezentanţii companiilor Nuclearelectrica şi Energocom din Republica Moldova, în prezenţa miniştrilor Energiei din cele două state. Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, în sectorul energetic, Bucureștiul este un lider regional şi trebuie să rămână un lider regional. Dacă Federaţia Rusă a ales să folosească energia ca armă în războiul declanşat împotriva Ucrainei şi în războiul hibrid mai amplu, România poate răspunde ca factor de stabilitate pentru regiunea noastră şi cu siguranţă cu prioritate zero în ceea ce îi priveşte pe fraţii noştri din Republica Moldova. Vă rămânem aproape în tot ceea ce construim şi vom construi împreunăˮ, a mai spus Sebastian Burduja. La rândul său, ministrul Energiei de la Chişinău, Victor Parlicov, a declarat că România a furnizat, în timpul sezonului rece, energie electrică peste Prut, însă colaborarea trece, acum, într-o nouă etapă. Unde dorim să ajungem este să fim parteneri în proiecte nucleare aici, pe teritoriul României, de care să beneficieze atât cetăţenii din România, cât şi cei din Republica Moldovaˮ, a spus Victor Parlicov. Nuclearelectrica îşi propune să crească producţia de energie la 3.262 de megawaţi, prin construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2031-2032 şi dezvoltarea şi operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Centrala de la Cernavodă produce, în acest moment, prin unităţile 1 şi 2, un total de 1.400 de megawaţi, care asigură 20% din necesarul de energie al României.

    Institutul Cultural Român de la Madrid și Asociația România Sălbatică, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, prezintă expoziția de fotografie România sălbatică, deschisă în Galeria ICR Madrid până pe 30 august. În urma proiectului România Sălbatică, fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de imagini ilustrează peisajele naturale, flora sau fauna. Concepută atât pentru exterior cât și pentru interior, expoziția cuprinde imagini în format mare, acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării, o trimitere călduroasă către România ca destinație de ecoturism. Expoziția a mai fost itinerată în opt orașe din țară – la București, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Constanța și Craiova -, dar și în Polonia, la Varșovia și Cracovia. Proiectul se bucură de sprijinul Comisiei Naționale UNESCO. România sălbatică este cel mai amplu proiect de documentar dedicat naturii din țară. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10 ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din regiuni spectaculoase și greu accesibile. Din 2018, Dan Dinu și Cosmin Dumitrache au lucrat exclusiv la realizarea acestui documentar, care încununează întregul proiect fotografic și încheie munca depusă de întreaga echipă și de toți colaboratorii implicați de mai bine de zece ani.


  • Festivitatea de deschidere a Programului de Tabere ARC

    Festivitatea de deschidere a Programului de Tabere ARC

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) informează printr-un comunicat de presă că, a deschis joi, 6 iulie
    2023, Programul de Tabere ARC, ediția 2023, Dimitrie Onciul, la Centrul
    de agrement Tabăra Sulina.

    Grupurile de copii din Ucraina, Republica
    Moldova, Italia, Olanda și Canada, prezente în tabără, au încântat audiența cu talentul
    lor într-un spectacol tradițional românesc.




    Gheorghe Cârciu, secretar de stat al DRP: Am deschis astăzi la Sulina, cu
    mult entuziasm, în joc și cântec, programul Taberele ARC 2023. Timp de
    aproape două luni, copii și tineri români din afara țării vor veni și vor
    petrece în România o vară de neuitat. Sunt convins că după această experiență
    vor rămâne mereu cu gândul și sufletul aici, așa cum fiecare dintre noi rămânem
    legați de casa părintească, atunci când plecăm de acasă. Păstrăm legătura cu
    tinerii și copiii români, indiferent unde trăiesc ei acum, și arătăm că aceasta
    nu este și nu va putea fi niciodată ruptă. Conectăm astfel trecutul cu
    prezentul, prezentul cu viitorul!




    La eveniment au fost prezenți: ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, Nicolae Ivășchescu, secretar general, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Ciprian-Adrian Florescu, vicepreședinte – subsecretar de stat, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Daiana Cuibus, director general, Institutul Limbii Române, Andrei Luca, director al Direcției Diplomație Culturală, Educație și Știință,Ministerul Afacerilor Externe, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PC. Pr. Costin Spiridon, Consilier patriarhal, Comunităţi externe bisericeşti, Patriarhia Română, PC. Pr. Daniel Stîngă, Consilier Eparhial, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, precum și reprezentanți ai consiliului județean, ai instituțiilor locale și ai mass-media.




    La festivitate au participat online toate celelalte cinci
    centre de agrement din țară (Căprioara, județul Hunedoara, Codrii de Aramă,
    județul Botoșani, Oglinzi, județul Neamț, Săcelu, județul Gorj, Sângeorz-Băi,
    județul Bistrița-Năsăud), în care se află grupurile de copii de pretutindeni
    veniți în tabere.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în
    parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și
    Agenția Națională pentru Sport, organizează în acest an cea de a XIV-a ediție a
    programului de Tabere ARC, dedicat tinerilor români din afara granițelor
    țării.




    În perioada 3 iulie – 28 august 2023,
    5000 de elevi, studenți și tineri, din comunitățile istorice și din diaspora,
    sunt așteptați în șase centre de agrement din țară, unde vor avea parte de
    momente de neuitat cu ajutorul profesorilor și voluntarilor, care vor defășura
    activități și ateliere dedicate aprofundării cunoştinţelor de limba română, cât
    și celor de cultură și istorie a României.




    Mai multe informații despre Programul de Tabere ARC 2023:
    https://dprp.gov.ro/web/tabere-arc/

    Sursa: Comunicat de presă Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni (DRP)

  • Jurnal Românesc – 21.06.2023

    Jurnal Românesc – 21.06.2023

    Cetăţenii se vor putea programa online pentru serviciile furnizate de instituţiile publice, potrivit unei propuneri legislative adoptată de Senat. Documentul stabileşte cadrul legal pentru facilitarea accesului la serviciile publice furnizate de autorităţi şi instituţii, precum şi de persoanele juridice de drept private care au obţinut statut de utilitate publică. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că, deja, există instituţii publice care au implementat acest serviciu de programări online, cum ar fi Serviciul de Paşapoarte sau Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări. Ei explică faptul că introducerea acestui serviciu a redus substanţial timpul de aşteptare la serviciile publice. Senatorul USR Radu Mihail apreciază această iniţiativă şi menţionează că pionierul în acest domeniu al programărilor online a fost Serviciul consular pentru românii din diaspora. El a afirmat că, la consulatele României, programările online se fac de mai bine de şase ani. În ultimii trei ani, rata de utilizare a crescut foarte, foarte mult şi, deşi s-a început greu, progresele au fost vizibile, aşa cum s-a întâmplat mai ales în ultimii ani. Cei care au împins sistemul să devină mai eficient, mai performant, mai util au fost şi sunt, şi astăzi, românii din diaspora, a spus Radu Mihail. Potrivit unui amendament, Autoritatea pentru Digitalizarea României va înfiinţa serviciul de programări online în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Documentul merge, acum, la Camera Deputaţilor pentru votul decizional.

    Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o prioritate a politicii externe a României, a declarat, la Chişinău, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, în prima sa vizită de la preluarea mandatului. Luminiţa Odobescu a avut, marţi, discuţii cu omologul sau moldovean, Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. În declaraţia de presă, ministrul de externe Nicu Popescu a trecut în revistă sprijinul constant pe care România îl oferă cetăţenilor moldoveni, indiferent de preferinţele geopolitice. Şeful diplomaţiei de la Chişinău a salutat consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două maluri de Prut pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, consolidând comunitatea bazată pe limbă, istorie şi cultură. La rândul său, Luminiţa Odobescu a subliniat că România va oferi tot sprijinul autorităţilor de la Chişinău în vedea pregătirii deschiderii negocierilor de aderare cât mai rapid.


    Într-un răspuns oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, în urma solicitării acestuia de a renunța la utilizarea sintagmei de limba moldovenească în spațiul public și sistemul de învățământ, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței a subliniat că nu dorește să încalce drepturile minorității moldovenești din Ucraina, notează BucPress. Către autoritățile ucrainene au ajuns o serie de adrese din partea organizațiilor minorității naționale moldovenești din Ucraina, conținând atenționări cu privire la încălcarea dreptului lor de a folosi limba moldovenească, ceea ce, în opinia lor, poate duce la pierderea completă a identității lor. Kievul firmă că tratează cu respect preferințele lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale și se abține de la acțiuni care pot dăuna conservării principalelor elementele identitare ale acestora, în special limbii. Serviciul guvernamental ucrainean citează recensământul general al populației din 2001, conform căruia, în Ucraina, locuiau aproape 260.000 de persoane aparținând minorității naționale moldovenești.

    Gherghe Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a participart, recent, la Eastern European Festival, în Brent. El a firmat că acesta este unul dintre cele mai deosebite locuri din lume, iar fiecare comunitate etnică aduce o contribuție unică amestecului cultural existent. Standurile românești pe care le-am găsit cochete și autentice ne fac să fim mândriˮ, a spus Gherghe Cârciu. Acesta a adăugat că spiritul românesc se evidențiază clar și spune adevărata poveste a celor plecați departe de casă: apreciați, cinstiți, muncitori, adevărați ambasadori ai României.


  • Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Gheorghe Cârciu, vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    Delegația DRP, condusă de secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a întâlnit românii din conunitatea din Londra, în prima zi a vizitei oficiale, ce se desfășoară în perioada 16-19 iunie 2023.

    Discuțiile au vizat proiectele și programele DRP, precum și identificarea de noi acțiuni care să răspundă nevoilor comunitătii românești din Marea Britanie, în vederea promovării și păstrării elementelor identitare românești.

    Vom demara mai multe programe pentru păstrarea identității naționale, pentru respectarea drepturilor lor peste tot pe glob și pentru susținerea reintegrării celor care își doresc să revină în țară., a transmis demnitarul român în timpul discuțiilor.

    ???? Mulțumim Excelenței Sale Laura Popescu, ambasadorul României la Londra și domnului Robert Marin, gerant interimar al Consulatului General al României la Londra, pentru primirea organizată și, în special, pentru constanta muncă în slujba românilor din această parte a lumii.

  • Gheorghe Cârciu, secretar de stat DRP: ”Românii din afara granițelor au cerințe legitime…”

    Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni (DRP) aduce în atenția autorităților publice un proiect de
    rezoluție realizat în urma dezbaterilor organizate cu reprezentanții românilor
    din afara granițelor, care au participat la evenimentele dedicate Zilei Românilor
    de Pretutindeni, din perioada 25-28 mai 2023.


    Desfășurate la București, în cadrul
    Festivalului Aici-Acolo aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României,
    aceste manifestări organizate de către DRP au reunit peste 400 de participanți
    din 34 de țări. Aceștia și-au exprimat opiniile și în privința principalelor
    teme de interes pentru românii din diaspora și din comunitățile istorice.


    În urma acestor dezbateri, DRP a
    formulat un proiect de rezoluție, supus aprobării tuturor participanților, care
    cumulează o serie de propuneri transmise de-a lungul timpului și în cadrul
    întâlnirilor periodice cu reprezentanții mediului asociativ.


    Ziua Românilor de Pretutindeni nu a fost doar un moment de sărbătoare și o
    plăcută revedere cu românii din afara granițelor. A fost un bun și un oportun
    prilej să ascultăm din nou. Iar ceea ce ne-au spus românii am cuprins într-o
    rezoluție pe care am trimis-o tuturor miniștrilor, membrilor Parlamentului și
    altor instituții ale statului român care au datoria de a fi aproape de ei.
    Efortul de a sprjini comunitățile din afara granițelor trebuie să fie unul
    comun, instituțional, transpartinic. Vorbim de sprijnirea educației în limba
    română, de asistență pentru bisericile românești de peste hotare, de acces
    facil la serviciile consulare sau de a organiza școli în limba română în afara
    granițelor. De asemenea, există o mare dorință a românilor din diaspora și
    comunitățile istorice de a fi reprezentați de către un minister al românilor de
    pretutindeni. Toate sunt cereri legitime, pe care, pas cu pas, trebuie să le
    transpunem în realitate,
    a subliniat Gheorghe Cârciu, secretar de stat DRP.


    Această rezoluție a fost înaintată
    de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni instituțiilor cu
    competențe în problematica românilor de peste hotare, în vederea acordării
    sprijinului necesar și atingerii dezideratelor comunităților românești.
    Principalele cerințe ale românilor, cuprinse în rezoluție, vizează modificarea
    statutului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) și
    transformarea sa într-un minister, susținerea cadrelor didactice care predau
    limba română sau în limba română în diaspora și comunitățile istorice, acces
    facil la serviciile consulare, precum și alte cerințe legitime.

  • Jurnal românesc  – 25.05.2023

    Jurnal românesc – 25.05.2023

    În marja inaugurării Trilateralei România – Spania – Polonia, șeful diplomației, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Valencia. La întâlnire au participat membri ai mediului asociativ românesc din Regat, studenţi, profesionişti din diverse domenii, cadre medicale și universitare, poliţişti, precum și reprezentanţi militari la structurile NATO din Spania. Bogdan Aurescu a discutat cu aceștia aspecte de interes pentru comunitatea românească din regiune.

    Totodată, a prezentat eforturile Ministerului de Externe în beneficiul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, respectiv reforma dedicată creşterii calităţii serviciilor consulare şi intensificarea sprijinului în vederea păstrării şi promovării culturii şi identităţii româneşti. A subliniat, de asemenea, relaţiile excelente bilaterale la care contribuie, în mod substanţial, comunitatea românească din Spania, amintind celebrarea, în 2023, a 10 ani de Parteneriat Strategic bilateral.

    Şeful diplomaţiei a subliniat prioritatea acordată de MAE promovării intereselor şi protejării drepturilor cetăţenilor români din afara ţării, evidenţiind creşterea constantă a numărului serviciilor consulare înregistrată în ultimii ani. Potrivit lui, în cursul anului trecut, la nivelul întregii reţele consulare a României, au fost procesate aproape 1.170.000 de servicii consulare. În Spania există, în prezent, opt oficii consulare, care în cursul anului trecut au procesat circa 182 de mii de servicii consulare. Iar în acest an au fost deja procesate, potrivit datelor oficiale, peste 72.500 de astfel de servicii.

    Pe de altă parte, Bogdan Aurescu a prezentat demersurile de reformă a activităţii consulare, demarate în anul 2020, având ca direcţii prioritare extinderea şi modernizarea reţelei de oficii, digitalizarea extinsă, debirocratizarea şi perfecţionarea profesională continuă a personalului consular. În cadrul discuțiilor, reprezentanţii comunităţii româneşti au prezentat problemele pe care le întâmpină şi pentru care au solicitat sprijinul autorităţilor române.


    La Guvernul de la București au fost semnate contractele de finanţare destinate sprijinirii sistemului naţional de cercetare-dezvoltare prin atragerea de resursă umană înalt specializată din străinătate, inclusiv din diaspora ştiinţifică. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, este vorba despre 83 de contracte în valoare de 117 milioane de euro, bani destinaţi cercetătorilor români din diaspora care vor lucra în anumite proiecte cu universităţile și institutele de cercetare-dezvoltare din România. Cifra reprezintă aproximativ 70% din suma totală pe care Executivul a prevăzut-o în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a sprijini cercetătorii români din diaspora. Premierul a mai declarat că actuala coaliţie de guvernare are ca obiectiv alocarea, anul viitor, pentru Cercetare a 1% din PIB și a făcut apel la specialişti să dezvolte proiecte care să pună în valoare potenţialul şi oportunităţile pe care România le are în domeniu.

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu s-a întâlnit, zilele trecute, la Ismail, cu reprezentanții autorităților locale, pentru continuarea dialogului privind sprijinul ce poate fi acordat etnicilor români din această zonă. Cu ocazia vizitei, oficialul a participat la depunerea de flori la monumentul închinat eroilor români căzuți în cel de-al doilea război ruso-turc 1877-1878 și în Primul Război Mondial 1916-1918. Ne exprimăm recunoștința pentru faptele lor și suntem încrezători că vom reuși să întărim valorile comune care unesc românii de pretutindeni – a declarat Gheorghe Cârciu. El a mulțumit autorităților locale din Ismail pentru dialogul constructiv și i-a asigurat de toată deschiderea sa pentru colaborare în interesul comunității românești.În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Universității Umaniste de Stat din Ismail, acesta a discutat despre sistemul de educație, în special despre învățământul pedagogic și formarea de cadre didactice care să predea în limba română.

    Teatrul Anton Pann va participa cu spectacolul Portugalia, la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului BITEI 2023, eveniment care se va desfăşura la Chișinău, în perioada 26 mai – 4 iunie. Reprezentaţia Teatrului Anton Pann va avea loc pe 3 iunie pe scena Teatrului Mihai Eminescu. Spectacolul semnat de Tavi Costin va reprezenta România la acest festival alături de alte două trupe ale unor teatre importante, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi şi Teatrul Odeon din Bucureşti. Se vor desfăşura ateliere artistice, dezbateri, paneluri şi conferinţe de presă, la care vor participa regizori, critici de teatru, editori de publicaţii specializate. Reprezentațiile vor fi găzduite de Teatrul Naţional Eugene Ionesco, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Teatrul Fără Nume, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşu. Festivalul reuneşte artişti din China, Coreea de Sud, Georgia, Japonia, Italia, Polonia, Spania, Ucraina, România şi Republica Moldova.


  • Jurnal românesc  – 27.04.2023

    Jurnal românesc – 27.04.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis, care a făcut, recent, un turneu pe continentul sud-american, a anunţat că, anul acesta, va fi înfiinţat, la Universidad de Chile, primul lectorat de limbă română din America Latină. El a făcut acest anunț la Palatul La Moneda, după întrevederea cu omologul său chilian, Gabriel Boric. La rândul său, ambasadorul României în Chile, Floricel Paul Mocanu, a precizat că lectoratul va fi deschis, în octombrie, la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Umaniste Sunt create toate condiţiile cu ajutorul Institutului Limbii Române de la Bucureşti, care, recent, a obţinut aprobarea înfiinţării şi finanţării acestui post de lector de limbă, cultură şi civilizaţie românească la Santiago, iar Universidad de Chile şi facultatea respectivă ne-au primit cu foarte mare entuziasm. Ne-au mărturisit că, pe lângă interesul mare nu numai pentru limba, ci şi pentru literatura română, există şi interesul universităţii de a completa paleta tuturor limbilor romanice care se studiază în această universitateˮ, a spus ambasadorul.

    Deputatul PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a anunţat că va întreprinde toate demersurile legislative necesare, astfel încât Societatea Română de Radiodifuziune să asigure accesul românilor care locuiesc în statele Uniunii Europene la informaţiile transmise de postul public Radio România Actualităţi şi prin receptoarele radio, nu doar în mediul online. Constituţia României spune foarte clar că statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune realizează un serviciu public şi este finanţată, în principal, din bani publici, de la bugetul de statˮ, a afirmat Valentin Făgărăşian. Cu toate acestea, a subliniat deputatul liberal, cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc în afara frontierelor ţării au foarte puţine surse de informare despre ceea ce se întâmplă în patria mamă. Acesta a mai spus că românii din străinătate se informează, în special, din presa şi paginile electronice susţinute de comunităţile de români din diaspora.

    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, la sediul ambasadei acestui stat la București. Discuțiile purtate au vizat Proiectul de Tabere ARC 2023 și importanța participării la acestea a elevilor și tinerilor din statul vecin. Programul de Tabere ARC 2023, ediția a XIV-a, va reuni peste 5.000 de participanți. Taberele se vor desfășura în Centrele de Agrement din județele Neamț, Bistrița-Năsăud, Tulcea, Botoșani, Hunedoara și Gorj. Programul de Tabere ARC 2023 este un proiect propriu al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Sportului. Detalii despre perioada de înscriere vor fi publicate în peioada imediat următoare. Departamentul îi invită pe românii din străinătate să participe la ediția din acest an pentru susținerea identității lingvistice și culturale a românilor de pretutindeni.

    La Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu din Chișinău a fost lansată cartea Iorgu de prozatorul și criticul literar din Bacău Adrian Jicu, anunță Moldpres. Victoria Fonari, moderatoarea manifestării, a menționat că este vorba de un roman de biografie artistică despre George Bacovia. Autorul vorbește despre copilăria poetului, despre apariția unor poezii și contextul acestora, despre scrisoarea lui Bacovia adresată ministrului Spiru Haret, întâlnirea scriitorului cu Regele Ferdinand, exmatricularea sa din liceu, întâlnirea cu viitoarea sa soție, Agata, polemici de revistă. Adrian Jicu a afirmat că este bucuros că poezia și viața lui Bacovia stârnesc interes la Chișinău. El este iubit pe ambele maluri ale Prutului. Este un poet pe gustul tuturor generațiilor și tocmai asta face din el un subiect atractiv. În acest mod îmi explic și invitația de a lansa romanul meu la Chișinău, a mai spus autorul volumului. Doctor în științe umaniste, Adrian Jicu este lector la Facultatea de Litere a Universității Vasile Alecsandri din Bacău și director al Bibliotecii Județene C. Sturdza. Este deținător al Premiului Special Mihai Eminescu al Centrului Cultural și al Societății Scriitorilor din Bucovina în 2014 și al Premiului de Excelență pe anul 2013 în domeniul eminescologiei, acordat de Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău.


  • Jurnal românesc – 04.04.2023

    Jurnal românesc – 04.04.2023

    Şeful
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat o
    vizită de lucru în Sicilia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta a avut
    întâlniri cu comunitatea românească din zonele Palermo, Agrigento și Catania și
    cu membri ai administraţiei italiene. În prima zi, delegația DRP a participat
    la conferința Sicilia-România implicațiile unei emigrații bilaterale de
    prosperitate. Cârciu a punctat necesitatea recunoașterii comunității
    românești ca minoritate națională, în condiţiile în care este cea mai numeroasă
    și mai bine integrată din Italia. În a doua zi, secretarul de stat a avut
    întâlniri cu primarul orașului Agrigento, cu primari ai provinciei cu același
    nume și cu reprezentanți ai comunității românești, în vederea identificării de
    proiecte comune, adaptate nevoilor românilor din această zonă. Nu a fost
    o surpriză pentru mine să aud cuvinte frumoase la adresa românilor. Știu prea
    bine că românul este muncitor, ambițios și dornic să arate că, acolo unde se
    stabilește, trăiește cum se cuvine și sfințește locul, a spus Cârciu. În
    ultima zi a vizitei, delagaţia românească a fost primită de primarul
    municipiului Catania, Piero Mattei, cu care a discutat despre posibilitatea
    alocării unui loc în consiliul local, pentru un cetățean român, care să
    reprezinte interesele comunității la nivelul administrației publice locale.
    Membrii marcanți ai comunității românești din Italia trebuie susținuți,
    în vederea afirmării în structurile organizaționale locale, a spus Gheorghe
    Cârciu. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică
    de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în Italia în 2020.




    Senatul a
    adoptat o propunere legislativă de modificare a Legii privind reforma în domeniul
    sănătăţii, prin care elevii şi studenţii români din străinătate vor beneficia
    de asigurare medicală fără plata contribuţiei. Potrivit textului legislativ,
    beneficiarii sunt copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 până la 26 de
    ani, dacă sunt absolvenţi de liceu până la începerea anului universitar, dar nu
    mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii înmatriculaţi într-o
    instituţie de învăţământ liceal sau şcoală profesională acreditată din România
    sau din străinătate, studenţii şi studenţii-doctoranzi înmatriculaţi în România
    sau peste hotare, doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, absolvenţii
    facultăţilor de medicină, stomatologie şi farmacie încă şase luni de la
    absolvirea facultăţii, cât şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale
    pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Iniţiatorii au
    declarat că au rezolvat, astfel, o eroare semnalată de o serie de elevi români
    care învaţă în străinătate, dar care şi-au păstrat domiciliul în România.
    Propunerea legislativă va fi dezbătută, acum, de Camera Deputaţilor, care este
    for decizional în acest caz.




    Peste 5.500 de
    elevi şi profesori din ţară şi din străinătate s-au înscris la cea de a 8-a
    ediţie a Festivalului Internaţional de trailere de carte Boovie,
    care va avea loc în perioada 25-28 iulie, la Braşov, sub titulatura
    Cartea Noilor Începuturi. Organizatorii au transmis că la toate
    cele şase secţiuni participă 555 de echipe, care provin din toate judeţele
    României, din Bucureşti, precum şi din Republica Moldova, Grecia, Irlanda şi
    Spania. Între 19 martie şi 21 mai, participanţii realizează trailerele pentru secţiunile
    din concurs, urmând ca acestea să fie trimise pentru a participa la faza finală
    a Festivalului, la Braşov. În perioada 25-28 iulie, pe lângă vizionarea şi jurizarea
    propriu-zisă a producţiilor participante, vor avea loc concerte, ateliere,
    întâlniri cu scriitori şi nume consacrate din domeniul literaturii, teatrului
    şi filmului şi vizionări de filme. Festivalul-concurs, care a luat naştere în
    2015, este organizat de Asociaţia Grow Up Project alături de Colegiul Naţional
    Pedagogic Spiru Haret din Focşani, în parteneriat cu Inspectoratele
    Şcolare Judeţene din Vrancea şi Braşov.




    Expoziția
    Din Paradisul Pământesc a artistei Rodica-Ioana Ghilea este
    deschisă la Galeria Brâncuși a Institutului Cultural Român din New
    York. Manifestarea, organizată în parteneriat cu Muzeul Textilelor din Băița,
    prezintă obiecte de broderie românească, selectate de curatoarea Florica
    Zaharia, inspirate de obiecte de patrimoniu. Florica Zaharia este fostă șefă a
    departamentului textile al celebrului Muzeu Metropolitan de Artă din New York
    și director-fondator al Muzeului Textilelor din Băița. Artrista Rodica-Ioana
    Ghilea este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a avut
    numeroase expoziții de grup și personale. Între 1996 – 2016, a lucrat ca
    designer ambiental pentru Palatul Parlamentului, Camera Deputaților și Curtea
    Constituțională. Expoziția Din Paradisul Pământesc poate fi
    vizitată până la 21 aprilie.


  • DRP lansează Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023

    DRP lansează Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 28 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023.

    Asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele prevăzute în Ghidul de finanțare 2023.

    Mi-am propus ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să se implice mai puternic în protejarea și consolidarea identității comunităților românești din afara granițelor. Avem un buget de patru ori mai mare și astăzi lansăm sesiunea de proiecte cu finanțare nerambursabilă. Trebuie și este normal să sprijinim cât mai mult românii de pretutindeni, întrucât cifrele oficiale și neoficiale ne arată fără niciun dubiu că mai avem o Românie în afara granițelor noastre. În toată perioada mandatului meu, îmi doresc să am un dialog sincer, asumat, constructiv cu asociațiile și românii de pretutindeni. Împreună, prin consultări succesive, am construit noul ghid de finanțare. Îi invit pe toți să-l acceseze pentru proiecte care să fie derulate în interesul și pentru întărirea identității românești, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu.

    Ghidul de finanțare nerambursabilă din acest an vine cu o serie de noutăți privind plafonul maxim acordat proiectelor depuse în cadrul programelor de finanțare incluse în această ediție, decontarea cheltuielilor, precum și perioada de depunere a proiectelor.

    Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în cadrul programelor Educație și Spiritualitate și tradiție este de 2.000.000 lei pe proiect, iar pentru cele din domeniile Cultură, Societatea civilă și Mass-media este de 500.000 lei pe proiect.

    În cadrul sesiunii de finanțare 2023, un solicitant poate depune cel mult trei proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite.

    Proiectele cu o perioadă de derulare de minim 10 luni se depun până în data de 15 martie 2023 (inclusiv). Pentru celelalte proiecte, cererile de finanţare se depun până pe 28 aprilie 2023.


    Cererile de finanțare trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. Este necesar ca fiecare anexă să fie atașată ca un singur document PDF, denumit ca atare. (de exemplu, Statut.pdf). Nu sunt acceptate alte formate (JPEG, PNG etc.).

    După transmiterea pe e-mail a documentelor menționate, solicitantului i se transmite numărul de înregistrare al cererii. Ulterior, responsabilul de proiect solicită, prin e-mail, documente suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului la care solicitantul are obligația de a răspunde în cel mult 3 zile lucrătoare.

    Cererile de finanțare se vor evalua periodic, iar rezultatele evaluării vor fi publicate pe site-ul DRP.

    Pentru a facilita procesul de constituire a dosarului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziția celor interesați Ghidul de finanțare nerambursabilă 2023, alături de documentele de interes, în format editabil, pe site-ul instituției, aici: https://dprp.gov.ro/web/finantare/gheorghe-carciu-secretar-de-stat-drp-deschidem-sesiunea-de-proiecte-pentru-protejarea-si-consolidarea-identitatii-romanesti-din-afara-granitelor/ .

    Echipa DRP va oferi informații suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor nerambursabile la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.

  • DPRP continuă dialogul cu românii de pretutindeni

    DPRP continuă dialogul cu românii de pretutindeni

    Având în vedere importanța pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) o acordă pregătirii noii sesiuni de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023, secretarul de stat Gheorghe Cârciu a discutat la data de 9 februarie 2023, în cadrul unei videoconferințe, cu peste 130 de reprezentanți ai mediului asociativ românesc din diaspora și din comunitățile istorice. Cu acest prilej, secretarul de stat Gheorghe Cârciu a anunțat publicarea spre consultare publică a Ghidului de finanţare nerambursabilă 2023.

    Această ediție conține noutăți și modificări pe care vă invităm să le consultați și să ne transmiteți observațiile, sugestiile și completările pe care le considerați necesare la adresa de e-mail: proiecte@dprp.gov.ro, timp de 10 zile.

    Este important să existe o comunicare eficientă între reprezentanții mediului asociativ și instituțiile statului român care lucrează în slujba românilor aflați peste hotare. Ne dorim ca aceste întâlniri să faciliteze dialogul dintre românii de pretutindeni pentru schimbul de bune practici între asociațiile românești din stăinătate, pentru păstrarea identității naționale, lingvistice, culturale și spirituale, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu.

    Totodată, secretarul de stat a prezentat viziunea DRP în ceea ce privește acțiunile și inițiativele ce urmează să fie întreprinse la nivelul comunităților de români din diaspora pe anul 2023 și i-a asigurat pe toți cei prezenți de susținerea Departamentului.

  • Jurnal românesc – 23.01.2023

    Jurnal românesc – 23.01.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan
    Aurescu, a avut, la finalul săptămânii trecute, o întrevedere cu ministrul
    Afacerilor Externe al Sloveniei, Tanja Fajon, în marja participării la a 53-a
    Reuniune Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveţia.
    MAE român
    transmite că Aurescu i-a mulţumit omologului său pentru sprijinul ferm acordat
    de Slovenia în favoarea aderării României la spaţiul Schengen şi a reiterat
    argumentele privind valoarea adăugată substanţială a admiterii României în
    spaţiul de liberă circulaţie pentru consolidarea securităţii la nivelul
    întregii Uniuni Europene. La rândul său, Tanja Fajon a reconfirmat faptul că
    Slovenia va continua să sprijine cât se poate de activ România, inclusiv în
    discuţii cu ceilalţi parteneri europeni, în vederea finalizării cu succes a
    acestui dosar. României i-a fost refuzată intrarea în spaţiul european de
    liberă circulaţie, după ce reprezentantul Austriei a votat împotrivă la
    reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie. Acelaşi
    deznodământ l-a avut şi candidatura Bulgariei, căreia i s-au opus atât Austria,
    cât şi Olanda, în vreme ce Croaţia a fost acceptată în Spaţiul Schengen.




    România a înregistrat o
    scădere a populaţiei cu 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, iar în
    2021 nivelul acesteia era similar cu cel din 1966, a declarat preşedintele
    Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.
    Acesta a precizat că
    populaţia rezidentă în 2021 a scăzut cu peste 5 procente în raport cu 2011, iar
    în raport cu 2002 s-a micşorat cu peste 12%. Totodată, el a arătat că acest
    fenomen este întâlnit la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria şi Croaţia
    au avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%,
    iar în Polonia contracţia a fost de sub 1%. Tudorel Andrei a explicat că
    principalul factor al reducerii populaţiei României este migraţia
    internaţională. Dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75%
    reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 migraţia internaţională nu
    a reprezentat decât 40%. Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021,
    migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural
    cu aproape 30%, a spus şeful INS. Conform primelor date provizorii pentru
    Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, anunţate la sfârşitul
    lunii decembrie a anului trecut, populaţia rezidentă a României era de 19,05
    milioane de persoane.




    Şeful Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită de lucru în
    Franța, cu scopul de a lua pulsul comunităţii româneşti din această ţară.
    Delegaţia s-a întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ românesc din Tours
    și din regiunea Centre-Val de Loire cu care a discutat despre proiectele DRP și
    calendarul de acțiuni prevăzut pentru anul 2023. Instituţia transmite că
    secretarul de stat a vizitat Biblioteca Românească din Tours, Şcoala Românească
    Doamna Maria Brâncoveanu şi s-a întâlnit cu reprezentanți ai
    asociațiilor românești care au primit finanțare din partea DRP şi care au
    elaborat proiecte pentru comunitatea românească organizată în jurul parohiei
    Ortodoxe Sfântul Nectarie și Sfântul Martin. Aceste proiecte sunt menite
    să susțină identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a românilor
    de pretutindeni, precum și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor
    românești, a declarat Cârciu. Delegaţia a fost însoţită de Mitropolitul
    Ortodox Român Iosif al Europei Occidentale și Meridionale şi de consulul
    general al României la Paris, Simona Junescu. Aproape 500.000 de români trăiesc
    în Franţa, peste cifra oficială de 106.000, afirma, în mai 2022, şeful DRP,
    Gheorghe Cârciu.


    Senatorul social-democrat
    Robert Cazanciuc a propus, ca temă de reflecţie, ca parlamentarii să poată
    deţine mandate simultan în Legislativul de la Bucureşti şi în cel al Republicii
    Moldova.
    Iniţiativa a fost lansată în cadrul şedinţei comune a Comisiilor
    juridice din cele două state, care a avut loc în perioada 19 – 22 ianuarie.
    Parlamentar pe ambele maluri ale Prutului. Am propus ca alegerea ca
    deputat sau senator în România să nu fie incompatibilă cu alegerea ca deputat
    în Parlamentul Republicii Moldova şi, evident, viceversa. – a scris
    Cazanciuc pe Facebook. Parlamentul României este bicameral, iar norma de
    reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator
    la 168.000 de oameni. Astfel, România are 329 de deputați și 136 de senatori.
    De partea cealaltă, Legislativul Republicii Moldova este unicameral şi are 101
    deputaţi.


  • O delegație a DPRP a efectuat, în perioada 10-12 decembrie, o vizită de lucru  în Serbia

    O delegație a DPRP a efectuat, în perioada 10-12 decembrie, o vizită de lucru în Serbia

    Gheorghe Cârciu, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, a condus în perioada 10 – 12 decembrie 2022, delegația DRP ce a efectuat o vizită de lucru în Serbia, pentru consolidarea legăturilor cu asociațiile românești și identificarea de soluții la problemele specifice cu care comunitatea de români din această zonă se confruntă în păstrarea identității. Delegația a fost însoțită de E.S. Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Serbia, Silvia Davidoiu.


    Prima parte a programului a vizat întâlnirea cu Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop al Episcopiei Dacia Felix. Eparhie a Bisericii Ortodoxe, cu sediul la Vârșeț, aceasta își dedică activitatea comunității ortodoxe românești din Serbia, unde un număr considerabil de români participă duminica la Sfânta Liturghie, păstrăndu-se unită comunitatea, prin credință.

    Delegația DRP a vizitat Școala Generală Zarko Zrenjanin din Satu Nou, unde a fost întâmpinată de elevii români din această unitate educațională. Școala cu predare în limba română, beneficiară a sprijinului DPRP, prin donații de materiale auxiliare (laptop-uri, retroproiectoare, table, etc), susține cursurile pentru copiii din această arie și păstrează în rândul celor mici identitatea noastră românească.

    În a doua parte a programului, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni a dorit să viziteze sediul din Pancevo a Casei de Presă și Editură Libertatea, care celebrează luna aceasta 75 de ani de beletristică în limba română. Demnitarul român a felicitat echipa redacțională, care a consolidat prin implicarea sa, de-a lungul timpului, limba română în rândul comunității.

    Delegația a participat la întâlnirea cu reprezentanți din fosta și viitoarea structură a Consiliului Național al Minorității Române din Voivodina și Serbia de Est și cu alți reprezentanți ai mediului asociativ și cultural din zonă. Discuțiile s-au axat pe problemele cu care se confruntă minoritatea română din Serbia, în timp ce delegația Departamentului a reiterat programele instituției prin care pot aduce sprijin românilor de aici, precum și încheierea de parteneriate. Rolul și obiectivul DRP este de a susține toți românii, indiferent unde aleg să trăiască. Avem programe de finanțare nerambursabilă și granturi care pot întări realizarea proiectelor de aici, așteptăm un număr mare de copii prin programul Taberelor ARC, să îsi cunoască țara și să își consolideze legătura cu cei de acasă! – extras din conversațiile întâlnirii, declarație a secretarului de stat român.

    Cel mai de preț element identitar pentru poporul nostru este limba română! Trăim românește, oriunde am locui! Continuați să vorbiți și să simțiți românește, oriunde vă aflați în lume, pentru că Europa este casa noastră și aceasta are nevoie de o Românie puternică!, a spusCârciu.

    Delegația DRP s-a întâlnit cu cadre didactice și reprezentanți ai mediului asociativ din Serbia de Răsărit, urmată de o întrevedere cu reprezentanți ai catedrelor de limba română ale Universității Belgrad și Universității Novi Sad, unele dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior de stat din Serbia. Cele două catedre de limba română asigură cursuri pentru învățământ universitar (facultate), precum și post universitar (masterat și doctorat), cu specializări la Facultatea de Filologie și Facultatea de Filozofie.

    Discuțiile din cadrul celor două întâlniri au vizat mijloacele prin care DPRP poate răspunde nevoilor minorității române din Serbia, în conservarea și manifestarea liberă a identității naționale, mai cu seamă în planul învățământului în limba română. Cârciu a subliniat nevoia unor acțiuni multianuale, pentru o mai bună implementare a proiectelor din zona de educație, menite să stimuleze însușirea patrimoniului lingvistic de către tinerele generații de români din acest stat. Oficialul român a reiterat importanța acordată de statul român tuturor românilor din afara granițelor țării și a amintit, concret, proiectul DRP prin care, în ultimii doi ani au fost donate echipamente educaționale elevilor și studenților din Serbia din 32 de unități de învățământ.


    comunicat DPRP