Radio România Internațional

Tag: Gheorghe Tattarescu

  • Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

    Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

    În cadrul Palatului Suțu din capitală, Muzeul
    Municipiului București (MMB) prezintă o expoziție tematică, readucând în fața
    publicului poate cel mai important pictor academist român și precursorul
    neoclasicismului la noi în țară: Gheorghe Tattarescu (1820-1894) – expoziția
    Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tattarescu. Artistul a început să
    picteze ca zugrav de biserici și a continuat studiile ajungând, așa cum a
    fost numit, pictorul cel mai tipic academist. Despre cariera lui Gheorghe
    Tattarescu și despre istoria acestuia, am stat de vorbă cu muzeograful și
    curatoare expoziției, Rodica Ion:


    După întoarcerea de la studii din Italia, cea mai mare parte din
    activitatea artistică a lui Gheorghe Tattarescu și cea mai cunoscută a fost
    dedicată artei religioase, cu peste 50 de astfel de ansambluri picturale, unde
    a dezvoltat un stil personal între academismul italian și iconografia
    tradițională post bizantină. Această activitate îl va consacra drept cel mai
    important pictor muralist modern din țara noastră. La peste 200 de ani de la
    nașterea pictorului, timpul validează meritele acestui mare artist și totodată
    mare patriot și motivează cu prisosință propunerea noastră de a aduce un omagiu
    celui care a fost o personalitate exemplară a secolului al XIX-lea, un adevărat
    modelator al gustului pentru frumos. Pictor de talent, autor de mari ansambluri
    picturale ecleziastice, fondator al Școlii de Belle Arte din București și
    mentor al unei întregi generații de artiști, membru activ în cele mai
    importante mișcări socio-culturale ale vremii, Gheorghe Tattarescu este un nume
    reprezentativ al culturii române moderne.



    Ce propune expoziția de la Palatul Suțu din
    capitală?


    De data aceasta propunem o expoziție tematică în care prezentăm o
    selecție inedită de pictură și grafică, intitulată sugestiv Portretul feminin
    în opera lui Gheorghe Tattarescu. Dacă celelalte teme majore asupra cărora
    pictorul și-a îndreptat atenția au fost studiate și evidențiate publicului de-a
    lungul timpului, profesoratul la Școala de Belle Arte, pictura sa ecleziastică
    și cea istorică, observăm că, deși ocupă o pondere însemnată din moștenirea sa,
    discretul portret feminin din copiile după marii maeștri studiați la Roma sau
    al doamnelor din anturajul său a rămas pe nedrept mărginit la funcția primară
    de studii, respectiv de imortalizare fotografică.

    Abordarea chipului unei
    doamne din secolul al XIX-lea în pictura modernă presupunea însă mai mult decât
    redarea realistă a trăsăturilor, și anume reliefarea unui fel de Curriculum
    Vitae din care să reiasă poziția socială, a portretiza atât prin detalii de
    postură, cât și printr-un cod al veșmintelor și al accesoriilor. Societatea era
    încă tributară unor mai mult sau mai puțin uitate legi somptuare ce reglementau
    ținutele diverselor pături sociale, iar acest lucru se vădește prin diferențele
    de veșminte și accesorii de la portretul unei tinere fete modeste și anonimă,
    până la grațioasa și grandioasa rochie de catifea violet, brodată și tivită cu
    fir de argint a soției pitarului Lazăr Lazarus Calenderoglu. tatăl
    binecunoscutului Ioan Lazăr Kalinderu.

    Spre deosebire de efigiile masculine
    sobre și monumentale din panteonul tattarescian, alcătuit din personalități
    exemplare ale istoriei sale contemporane, delicatele prezențe feminine sunt
    mult diferite prin lirismul reprezentării grațioase sau melancolice și prin
    gama de culori mult mai bogată în sclipiri de tonuri calde, în acord subtil cu
    sensibilitatea modelului. În opera sa, pictorul Tattarescu, pe lângă portretul
    social, a studiat și portretul religios al Magdalenelor sau Madonelor și al
    reprezentării diverse a Maicii Domnului, atât în pictură, cât și în grafică.

    În
    această expoziție dedicată portretului feminin, ilustrăm aceste preocupări cu o
    selecție de câteva copii în ulei după marii maeștri, executate de Tattarescu în
    Italia, precum și studii personale de portret în creion și cărbune. Îmbinarea
    acestor tehnici de studiere a portretului feminin religios a dus către lucrarea
    originală, finită, ce se află expusă în premieră a portretului Eugeniei
    Monachio-Greceanu, stareța Mănăstirii Rătești, lucrare de mare sensibilitate,
    din care transpar, contopite, fragilul feminin, blândețea și profunzimea
    credinței.



    În încheiere, Rodica Ion ne-a declarat:


    Această
    poveste vizuală, ce descrie și pe alocuri interpretează conținutul imaginilor,
    își propune menținerea în atenția publicului larg și de specialitate
    personalitatea și importanța pictorului Tattarescu în cultura și a, rta modernă
    românească, aducând în prim plan mărturii valoroase atât pentru valorificarea
    patrimoniului, cât și pentru cercetarea istoriei artei și a societății
    bucureștene a secolului al XIX-lea.


  • Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Mai multe expoziţii de pictură,
    sculptură şi gravură, care pun în valoare patrimoniul vast al instituţiei şi
    Pinacotecii Bucureşti, vor fi organizate de Muzeul Municipiului Bucureşti pe
    parcursul anului în curs. Vor fi aduse în atenția publicului casele-atelier de artist, dar și
    colecţiile de costume, documente rare, artă populară şi fotografii din vechiul
    Bucureşti. Muzeul îşi are începutul în hotărârea Consiliului Comunal al
    Primăriei Bucureştilor, de la sfârşitul lunii iunie 1921, prin care s-a propus
    înfiinţarea unui muzeu comunal. În 1956 sediul muzeului este stabilit la
    Palatul Suţu (monument istoric, datând din 1834), iar în
    1959 are loc redeschiderea pentru public a Muzeului de Istorie a Oraşului
    Bucureşti. În urma unificării secţiilor de istorie şi artă a luat naştere
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iar 15 ani mai târziu, în
    1999, instituţia şi-a recăpătat numele de la întemeiere, Muzeul Municipiului
    Bucureşti.

    În prezent, Muzeul Municipiului Bucureşti are în componenţă 14 muzee,
    colecții şi case memoriale. Unul dintre aceste muzee, Muzeul Theodor Aman, își așteaptă publicul la o nouă
    expoziţie temporară care are vernisajul pe 7 aprilie și rămâne la dispoziţia
    publicului până în martie 2023. Din 27 mai, la Muzeul Frederic Storck și
    Cecilia Cuțescu Storck se va deschide expoziția
    De la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București, ne vorbește despre aceste
    expoziții care se deschid în curând la Muzeul Municipiului Bucureşti.

    Muzeul Theodor Aman este unul dintre muzeele
    cele mai frumoase din București, aici se află colecția pictorului Theodor Aman
    și a fost și casa lui, probabil că multă lume a văzut deja muzeul. Pe cei care
    nu-l cunosc, îi invit să nu rateze această ocazie, casa este superbă. Este o
    casă veche, pe care am conservat-o, încercând să-i păstrăm interiorul așa cum
    era decorat când trăia pictorul. Cum vă spuneam, pe lângă expoziția permanentă,
    în luna aprilie deschidem o expoziție intitulată Aman în plein air. Asta
    înseamnă că prezentăm mai ales ce a pictat artistul în exterior. Este o temă aleasă
    foarte inspirat de colegele noastre, pentru că este o ocazie de a vedea
    grădinile pe care le-a pictat Theodor Aman. În luna mai vom avea o altă
    expoziție la fel de interesantă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu
    Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck a fost adesea în călătoriile ei la
    Balcic, unde se întâlnea cu Regina Maria a României, de care o lega o strânsă
    prietenie. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck
    inspirate de aceste locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedea și
    interiorul casei, cu câteva lucrări inedite din casa familiei Storck, sperăm că
    va o expoziție interesantă. De fapt,
    noi organizăm în fiecare an mici expoziții la Muzeul Stork, iar de data asta am
    hotărât să ne referim tot la Balcic



    La sfârșitul lunii aprilie se va deschide la Palatul Suțu
    expoziția Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului
    Bucureşti, iar din 18 mai, în aceeași clădire va fi vernisată expoziția
    Țările Române. Peisaje în gravura Europeană de secol XIX. Această expoziție valorifică patrimoniul din Colecția
    de Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și urmărește să
    introducă vizitatorul în universul românesc din secolul al XIX-lea. Vor fi
    expuse peste 50 de lucrări care înfățișează locuri din Țările Române surprinse
    de gravori străini, aducând în atenție elemente de arhitectură urbană sau
    rurală. În luna august, vor fi vernisate două expoziții: Seria Donații și
    donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman (la Palatul Suțu) și
    Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese (la Muzeul
    Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București ne-a vorbit despre expoziția
    programată în luna septembrie la Palatul Suțu, Familia, Credința și Căminul
    pictorului Gheorghe Tattarescu.

    Va fi o expoziție dedicată casei lui Gheorghe
    Tattarescu, astfel că vom expune     multe obiecte din casa respectivă. Este
    vorba de obiecte care au fost restaurate și acest lucru se datorează colegilor
    mei care au reușit să restaureze o mare
    parte din patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu, mă
    refer atât la obiecte, cât și la tablouri. Vom prezenta ceramică, icoane
    pictate, cărți, obiecte ale artistului, câteva picturi într-o mică expoziție,
    astfel încât publicul să poată vedea aceste obiecte minunate care beneficiază
    și de restaurare. Vor fi prezentate în premieră, ocazie cu care prezentăm și
    munca colegilor noștri de la secția de Restaurare. Poate prea puțină lume știe că
    cele mai multe dintre obiectele expuse trec și prin laboratoarele de restaurare,
    unde lucrează colegi de-ai noștri care fac o muncă mai puțin cunoscută publicului,
    dar pe care noi încercăm să o aducem în atenție prin aceste tipuri de
    expoziții.

    În lunile septembrie și octombrie Muzeul Municipiului Bucureşti va pune în valoare, prin expozițiile sale,
    creația a trei sculptorițe: Elena Surdu
    Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.