Radio România Internațional

Tag: Gheorghe Hagi

  • Sportivul săptămânii: Fotbalistul Ianis Hagi

    Sportivul săptămânii: Fotbalistul Ianis Hagi

    Competiţiile fotbalistice din Scoţia sunt printre cele mai vechi din lume. Cupa Scoţiei s-a disputat pentru prima dată în sezonul 1873 – 1874, iar prima ediţie a campionatului, 17 ani mai târziu. Iată de ce, la nivel mondial, aceste competiţii se bucură de prestigiu, chiar dacă nu aduc la start echipe de cel mai înalt nivel. În Scoţia există şi o a treia competiţie de top, şi anume Cupa Ligii Scoţiene, sau Scottish League Cup.

    Întrecerea este cea mai veche Cupă a Ligii din lume şi a avut prima ediţie în sezonul 1946 – 1947. Anul acesta, în finala Cupei Ligii Scoţiene a jucat şi un român, şi anume Ianis Hagi, jucătorul formaţiei Glasgow Rangers. Echipa sa a pierdut la loviturile de departajare în faţa concitadinilor de la Celtic, dar pentru prezenţa onorabilă în finala acestei competiţii, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Ianis Hagi Sportivul Săptămânii.

    Hagi a evoluat la Rangers pe întreaga durată a partidei, respectiv în primele 90 de minute şi în cele două reprize de prelungiri. Echipa sa a deschis scorul la finalul primei reprize. Celtic a marcat de două ori şi a făcut 2 la 1. Rangers a egalat, apoi Celtic a înscris din nou. Scorul final, 3 la 3, a fost stabilit de golul marcat de Rangers în minutul 88. Prelungirile n-au schimbat tabela de marcaj, astfel că s-a ajuns la loviturile de departajare, la care Celtic s-a impus cu 5-4. Printre jucătorii lui Rangers care au marcat s-a aflat şi Ianis Hagi.

    Valorosul nostru fotbalist este fiul unuia dintre cei mai mari jucători din istoria României, Gheorghe Hagi. S-a născut în ziua de 22 octombrie 1998, în Turcia, la Istanbul, pe vremea când tatăl său juca la Galatasaray. A început să joace fotbal la Academia Gheorghe Hagi, din localitatea Ovidiu, aflată în apropierea principalului port românesc de la Marea Neagră, Constanța. A debutat în prima ligă română tot sub comanda tatălui său, la Viitorul Constanța, în 2014. A mai jucat apoi la Fiorentina, în Italia, la Genk, în Belgia, apoi a ajuns la Rangers. Gruparea britanică l-a împrumutat o vreme în Spania, la Alaves, apoi l-a readus în Scoţia. La echipa națională a României a debutat în toamna anului 2018, într-un joc cu Lituania, din Liga Națiunilor, câștigat de tricolori cu 3 la 0.

  • Monument pentru Generaţia de Aur a fotbalului românesc

    Monument pentru Generaţia de Aur a fotbalului românesc

    Anii ’90 ai secolului trecut au fost cei mai buni din istoria Naţionalei de fotbal a României. Tricolorii s-au calificat la trei turnee finale ale Cupei Mondiale, respectiv în 1990, în Italia, în ’94, când competiţia s-a desfăşurat în Statele Unite, şi în ’98, când gazdă a fost Franţa. România a ajuns cel mai departe în 1994, când a ratat calificarea în semifinale în faţa Suediei, la loviturile de la 11 metri.

     

    Despre jucătorii care au reprezentat România la aceste competiţii se spune că formează Generaţia de Aur a fotbalului românesc. Sportivi precum Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu, Ionuţ Lupescu, Ilie Dumitrescu sau Dan Petrescu şi-au găsit recunoaşterea şi la echipe mari ale Europei, cu care cu câştigat, de-a lungul anilor, cele mai importante trofee.

     

     

    Zilele trecute, la Bucureşti a fost inaugurat un monument dedicat Generaţiei de Aur, amplasat în imediata vecinătate a Arenei Naţionale. Sculptura a fost dezvelită de Gheorghe Hagi şi Ilie Dumitrescu. Printre cei prezenţi s-au aflat Florin Răducioiu, Jean Vlădoiu, Emil Săndoi, Dorin Mateuţ sau Bogdan Stelea. Gheorghe Popescu i-a spus în exclusivitate colegului nostru Eugen Cojocariu ce a însemnat pentru el acest moment: „Un moment care ne onorează, Nu ştiu dacă Generaţia de Aur a fost cea mai valoroasă. Am avut înaintea noastră generaţia lui Cornel Dinu, Mircea Lucescu, Florea Dumitrache, apoi generaţia lui Ilie Balaci, Costică Ştefănescu şi toţi ceilalţi, Michael Klein, Ioan Andone… Însă noi suntem generaţia care a demonstrat că se poate, generaţia care a făcut, la nivel de echipa naţională, cele mai importante perfoemanţe şi ne bucură că au fost apreciate rezultatele noastre printr-un astfel de moment”. Ilie Dumitrescu ne-a spus care a fost secretul care a stat la baza unei generaţii atât de valoroase: „Erau competiţii de copii şi juniori la cel mai înalt nivel. Şi cred foarte mult că şi competiţia era una foarte, foarte puternică la nivel de seniori. Aşa au apărut foarte mulţi jucători. Pe urmă s-a văzut şi în competiţiile europene, la nivel de club, şi s-a văzut şi la echipa naţională.”

     

     

    Monumentul dedicat Generaţiei de Aur reproduce o poartă de fotbal supradimensionată, înaltă de 4 metri şi lată de 10 metri, dimensiuni alese în raport cu spaţiul în care este amplasată, într-un sens giratoriu. La construcţia monumentului a lucrat o echipă de 10 oameni timp de aproape două luni, plus alte echipe care au ajutat la completarea proiectului.

     

  • Monumentul Generaţiei de Aur a fotbalului românesc

    Monumentul Generaţiei de Aur a fotbalului românesc

    Foştii internaţionali Gheorghe Hagi şi Ilie Dumitrescu au dezvelit monumentul dedicat Generaţiei de Aur a fotbalului românesc, amplasat în imediata vecinătate a Arenei Naţionale din Bucureşti, în sensul giratoriu de pe strada Maior Coravu.

     

    Momentul dezvelirii monumentului, realizat sub forma unei porţi uriaşe care aminteşte de toate golurile marcate de Generaţia de Aur pentru naţionala de fotbal a României, a fost reprezentat de o minge şutată de Hagi spre pânza care acoperea sculptura realizată de Costin Ioniţă.

     

    Printre cei prezenţi s-au numărat Gheorghe Hagi, Ilie Dumitrescu, Florin Răducioiu, Jean Vlădoiu, Gheorghe Popescu, Emil Săndoi, Dorin Mateuţ, Bogdan Stelea. La eveniment au participat şi membri ai familiilor foştilor fotbalişti Michael Klein, Cătălin Hîldan şi Daniel Prodan şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria acestora.

     

    Gheorghe Hagi a declarat la eveniment:

     

    Am discutat cu Ilie Dumitrescu despre semnificaţia momentului.

     

     

    Un alt interlocutor a fost portarul Naţionalei din perioada Generaţiei de Aur, Bogdan Stelea.

     

     

    Am realizat un scurt interviu şi cu fostul internaţional Gheorghe Popescu.

     

     

    La eveniment a fost prezent şi un alt jucător la Generaţiei de Aur, Dorin Mateuţ.

     

     

    Cristian Hîldan, fratele regretatului internaţional Cătălin Hîldan, a fost extrem de emoţionat la ceremonie.

     

     

    Monumentul reproduce o poartă de fotbal supradimensionată, înaltă de 4 metri şi lată de 10 metri. El sugerează momentul când mingea intră în plasa porţii şi toţi suporterii explodează în extaz. Am discutat despre monument cu autorul său, sculptorul Costin Ioniţă.

     

     

    Monumentul dedicat Generaţiei de Aur este realizat la iniţiativa Rusu+Borţun în parteneriat cu Monument FOR, cu sprijinul financiar al Superbet România. Ideea creativă îi aparţine lui Cătălin Rusu, Chief Creative Partner şi Chief Executive Officer, Rusu+Borţun.

     

  • Info Sport

    Info Sport

    Antrenorul formaţiei Farul Constanţa, Gheorghe Hagi este prima opţiune pentru postul de selecţioner al echipei naţionale a României. Preşedintele Comisie Tehnice a Federaţiei Române de Fotbal, Mihai Stoichiţă, a anunţat, miercuri, că în perioada următoare vor fi demarate negocierile cu fostul mare fotbalist. Hagi a mai antrenat Naţionala României în 2001. A condus apoi echipe de top precum Galatasaray Istanbul şi Steaua Bucureşti.

    Alegerea lui Hagi pentru un nou contract la Naţională  vine după ce fostul selecţioner, Edward Iordănescu, a hotărât să nu-şi prelungească înţelegerea cu Federaţia Română de Fotbal. La turneul final al EURO 2024, sub conducerea lui Edward Iordănescu, România a câştigat grupa E, depăşind Belgia, Slovacia şi Ucraina, şi s-a calificat în optimile de finală, în care a fost învinsa de Olanda. În primul meci al turneului final, tricolorii au reuşit cea mai categorică victorie din istoria participărilor la turneele finale, mondiale şi europene, învingând Ucraina cu scorul de 3-0.

     

    La Iaşi continuă turneul feminin de tenis de categorie WTA 250, dotat cu premii de 232 de mii de dolari. Acesta este prevăzut a se încheia vineri, având în vedere debutul Jocurilor Olimpice. La Paris, România va fi reprezentată în competiţiile feminine de tenis de patru jucătoare: Ana Bogdan, Jaqueline Cristian, Irina Begu şi Monica Niculescu. Primele trei vor juca la simplu şi la dublu feminin, în timp ce Monica va evolua doar la dublu feminin. Deşi deschiderea oficială a Jocurilor va avea loc vineri, întrecerile olimpice au început deja de miercuri, cu meciuri în competiţiile masculine de fotbal şi rugby în 7.

     

    Pentru delegaţia României, primele şanse la medalii se profilează încă din debutul săptămânii viitoare, când au loc competiţiile de înot. Multiplul campion european en titre David Popovici va concura, duminică la prânz, în seriile probei de 200 de metri liber, cu semifinalele programate in cursul serii. Finala va avea loc luni. La 100 de metri liber, la care Popovici a deţinut recordul mondial, seriile si semifinalele sunt programate marţi, iar finala, miercuri.

     

     

  • Meci de adio pe Arena Naţională

    Meci de adio pe Arena Naţională

    Sâmbătă a fost stabilit un nou record de asistenţă pe cel mai mare stadion al României, Arena Naţională din Bucureşti. 54.967 de spectatori exuberanţi au participat la meciul de retragere al aşa-numitei Generaţii de Aur a fotbalului românesc, autoarea celor mai spectaculoase rezultate înregistrate vreodată de echipa naţională. A fost o generaţie ce a debutat în fotbal pe vremea dictaturii comuniste, sub care a deprins tenacitatea şi rezistenţa la privaţiuni, şi a explodat valoric după Revoluţia din 1989, când, eliberată de interdicţia de se transfera în străinătate, şi-a putut proba talentul la marile cluburi europene.

     

     

    Anii 90, ai celei mai iubite Naţionale, au fost, însă, prefaţaţi de anii 80, ai celor mai bune echipe româneşti de club. În 1983, Universitatea Craiova ajungea în semifinalele Cupei UEFA. Un an mai târziu, Dinamo Bucureşti juca o semifinală de Cupa Campionilor, pentru ca, pe 7 mai 1986, Steaua Bucureşti să-şi adjudece trofeul, în Spania, la Sevilla, după ce a învins in finală cu 2-0, după loviturile de departajare, celebra FC Barcelona. În februarie 1987, la Monte Carlo, Steaua câştiga şi Supercupa Europei, după 1-0 cu sovieticii de la Dinamo Kiev, iar în 1989 mai juca o finală de Cupa Campionilor.

     

    Formate în exclusivitate din fotbalişti români, Steaua şi Dinamo aveau să fie principalele rezervoare ale Naţionalei, care a mers la trei turnee finale mondiale (Italia 90, Statele Unite 94, Franţa 98) şi două europene (Anglia 96, Belgia şi Olanda 2000). Cea mai mare performanţă a acelei echipe, condusă de pe banca tehnică de Anghel Iordănescu, a fost sfertul de finală de la Cupa Mondială din Statele Unite, când românii au pierdut, la loviturile de departajare, cu 4-5 în faţa Suediei, după ce în optimi au eliminat vicecampioana mondială din epocă, Argentina, cu 3-2.

     

    Liderii de valoare şi de autoritate, deopotrivă în vestiar şi pe teren, ai acelei generaţii au fost mijlocaşul ofensiv Gheorghe Hagi şi fundaşul central Gheorghe Popescu. Primul a jucat la Real Madrid şi Barcelona, celălalt a ajuns căpitanul Barcelonei. Fundaşul dreapta Dan Petrescu a fost un jucător emblematic pentru Chelsea Londra. Atacantul Florin Răducioiu este singurul fotbalist român care a evoluat în toate marile campionate naționale ale Europei (Anglia, Franța, Germania, Italia și Spania).

     

    Unii cu multe kilograme în plus şi cu părul albit, alţii cu siluete rămase impecabile, toţi componenţii Generaţiei de Aur au fost, sâmbătă, pe teren, pentru o previzibilă victorie protocolară în faţa unor foste staruri ale fotbalului mondial, selecţionate de portughezul Jose Mourinho. România a câştigat cu 3-2.

     

    Concluziile serii de pe Arena Naţională i-au aparţinut selecţionerului oaspete, Mourinho: „Totul a fost pentru aceşti băieţi care au făcut istorie pentru ţara lor. Iar 30 de ani mai târziu ţara nu i-a uitat, ţara le-a mulţumit.”