Tag: Gherman

  • La fête du Gherman

    La fête du Gherman

    Dans le cadre des sociétés traditionnelles d’antan, les gens
    respectaient strictement les rituels de protection des récoltes dès le début de
    la saison chaude. Dans le calendrier traditionnel, le mois de mai est marqué
    par une fête presqu’oubliée dans les communautés rurales d’aujourd’hui. Il
    s’agit d’une série de rituels agraires, dont le but de protéger les cultures contre
    l’invasion des insectes et d’autres créatures nuisibles. Le moment appelé le « Ghermanul
    viermilor »/« Le Gherman des vers » ou plutôt « des
    chenilles » a une importance cruciale pour l’avenir des récoltes et c’est
    pourquoi il est lié au calendrier religieux.




    Explication avec Delia Suiogan, ethnologue à l’Université
    du Nord de Baia Mare : « A l’origine, c’était une fête consacrée à la
    pluie excessive. On considérait le Gherman comme un demi-dieu, une sorte de
    médiateur auprès du Soleil, qui était le dieu le plus important dans la
    mythologie préchrétienne. Le « Gherman des vers » est une extension
    de cette fête dédiée à la pluie parce que nous sommes déjà en été et que les
    vers commencent à attaquer les récoltes. D’ailleurs, on croyait que la pluie
    excessive favorisait l’apparition des vers. La journée du « Gherman »,
    qui avait une date fixe dans certaines régions, est marquée si besoin est,
    lorsque les vergers sont envahis par les chenilles. »








    Le jour du Gherman, les femmes des communautés
    traditionnelles tentaient de protéger les cultures plantées au printemps contre les attaques des insectes nuisibles par des rituels exhortant la divinité à épargner
    leurs champs. Les communautés archaïques, dépendantes des récoltes de la terre,
    ont transmis des coutumes dont les échos ont intégré aussi la culture roumaine.
    Les rituels déroulés à l’occasion du « Gherman des vers » portent des
    symboles ancestraux.






    Détails avec Delia Suiogan : « Le jour du
    Gherman, ni hommes, ni femmes ne travaillaient point. On disait d’ailleurs qui
    celui qui travaillait le jour du Gherman allait être attaqué par les vers. Leurs
    cibles étaient les récoltes de blé, de maïs, mais aussi les moutons qui
    risquaient d’attraper des parasites. Il s’agit donc d’une fête préchrétienne,
    qui a reçu pourtant des connotations chrétiennes, étant reliée au Saint Gherman.
    Elle symbolise aussi la relation directe entre l’Homme et la
    nature ».




    Dans certaines régions ethnographiques du centre de la
    Roumanie cette fête est connue aussi sous le nom de « Harmanul
    viermilor »/ « Le Harman des vers ». Pour les communautés
    archaïques roumaines, le bon déroulement de la vie au cours d’une année
    dépendait en grande mesure de la fertilité de la terre, mais aussi des mesures
    entreprises pour protéger les futures récoltes tout le long de l’été.

  • Nachrichten 04.03.2015

    Nachrichten 04.03.2015

    BUKAREST: Rumäniens Präsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch die moldauische Au‎ßenministerin Natalia Gherman empfangen. Der rumänische Staatschef sicherte der moldauischen Regierung die ständige Bereitschaft zur Kooperation und die Solidarität Rumäniens zu. Klaus Iohannis begrü‎ßte anschlie‎ßend den Start der Gaslieferungen an die Republik Moldau durch die Gaspipeline Iaşi-Ungheni. Rumänien liefert seit kurzem Erdgas an die Republik Moldau, um die Abhängigkeit des Nachbarlandes von russischen Energieimporten zu verringern. Natalia Gherman bekräftigte ihrerseits, dass das Nachbarland Rumäniens auch künftig den proeuropäischen Kurs entschlossen verfolgen werde. Der Weg nach Brüssel führe durch Bukarest, sagte Gherman und betonte ferner, Rumänien sei der wichtigste Handelspartner ihres Landes. In Bukarest führte Gherman anschlie‎ßend zusammen mit ihrem rumänischen Gegenüber Bogdan Aurescu die Beratungen des zwischenstaatlichen Ausschusses zur EU-Integration der Republik Moldau. Der Ausschuss wurde mit dem Zweck gegründet, die Reformbemühungen des Nachbarlandes Rumäniens zu unterstützen.



    BUKAREST: Der Bürgermeister des sudrümänischen Ploiesti, Iulian Bădescu, sitzt ab Mittwoch in Untersuchungshaft. Ihm wirft die Staatsanwaltschaft Bestechlichkeit und Amtsmissbrauch vor. Im Jahr 2013 soll Bădescu 100.000 Euro an Bestechungsgeldern für eine illegale Subvention zugunsten des inzwischen insolventen Fu‎ßball-Erstligisten Petrolul Ploieşti angenommen haben. Ursprünglich habe der Bürgermeister 300.000 Euro verlangt. Antikorruptions-Staatsanwälte sprechen von der Überweisung einer Summe in Höhe von circa 1,8 Millionen Euro an den Verein, die über eine Nichtregierungsorganisation abgewickelt worden sei. Das Urteil gegen Bădescu ist nicht rechtskräftig. Indes ist der Gründer der populistischen Volkspartei und ehemalige Besitzer eines Fernsehsenders, Dan Diaconescu, wegen Erpressung zu einer Freiheitsstrafe von fünf einhalb Jahren rechtskräftig verurteilt worden.



    In allen NATO-Hauptstädten hat am Mittwoch eine gemeinsame Krisenmanagement-Übung begonnen. Die Übung dauert bis zum 10. März. Wie das Bukarester Verteidigungsministerium mitteilte, ziele die von dem nordatlantischen Rat koordinierte Übung darauf ab, die Reaktionsfähigkeit der Mitgliedstaaten auf Cyber-Bedrohungen und -Angriffe zu testen. Dabei soll geprüft werden, wie schnell die NATO-Länder gemeinsame Beratungen führen, politische und militärische Ma‎ßnamen ergreifen. Am zu diesem Zweck eingerichteten Stab des Verteidigungsministeriums beteiligen sich auch Vertreter anderer Ministerien und Institutionen aus dem nationalen Verteidigungssystem, sowie der öffentlichen Ordnung und Nationalsicherheit.



    SPORT: Rumänien reist mit 17 Sportlern zu der Leichtathletik-EM nach Prag. Das erklärte Ziel bei den am Donnerstag beginnenden Veranstaltungen ist laut Angaben des Leichtathletikverbandes der Gewinn von mindestens einer Medaille. Sportjournalisten in Bukarest räumten dem Dreispringer Marian Oprea die grö‎ßten Chancen ein, auf das Siegertreppchen zu steigen. In der Geschichte seiner EM-Teilnahmen eroberte Rumänien 90 Medaillen, davon 23 aus Gold. Bei dieser 32. Europameisterschaft gehen knapp 650 Leichtathleten aus 49 Ländern an den Start.

  • Transnistria, un conflict îngheţat

    Transnistria, un conflict îngheţat

    Pentru analiştii cu memorie, criza ucraineană de anul acesta nu e decât o reeditare a jocurilor geopolitice şi de război exersate de Rusia încă de acum un sfert de veac. La scară micro, în condiţii care-ar putea fi numite de laborator, ceea ce s-a întâmplat în primăvară în Crimeea şi în vară în Donbas a fost brevetat, la începutul anilor 90, în Transnistria.



    Cu doar 40% dintre locuitori etnici români, iar restul de origine slavă – ruşi şi ucraineni -, regiunea a forţat ieşirea de sub controlul Chişinăului încă dinainte de dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. A făcut-o sub pretextul, de nimic justificat, că Republica Moldova s-ar putea reuni cu România, căreia îi aparţinuse până la anexiunea stalinistă din 1940.



    Secesioniştii şi-au atins scopul în 1992, când Chişinăul, independent de mai puţin de un an, a trebuit să se recunoască învins, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia armatei ruse. Prezentată iniţial ca o operaţiune punctuală, prezenţa trupelor ruse în Transnistria a devenit, între timp, permanentă.



    Sunt, deja, 15 ani de când, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci de fostul preşedinte Boris Elţîn, se angaja să-şi retragă trupele şi arsenalul din estul Republicii Moldova. Sub Vladimir Putin, acestor trupe li s-a schimbat doar eticheta. Rămase, de facto, armată de ocupaţie, li s-a spus forţă de menţinere a păcii.



    Săptămâna trecută, de la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a cerut din nou plecarea acestei forţe, ce ar urma să fie înlocuită cu o misiune civilă internaţională. Prezenţa trupelor ruse în Transnistria creează obstacole suplimentare în calea procesului de pace — a spus, tranşant, d-na Gherman, referindu-se la discuţiile, parcă fără sfârşit, în aşa-numitul format 5+2, în care Chişinăul, separatiştii, Rusia, Ucraina şi OSCE sunt părţi în negocieri, iar Uniunea Europeană şi Statele Unite joacă rol de observatori.



    Tot la New York, în marja Adunării Generale, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a reiterat importanţa prioritară pe care România o acordă soluţionării conflictului îngheţat din Republica Moldova vecină. Realizarea unui acord politic bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi a unui statut politic special pentru regiunea transnistreană rămâne obiectivul Guvernului pro-occidental de la Chişinău şi al partenerilor săi de la Bucureşti, Bruxelles şi Washington. Dar toată lumea e conştientă că în Transnistria nimic nu se poate întâmpla fără acordul Moscovei, protectorul şi comanditarul secesioniştilor.