Tag: Ghetarul Scarisoara

  • Top atracţii în Parcul Natural Apuseni

    Top atracţii în Parcul Natural Apuseni

    Ne îndreptăm azi
    spre nord-vestul României și ajungem în zona centrală a Munților Apuseni. Aici
    se întinde Parcul Natural Apuseni, un loc deosebit de atractiv încă de la
    începutul secolului al XIX-lea. De-a lungul timpului au fost create numeroase
    trasee de vizitare, iar primele amenajări turistice datează de la începutul
    secolului XX. E una dintre cele mai importante zone carstice ale României și e
    ușor accesibilă, înălțimile nefiind considerabile. Cele mai înalte vârfuri
    ajung la puțin peste 1800 de metri. Parcul este al treilea ca dimensiune din
    România, iar pe teritoriul său sunt numeroase comunități umane. În privința
    numărului de locuitori, peste 10.000 de persoane locuiesc pe teritoriul
    parcului, în trei județe: Bihor, Cluj și Alba. O bună parte a suprafeței e
    inclusă în zona istorică Țara Moților. Așadar, cultura locală și tradițiile
    sunt principala atracție a turiștilor acestei zone.



    Dacă e să ne referim
    în principal la importanța Parcului Natural Apuseni la nivel internațional,
    carstul e principala atracție, spune Alin Moș, directorul administrației. Este vorba despre zona de calcar în care se formează peșterile, cheile
    sau dolinele. Ca obiectiv de importanță internațională, trebuie să începem cu
    Ghețarul Scărișoara. Este faimos la nivel internațional mai ales după 2009,
    când, în urma unor studii, a fost remăsurat volumul blocului de gheață, iar
    astăzi este cu certitudine cel mai mare bloc subteran de gheață din lume, cu
    peste 130.000 de metri cubi de gheață. Este și unul dintre cele mai vechi din
    Europa, cu peste 4.000 de ani vechime. De aceea, azi, Ghețarul Scărișoara,
    peisajul deosebit de pitoresc din jur, frumusețea subteranului, cu blocul de
    gheață și cu stalagmitele și stalactitele formate din gheață, datorită
    temperaturii din zonă, creează o atracție deosebită pentru vizitatori.



    Cetățile Ponorului
    reprezintă un alt obiectiv turistic extrem de important de pe teritoriul
    parcului, mereu o emblemă pentru zona carstică a Apusenilor. Alin Moș. Este un fenomen carstic de o amploare deosebită. Practic, e o zonă
    care, la suprafață, reunește trei doline. Acestea sunt niște adâncituri în
    scoarța pământului, în roca din acea zonă. Cele trei doline, au în ansamblul
    lor, un diametru de un kilometru, deci impresionează și prin dimensiuni.
    Peștera care pornește din mijlocul acestor doline are la intrare un portal de
    peste 70 de metri înălțime. Practic, vă puteți imagina două catedrale puse una
    peste alta. Primul lucru care-i fascinează pe turiști acolo e grandoarea
    aceasta într-o zonă de carst împădurit, înconjurat de păduri de molid, care nu
    au fost exploatate de om, astfel încât structura lor naturală să fie
    modificată. Peisajul în sine și grandoarea locului te lasă la plecare cu un
    sentiment că ai văzut ceva fantastic, un loc pe care puțini au ocazia să-l
    viziteze.



    În Parcul Natural
    Apuseni sunt peste 1.500 de peșteri, spune Alin Moș, directorul administrației. Multe dintre ele sunt închise publicului larg, însă altele sunt
    deschise, cum ar fi faimoasa Peștera Urșilor. În momentul de față, are una
    dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de vizitare din România și are până
    la 100.000 de vizitatori pe an. Majoritatea celor care vin să viziteze parcul
    vin pentru peisajul deosebit, dar și pentru a vizita aceste peșteri, care au o
    densitate atât de mare și o varietate atât de mare a formelor și culorilor.



    Iată așadar o
    destinație de vară perfectă, ideală pentru toată lumea. În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.


  • Parcul Natural Apuseni

    Parcul Natural Apuseni


    Situați în Transilvania, în vestul României, Munții Apuseni nu se remarcă neapărat prin altitudine, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber. Aici, frumusețea și raritatea fenomenelor carstice, unele unice în Europa, au dus la crearea unei arii protejate de 76 de mii de hectare: Parcul Natural Apuseni. Alin Moș, directorul administrației acestui parc ne lansează o invitație greu de refuzat.


    Este o zonă accesibilă, fiindcă înălțimile nu sunt considerabile. Cele mai înalte vârfuri ajung aici la puțin peste 1800 de metri. Exisă zone de platou, fără diferențe foarte mari de nivel, iar acolo unde diferențele de nivel există, nu sunt atât de dificile încât turistul să aibă nevoie neapărat de o pregătire fizică deosebită. Parcul Natural Apuseni e un loc deosebit de atractiv încă de la începutul secolului al XIX-lea. Aici au fost dezvoltate de-a lungul timpului numeroase programe de vizitare. La începutul secolului XX, au fost primele amenajări turistice, în special acolo unde s-au organizat anumite trasee de vizitare cu scări, cu balustrade. Primele balcoane, în zonele de panoramă, au fost create acum mai bine de 100 de ani. În acea perioadă, Parcul Natural Apuseni era mai puțin accesibil pentru publicul larg și era sălbatic și puțin atins de civilizație. Astăzi, parcul nostru, în partea lui centrală, încă mai conservă o regiune atât de atractivă, tocmai fiindcă nu a fost modificată de activitatea umană”



    Este al treilea parc din România din punct de vedere al întinderii sale, continuă Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “E un parc natural tocmai fiindcă pe teritoriul lui protejăm, conservăm ceea ce înseamnă interacțiune pe termen lung între om și natură. Asta înseamnă că, pe teritoriul parcului, avem numeroase comunități umane, iar dacă e să ne referim la numărul de locuitori, peste 10.000 de persoane locuiesc pe teritoriul parcului, în trei județe: Bihor, Cluj și Alba. O bună parte a suprafeței Parcului Național Apuseni e inclusă în zona istorică Țara Moților. Vorbim, în principal, de bazinul Văii Arieșului. Din acest punct de vedere, cultura locală și tradițiile sunt principala atracție a turiștilor acestei zone.”



    Carstul e principala atracție a parcului. Este vorba despre zona de calcar în care se formează peșterile, dolinele, cheile sau dolinele. Ca obiectiv de importanță internațională, trebuie să începem cu Ghețarul Scărișoara.


    Alin Moș: “Este faimos la nivel internațional mai ales după 2009, când, în urma unor studii, a fost remăsurat volumul blocului de gheață, iar astăzi este cu certitudine cel mai mare bloc subteran de gheață din lume, cu peste 130.000 de metri cubi de gheață. Este și unul dintre cele mai vechi din Europa, cu peste 4.000 de ani vechime. De aceea, azi, Ghețarul Scărișoara, peisajul deosebit de pitoresc din jur, frumusețea subteranului, cu blocul de gheață și cu stalagmitele și stalactitele formate din gheață, datorită temperaturii din zonă, creează o atracție deosebită pentru vizitatori. De asemenea, începând cu anul 2021, prima parte de acces în Ghețarul de la Scărișoara va fi renovată, astfel ca începând cu noul sezon turistic accesul să fie făcut în norme de securitate îmbunătățite și cu un confort mult mai mare.”



    Cetățile Ponorului reprezintă un alt obiectiv turistic extrem de important de pe teritoriul parcului, mereu o emblemă pentru zona carstică a Apusenilor. Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “Este un fenomen carstic de o amploare deosebită. Practic, e o zonă care, la suprafață, reunește trei doline. Acestea sunt niște adâncituri în scoarța pământului, în roca din acea zonă. Cele trei doline, au în ansamblul lor, un diametru de un kilometru, deci impresionează și prin dimensiuni. Peștera care pornește din mijlocul acestor doline are la intrare un portal de peste 70 de metri înălțime. Practic, vă puteți imagina două catedrale puse una peste alta. Primul lucru care-i fascinează pe turiști acolo e grandoarea aceasta într-o zonă de carst împădurit, înconjurat de păduri de molid, care nu au fost exploatate de om, astfel încât structura lor naturală să fie modificată. Peisajul în sine și grandoarea locului te lasă la plecare cu un sentiment că ai văzut ceva fantastic, un loc pe care puțini au ocazia să-l viziteze.”



    În Parcul Natural Apuseni găsim azi peste 1500 de peșteri. Multe dintre ele sunt campioane la lungime. Până de curând, una a fost cea mai adâncă peșteră din România. Astăzi, este depășită doar de o peșteră din masivul Piatra Craiului. Multe sunt închise publicului larg, însă altele își așteaptă vizitatorii. Printre acestea, și faimoasa Peștera Urșilor. În momentul de față, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de vizitare din România și până la 100.000 de vizitatori pe an. Majoritatea celor care vin să viziteze parcul vin pentru peisajul deosebit, dar și pentru a vizita aceste peșteri, care au o densitate atât de mare și o varietate atât de mare a formelor și culorilor, spune Alin Moș, directorul administrației Parcului Natural Apuseni.


    “O administrație de parc natural este orientată spre a dezvolta noi și noi experiențe de vizitare. Datorită timpului, datorită tuturor factorilor interesați în creșterea ofertei pentru destinația Parcul Natural Apuseni, în anul 2009, Comisia Europeană ne-a decernat titlul de Destinație Europeană de Excelență, pe scurt, EDEN. Ulterior, am fost implicați în mai multe proiecte care au vizat atât sprijinirea comunităților și ale antreprenorilor locali în dezvoltarea unor afaceri care să fie prietenoase cu natura, inclusiv cele din domeniul turismului: structuri de cazare sau produse alimentare locale. Multe dintre acestea au primit o certificare cu sigla parcului. Când vine cineva pe teritoriul parcului sau intră într-un magazin în România și vede indicația “partener al Parcului Natural Apuseni”, are confirmarea că riscul de contaminare cu substanțe al acelui produs este inexistent. Multe dintre ele sunt în categoria produselor bio.”



    Iată, așadar, o destinație pentru toată familia, ideală pentru sezonul estival, care se apropie.




  • Arieşeni

    Arieşeni

    Astăzi vă invităm în nord-vestul ţării, în aşa
    numita Ţară a Moţilor, în inima munţilor Apuseni. Mergem aşadar în staţiunea
    Arieşeni, pe domeniul schiabil Vârtop, pentru o porţie de sănătate, aer curat
    de munte şi relaxare de sezon. O
    staţiune recentă, ce s-a dezvoltat după anul 2000.



    Am întrebat-o pe Cristina Oros,
    ghid montan TravelGuide Romania, dacă merită să venim la Arieşeni: Da,
    bineînţeles. În primul rând sezonul de iarnă merită pentru că avem foarte multă
    zăpadă, se poate schia, până la început de aprilie. Avem trei pârtii, una
    echipată cu telescaun şi două cu teleschi, avem posibilitatea de a ne plimba,
    spre Groapa Ruginoasă, spre Vârful Bihorul. Se poate practica schiul de tură,
    ne putem plimba cu sania cu cai. Putem să vedem meşteşuguri tradiţionale din
    zona Arieşeni şi satul Petrăhăiţeşti. Avem multe opţiuni. Nu este la fel de
    aglomerat ca în zonele cunoscute pentru schi.


    Într-adevăr, domeniul schiabil
    Vârtop se găseşte la altitudinea de 1200 metri şi are trei pârtii: Piatra Grăitoare,
    Vârtop 1 şi Vârtop 2.


    Piatra Grăitoare este cea mai
    recentă pârtie amenajată în zonă, fiind inaugurată în anul 2010. Este o pârtie de
    1095 metri lungime, dotată cu un telescaun şi nocturnă. Deşi
    altitudinea la care se găseşte pârtia nu este mare, baza pârtiei fiind la altitudinea
    de 1189 metri iar vârful la 1445 metri, datorită orientării ei, durata
    sezonului de schi este prelungită.


    Pârtia Vârtop 1 are o lungime
    de 1000 metri şi 240 metri diferenţă de nivel. Este o pârtie de nivel mediu, dotată
    cu teleschi.


    Pârtia Vârtop 2 este o pârtie
    recomandată începătorilor. Deşi este scurtă, având o lungime de 430 metri, este
    o pârtie dotată cu nocturnă şi tunuri de zăpadă. Fiind o pârtie pentru
    începători, aici îşi desfăşoară activitatea instructorii de schi.


    Pentru cei ce îşi doresc alte
    activităţi, o drumeţie către Groapa Ruginoasă sau spre Vârful Piatra Grăitoare
    poate fi o încântare. Vârful Piatra Grăitoare se găseşte la o altitudine de
    1557 metri şi oferă o privelişte excelentă asupra depresiunii Beiuşului.


    Pentru practicanţii schiului de
    tură, unul dintre cele mai frumoase trasee este Vârtop – Vârful Bihorul, de
    1848 metri, cel mai înalt vârf din munţii Apuseni. Este un traseu de
    aproximativ 6 ore, nerecomandat fără rachete de zăpadă sau schiuri de tură.


    Cristina Oros, ghid montan,
    ne-a lansat o invitaţie şi pentru vară: Vara avem posibilitatea
    de a practica diverse sporturi de aventură, Via Ferrata (n.r. din
    italiană, tradusă prin expresia drum de fier este vorba despre un traseu
    montan echipat cu şufe metalice, trepte de fier şi alte ancore – poduri suspendate
    sau traverse, ce permit turiştilor mai puţin experimentaţi în alpinism să
    parcurgă trasee expuse, pereţi verticali şi să ajungă pe vârfuri în siguranţă),
    canioning, speologie, din perspectiva asta, putem să ne diversificăm
    activităţile venind în zona Arieşeni.



    Staţiunea atrage turişti şi
    datorită obiectivelor turistice din zonă, precum Valea Sighiştelului, Padiş,
    Valea Garda Seacă, Gheţarul Scărişoara, Peştera lui Ionele, Dealul cu melci de
    la Vidra şi altele.



    Cu speranţa că veţi
    da curs invitaţiei noastre de a veni la Arieşeni vă aşteptăm data viitoare cu o
    nouă destinaţie.

  • Atracţii turistice în judeţul Alba

    Atracţii turistice în judeţul Alba

    Ne îndreptăm azi
    către centrul României şi ajungem într-o zonă plină de vestigii istorice,
    monumente, atracţii naturale, dar şi de obiceiuri şi tradiţii. Judeţul Alba
    este străbătut de cea mai spectaculoasă şosea din România, Transalpina. Tot
    aici, comuna Rîmetea oferă un peisaj transilvănean aparte prin cele o sută de
    case albe, de patrimoniu, de sfârşit de secol XIX. Gheţarul de la Scărişoara, Cetatea Alba
    Carolina, Cascada de la Vidra sau Dealul cu melci sunt numai câteva dintre cele
    mai frumoase locuri de vizitat în judeţul Alba.


    Mihai
    Coşer, purtător de cuvânt al primăriei municipiului, spune că Alba Iulia a
    înregistrat în ultimii ani, concomitent cu dezvoltarea ei ca destinaţie
    turistică, un parcurs cultural destul de semnificativ: Acesta ne-a plasat pe o hartă a evenimentelor de calitate, pe o axă uşor de
    intuit, între Sibiu şi Cluj Napoca. Suntem în continuă evoluţie. Evenimentele
    sunt din ce în ce mai interesante de la an la an. Chiar în momentul acesta
    suntem foarte aproape de Alba Fest, un eveniment muzical care a depăşit de mult
    graniţele locale sau regionale devenind de referinţă la nivel naţional.. Sunt
    evenimente pentru toate vârstele. Asta se întâmplă weekend de weekend în
    cetatea Alba Carolina. Mai puneţi la socoteală atracţiile turistice permanente
    care au ca punct de plecare originea istorică a acestor locuri explorate în
    ultimul timp de voluntari. Aceşti actori pun în practică nişte reconstituiri
    istorice. În fiecare seară există un spectacol al gărzii romane Apulum. Acest
    spectacol impresionant adună sute de spectatori. Avem şi peste zi vestita gardă
    austriacă, schimbul de gardă de la ora prânzului. De asemenea, pe parcursul
    întregului sezon turistic şi estival, vă puteţi întâlni cu fanfara în fiecare
    duminică. Alba Iulia înseamnă o bună parte din originea Europei.


    Emanuel Drăguşin,
    din Alba Iulia, coordonator al activităţilor media la Uniunea Naţională a
    Restauratorilor de Monumente Istorice, spune că un turist, fie el român sau
    străin, ar avea foarte multe motive să-şi înceapă călătoria de la cetatea
    bastionară de tip Vauban, Alba Carolina: În primul rând,
    pentru că aceasta e cea mai mare cetate de tip Vauban din România şi din
    sud-estul Europei, având o suprafaţă de peste 100 de hectare. Mai mult decât
    atât, noi spunem că la Alba Iulia respiri aerul istoriei, în condiţiile în care
    vestigiile istorice care se întâlnesc aici, datează încă din primul secol,
    respectiv timpul legiunii a XIII-a Gemina, care a ridicat aici un castru roman,
    în anul 106. Avem o altă fortificaţie peste castrul roman, cetatea medievală de
    secol XVI, iar apoi, la începutul secolului al XVIII-lea, începe ridicarea
    actualei fortificaţii de tip Vauban, în timpul împăratului austriac Carol al
    VI-lea.



    Mihai Coşer, purtător de cuvânt
    al primăriei municipiului Alba Iulia, recomandă cetatea ca punct de plecare în împrejurimile
    oraşului. Foarte
    aproape de noi sunt zone de un real interes turistic atât din punctul de vedere
    al patrimoniului istoric cât şi din punctul de vedere al atracţiilor de weekend
    sau a lucrurilor care se pot face. La 20 de km de noi avem un teren celebru de
    golf. Apoi, sunt munţii Apuseni, pe gustul oricărui turist. Merită vizitat
    castelul de la Jidvei. Foarte aproape de Alba Iulia, la 5 km de centrul
    oraşului, este probabil unica pistă de biciclete din România, situată la o
    altitudine de peste 450 de metri. Este amenajată cu puncte de belvedere. Vinţu
    de Jos este iarăşi o destinaţie foarte interesantă, cu domeniile Mar’tinutzi.



    Bineînţeles, în
    judeţul Alba vă puteţi bucura de bucate savuroase specifice Transilvaniei. Iar,
    dintre toate acestea, există câteva specifice numai destinaţiei noastre. Alba Iulia se mândreşte cu câteva aspecte în zona ospitalităţii. Avem pita
    cetăţii. Este o pâine care are forma cetăţii. De asemenea, vinul cetăţii este
    realizat în colaborare cu o binecunoscută companie de vinuri. Însă de mare
    succes este ciorba de fasole în pită, un produs pe care-l puteţi găsi chiar în
    interiorul cetăţii sau în apropiere de Alba Iulia, la Sântimbru.



    Vin tot
    mai mulţi turişti în Alba Iulia, spune Mihai Coşer, purtător de cuvânt al
    primăriei municipiului Alba Iulia. Însă, dintre toţi aceştia, se remarcă unul
    din Australia. Acesta a ajuns celebru în 2009, după ce a câştigat concursul
    pentru ocuparea celui mai bun job din lume, organizat de Oficiul de Turism din Queensland. Numărul turiştilor a crescut în Alba Iulia, în ultimii patru ani, cu circa
    20%, în medie, de la an, la an. Chiar în acest moment, în Alba Iulia, se află
    cel mai bine plătit om, cu cea mai bine plătită meserie din lume. Este o
    invitaţie pe care am adresat-o unui turist din Australia. Acesta a câştigat un
    concurs la care au participat 34.000 de oameni. Acest om este plătit cu o sumă
    foarte bună de diverse entităţi turistice pentru a ne face promovare. Am avut
    grupuri organizate de turişti care ne-au vizitat. Toamna trecută au venit
    special la noi 3.000 de cetăţeni austrieci. Sunt şi mulţi australieni.



    Iar
    majoritatea turiştilor străini sunt interesaţi să cunoască obiceiurile populare
    şi meşteşugurile din zonă. Daniela Florean, etnolog: Poţi
    întâlni aici costume populare de sute de ani, ştergare, traiste, obiecte de uz
    casnic, lucruri pe care mulţi dintre noi nu le-am cunoscut niciodată sau, chiar
    dacă le-am văzut, le-am uitat. S-a încercat construirea unor gospodării cu
    specific, una dintre ele fiind la Cetatea de Baltă din judeţul Alba, o
    localitate, de asemenea, plină de importanţă istorică, acolo fiind şi o cetate
    ridicată de domnitorul român Ştefan cel Mare. Muzeul acesta întregeşte
    pitorescul locului. Este o gospodărie tipică de viticultor, având în vedere că
    această comună se află în apropierea marilor podgorii de la Jidvei. Acolo poţi
    să vezi cum se făcea în vechime vinul.


    Iată aşadar un oraş
    plin de monumente istorice importante şi bine conservate, vestigii ale
    trecutului său milenar, punct de plecare pentru multe alte destinaţii
    interesante.