Tag: ghid

  • Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Ministerul Afacerilor Externe a publicat online un ghid pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Qatar pentru Cupa Mondială de Fotbal, programată în perioada 20 noiembrie – 18 decembrie. Documentul conţine atât o prezentare a condiţiilor de călătorie, cât şi detalii legate de cultura acestei ţări din Orientul Mijlociu, majoritar musulmană. MAE îi sfătuieşte pe cei care vor călători în Qatar să se asigure că paşaportul este valabil cel puţin şase luni după data planificată pentru întoarcere. Statul Qatar nu acceptă paşaportul temporar. Pentru a participa la Cupa Mondială de Fotbal trebuie obţinut un card Hayya, necesar pentru a putea intra în ţară în perioada turneului. Cardul oferă acces la transportul public gratuit în zilele în care au loc meciurile la care este achiziţionat bilet.

    Posesorii acestor carduri vor putea să rămână în Qatar până la 23 ianuarie 2023. Pentru ceilalţi vizitatori intrarea în Qatar între 1 noiembrie şi 22 decembrie este interzisă. De asemenea, MAE îi încurajează pe cetăţenii români să se informeze în prealabil cu privire la legislaţia şi cutumele locale şi să le respecte. Bucureştiul aminteşte că autorităţile qatareze manifestă toleranţă zero pentru deţinerea de stupefiante, pedepsele pentru consumul, traficul, contrabanda şi deţinerea unor astfel de substanţe fiind severe. Suporterii vor putea achiziţiona şi consuma anumite categorii de alcool doar în zonele special amenajate din jurul stadioanelor, cu trei ore înainte de începerea meciului şi o oră după încheierea acestuia. Vârsta legală pentru consumul de alcool în Qatar este de 21 de ani. Ghidul de călătorie la Cupa Mondială de Fotbal din Qatar este disponibil pe site-ul mae.ro.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 octombrie a fost de 18.883.710, cu 15.032 mai mare decât la 30 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 827.353 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 242.326, în Germania – 116.031, Italia – 81.608, Statele Unite ale Americii – 63.308, Spania – 54.455, Canada – 46.350, Israel – 45.866 şi Ungaria – 27.265.

    O delegaţie condusă de coordonatorul naţional al României în domeniul proprietăţii intelectuale, Sorin Costreie, s-a aflat la Washington într-o vizită de studiu organizată de Departamentele de Stat şi de Justiţie ale SUA. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o prioritate pe agenda româno-americană, contribuind direct la creşterea economică, competitivitate şi inovare, unele dintre obiectivele principale ale Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, a transmis Ambasada ţării noastre în capitala americană. Membrii delegaţiei române, din care au făcut parte şi trimişi ai Poliţiei Române, s-au întâlnit cu procurorul general adjunct al Diviziei Penale din cadrul Departamentului de Justiţie şi cu alţi reprezentanţi de rang înalt ai Secţiei de Criminalitate Informatică şi Proprietate Intelectuală a aceluiaşi minister, ai Oficiului de Brevete şi Mărci al SUA, ai Departamentului de Stat, ai FBI, precum şi cu judecători federali. România şi Statele Unite dezvoltă o agendă de prosperitate orientată spre viitor, care integrează progresul tehnologic, talentul intelectual, rezilienţa şi spiritul antreprenorial, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Conform estimărilor, Statele Unite pierd anual peste 40 de miliarde de dolari din cauza pirateriei online.

    Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană organizează concursul de eseuri Îmi bate inima în limba română, care se adresează tinerilor elevi din Ucraina și Serbia cu vârsta maximă de 18 ani. Aceştia sunt îndemnaţi să scrie despre comunitatea și localitatea natală, iar 25 dintre cei mai talentaţi vor fi premiaţi cu câte o tabletă. Scopul acestui proiect este promovarea limbii române și consolidarea sentimentului identității naționale românești în rândul copiilor din comunitățile istorice din Ucraina și Serbia. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și organizat în parteneriat cu Centrul Media BucPress Cernăuți, Centrul de Informare al României din Ismail, Asociația Românii Independenți din Serbia și Asociația Cadrelor Didactice din România. Eseurile pot fi trimise la adresa de email office@adice.ro până la data de 10 noiembrie. Detalii se găsesc pe site-ul adice.ro.


  • UPDATE Concret despre România – special EURO 2020

    UPDATE Concret despre România – special EURO 2020

    Campionatul European de fotbal a început vineri, 11 iunie 2021. De duminică, 13 iunie, printre orașele-gazdă ale competiției se află și Bucureștiul, unde vor avea loc 4 partide. Iubitorii fotbalului care vor să asiste la aceste jocuri trebuie să țină cont însă de o serie de reguli, în special legate de pandemia de COVID-19.



    Spectacol 3D video mapping şi un dans al fântânilor urbane



    Un spectacol 3D video mapping şi un dans al fântânilor urbane s-au desfăşurat vineri seara, în centrul Capitalei, în contextul lansării oficiale a turneului final al Campionatului European de Fotbal EURO 2020.



    Evenimentul Bucharest, celebrating football, organizat de Primăria Capitalei, prin CREART, a avut locpe faţada centrală a Palatului Parlamentului fiind proiectat un show de 3D video mapping şi lumini arhitecturale. Tot vineri seară Primăria Capitalei a organizat un dans al Fântânilor Urbane din Piaţa Unirii centrale şi perimetrale.



    Pentru intrarea în România



    Primul lucru care trebuie verificat este dacă e nevoie de viză pentru a trece granița română. Cetățenii din țările membre ale Uniunii Europene, de exemplu, și cei din țările care au acorduri în acest sens cu UE, precum Macedonia de Nord sau Ucraina, nu au nevoie de viză.



    Pe cale aeriană, cei mai mulți suporteri sunt așteptați să intre prin aeroportul Henri Coandă, aflat în orașul Otopeni, în apropiere de București. În funcție de țara din care vin zborurile cu care vor călători suporterii, regulile de prevenire anti-COVID 19 sunt diferite. Trebuie verificat întâi pe site-ul Institutul Naţional de Sănătate Publică dacă țara respectivă se află pe lista roșie, pe cea galbenă sau pe cea verde. Lista este disponibilă AICI.



    În cazul sosirii dintr-un stat de pe lista roșie, călătorul trebuie să prezinte fie un certificat de vaccinare, fie un certificat de imunitate eliberat în urma unei infectări, fie dovada unui test negativ RT-PCR într-o limbă de circulație internațională, iar șederea pe teritoriul României trebuie limitată la 72 de ore.



    Pentru lista galbenă sunt necesare aceleași documente, dar nu se mai impune limitarea sejurului. Adeverința de vaccinare trebuie să arate că doza de rapel a fost făcută cu cel puțin zece zile în urmă, în cazul imunizării cu două doze. Testul anti-COVID trebuie să fi fost făcut cu maxim 72 de ore înainte de intrarea în România.



    Înainte de sosirea din ambele zone trebuie completat neapărat un chestionar care poate fi găsit la adresa web https://chestionar.stsisp.ro.



    La sosirea din zona verde nu este nevoie de documente speciale anti-COVID.



    Către oraș



    De la aeroportul Henri Coandă există multiple posibilități de a ajunge în București. Există trenuri la fiecare 40 de minute care fac legătura cu Gara de Nord. În mod normal, un drum durează 20 de minute. O călătorie costă 4 lei, sau 80 de eurocenți. Cu taxiul, o călătorie până în centrul Bucureștiului poate dura între o jumătate de oră și o oră, în funcție de trafic. Prețul poate varia între 50 și 100 de lei, deci 10-20 de euro. Există și două autobuze care leagă aeroportul de oraș, cu numerele 780, care duce le Gara de Nord, și 783, care duce către centrul istoric.



    Mai multe detalii, la adresa web https://www.uefa.com/uefaeuro-2020/event-guide/bucharest/plan-your-trip/travel-transport/



    Spre Arena Națională



    Deținătorii de bilete la meci au acces liber pe transportul în comun bucureștean în ziua meciului și în ziua următoare. Personalul acreditat UEFA (respectiv voluntari şi reprezentanţi mass-media) va beneficia de această facilitate pe toată perioada organizării campionatului EURO 2020, în funcţie de programul de lucru, în baza legitimaţiei oficiale pentru personalul acreditat UEFA.



    Se vor înfiinţa linii de transport special, în zilele în care vor avea loc meciuri. Pentru deplasarea suporterilor de la aeroport direct către stadion va funcționa o linie specială de autobuz, cu numărul 700. Pentru suporterii care doresc să viziteze centrul Capitalei, au fost suplimentate 6 linii de transport: linia expres 783, liniile de autobuz 104 şi 123, liniile de troleibuz 86 şi 90 şi linia de tramvai 40.



    Pe stadion



    Pentru accesul pe Arena Națională este necesară o brățară specială. Aceasta poate fi eliberată în mai multe puncte speciale, inclusiv în Aeroportul Henri Coandă, de voluntarii EURO 2020. Există şi centre medicale acreditate unde se poate elibera brăţara de acces. Lista lor poate fi găsită aici: https://www.frf.ro/recomandate/lista-centrelor-medicale-acreditate-euro-2020/



    Eliberarea brăţării de acces costă 5 lei (circa 1 euro). Pentru brățară, trebuie prezentat biletul electronic de acces la meci, alături de un certificat de vaccinare sau un certificat de imunitate eliberat în urma unei infectări sau dovada unui test negativ anti-COVID. Acesta poate fi RT-PCR, făcut cu maxim 72 de ore înainte de ora meciului, sau rapid antigen, făcut cu maxim 24 de ore înainte. Testul antigen rapid poate fi făcut şi în centrele medicale mai sus-amintite şi costă 40 de lei (circa 8 euro).



    Intrarea pe stadion se face în intervalul de timp special atribuit fiecărui purtător de bilet. Odată aflat în tribune, spectatorul trebuie să poarte o mască de tip chirurgical sau FPP. Nu sunt acceptate cele confecționate din pânză simplă, eșarfe etc. Trebuie de asemenea respectate regulile de distanțare. Spectatorii trebuie să stea la cel puțin un metru și jumătate unul de altul și să evite contactele fizice, potrivit regulilor publicate de UEFA la:


    https://www.uefa.com/uefaeuro-2020/event-guide/bucharest/stadium/COVID-19-guidance/



    Federaţia Română de Fotbal a publicat un ghid pentru suporteri pentru primul meci, Austria-Macedonia de Nord, de pe 13 iunie, accesibil aici:


    https://www.frf.ro/en/fans-guide-for-the-uefa-euro-2020-match-austria-v-north-macedonia/



  • Ghid de reîntoarcere în țară

    Ghid de reîntoarcere în țară

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pune la dispoziția românilor de pretutindeni un Ghid de Reîntoarcere, elaborat din informațiile furnizate de o serie de instituții ale statului român cu competențe în domenii esențiale procesului de reintegrare.



    În acest ghid veți găsi informații privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor, accesarea serviciilor medicale și sociale, regimul de impozitare precum și posibile oportunități de investiții în România.



    Ghidul are caracter informativ și nu se substituie informațiilor furnizate de Ministerele de resort.

  • Jurnal românesc – 20.01.2021

    Jurnal românesc – 20.01.2021

    Liga Studenţilor Români din Străinătate reaminteşte că data limită
    pentru înscrierea în concursul Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică
    în Străinătate este 31 ianuarie.
    În competiţie poate intra orice student
    sau absolvent român care a studiat în străinătate, inclusiv prin programele
    Erasmus, sau în ţară, în decursul anului academic 2019-2020.

    De asemenea, orice
    persoană poate nominaliza studenţi sau absolvenţi români din străinătate şi din
    ţară. La această a 12-a ediţie vor fi acordate premii la categoriile -
    Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Universitar (licenţă şi masterat),
    Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Post-Universitar (doctorat şi
    post-doctorat), Studentul Român al Anului din America de Nord, Studentul Român
    al Anului de pe alte Continente, Studentul Român al Anului din cadrul ERASMUS,
    Studentul Anului în România şi Premiul Special în Arte.

    Juriul competiţiei este
    alcătuit din personalităţi din diverse domenii, precum ambasadorul României în Italia,
    George Bologan, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, rectorul
    Universităţii Babes-Bolyai, Daniel David şi fizicianul Cristian Presură,
    cercetător în cadrul companiei Philips. Candidaturile se depun pe site-ul
    Ligii, www.lsrs.ro. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul Galei Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate care va avea loc pe 28 martie, exclusiv
    online.




    Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a lansat
    Ghidul de conectare cu România pentru cetățenii Republicii Moldova.

    Documentul, care poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei drrm.gov.ro,
    conţine informaţii necesare pentru obținerea de acte de identitate și de
    călătorie, despre continuarea studiilor în ţara noastră, accesarea de servicii
    oferite de instituțiile publice, precum şi o descriere a climatului economic
    din România. Departamentul precizează că datele regăsite în Ghid sunt aferente
    lunii decembrie 2020, dar că acesta se află în actualizare permanentă cu
    informații relevante. Cei interesaţi pot transmite sugestii pentru
    îmbunătățirea și dezvoltarea documentului la adresa de email
    secretariat@drrm.gov.ro.




    Municipiul Sibiu se află, pentru al doilea an consecutiv, pe lista
    celor mai bune 20 de destinaţii turistice europene alcătuită de Asociaţia
    European Best Destinations.
    Alături de oraşul românesc au mai fost nominalizate
    capitalele Viena, Paris şi Roma, oraşele Florenţa din Italia, Lofoten din
    Norvegia, Ghent din Belgia, Cornwall din Marea Britanie, Dordogne din Franţa,
    Cappadocia din Turcia, Kotor din Muntenegru, Soca din Slovenia, Braga din
    Portugalia, Tubingen din Germania, precum şi Insulele Canare ce aparţin
    Spaniei, Insula italiană Capri şi Insula grecească Kefalonia. Forma finală a
    topului este decisă în urma unei competiţii online care se desfăşoară în
    perioada 20 ianuarie – 10 februarie. Iubitorii Sibiului îi pot acorda un vot pe
    site-ul vote.ebdest.in. Anul trecut, Sibiul s-a clasat pe locul 6 înaintea unor
    destinaţii turistice consacrate precum Paris sau Roma. Podiumul din 2020 a fost alcătuit din oraşul
    Colmar din Franţa, urmate de capitalele Greciei şi Georgiei, Atena respectiv
    Tbilisi.




    Scriitorul israelian de origine română Dov Hoenig
    a fost invitatul Cafenelei Româneşti, program organizat de reprezentanţa
    Institutului Cultural Român de la Tel Aviv.
    Ediția din
    19 ianuarie s-a desfăşurat online, în limba ebraică, şi a fost transmisă pe
    pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti. Cu acest prilej a fost
    prezentat volumul Calea Victoriei, semnat de Dov Hoenig și tradus
    în limba ebraică în decembrie 2020. Dov Hoenig a pleacat în Palestina, în 1947,
    unde a activat ca marinar, jurnalist şi critic de cinema.

    În 1965, a mers la
    Paris unde l-a întâlnit pe producătorul de film Jean Rouch cu care a lucrat la
    pelicula Vânătoarea de lei cu arcul, selecționată în același an la
    Festivalul de la Veneția. Succesul i-a deschis uşa colaborărilor cu o serie de
    regizori din Franța, Israel şi Statele Unite ale Americii. Două dintre filmele
    la care a lucrat, Ultimul mohican de Michael Mann şi
    Fugarul de Andrew Davis, au fost recompensate cu Premiul pentru
    montaj. Înregistrarea Cafenelei Româneşti, moderată de directorul ICR
    Tel Aviv, Martin Salamon, la care a participat şi jurnalista și criticul
    literar israelian Keren Neizer-Cohen, poate fi urmărită pe pagina de Facebook a
    ICR Tel Aviv.

  • Proiectul ECO-EDU Banat, finanțat de Uniunea Europeană

    Proiectul ECO-EDU Banat, finanțat de Uniunea Europeană

    Pe lângă educaţia privind protecția mediului, copiii vor planta arbori şi
    vor participa la realizarea unui ghid şi a unui film despre activităţile
    desfăşurate.



    La cursurile teoretice și practice copiii din cele două ţări vor învăța să
    păstreze un mediu înconjurător curat spune, coordonatorul de proiect al
    Asociaţiei Miltonia Timişoara, Suzana Stoianovici:




    Prima activitate, și cea mai importantă, este
    constituită de educația ecologică. Educația ecologică va presupune predarea la
    4 grupe de copii și tineri. Activități în aer liber vom avea de asemenea. În
    acest eveniment vom avea, în luna martie, plantarea a 300 de copaci în Serbia și
    300 în România, în diferite zone în care împădurirea este necesară. Va fi, de
    asemenea, activitate în aer liber care se vor numi Tamiș Ecotur. Acest tur va
    fi un tur ecologic de-a lungul râului Timiș, din România și din Serbia. Pe
    parcursul a 6 zile vor fi invitați diverși iubitori de mediu care vor aparține
    unor ONG-uri sau pur și simplu persoane care sunt dornice de protejarea
    mediului, ecologiști, etc. De asemenea, la finalul acestui proiect va fi
    elaborat un ghid pentru ecologie aplicată și va avea registrul de poluanți
    dezvoltat ca parte a proiectului starea eco a râului Timiș implementat prin
    cadrul aceluiași program care susține și acest proiect și va fi pregătit în
    Pancevo.




    Proiectul transfrontalier ECO-EDU Banat este derulat de Asociaţia Miltonia
    Timişoara în parteneriat cu Centrul de voluntariat și mișcarea de conservare a
    naturii din Pancevo reprezentat de Sandra Konevsky:







    În cadrul acestui proiect, ECO-EDU Banat, vom desfăşura
    cursuri de ecologie care stau la baza demersului nostru de educaţie, pentru 400
    de copii şi tineri din România şi Serbia. Aceştia vor învăţa în cadrul
    cursurilor teoretice şi practice care este importanţa ecologiei, cum să
    protejeze mediul înconjurător şi care sunt efectele nocive ale lipsei unui
    mediu curat. Pentru elevii de liceu vom organiza, la finalul cursurilor, în
    luna iunie, şi o competiţie sportivă între participanţii la proiect din Pancevo
    şi Timişoara.




    Proiectul ECO-EDU Banat are o valoare de aproximativ 320 de mii de Euro şi
    se va încheia în luna iunie a acestui an.


  • Ghid pentru utilizarea Ghişeului Consular Online – www.econsulat.ro

    Ghid pentru utilizarea Ghişeului Consular Online – www.econsulat.ro

    Ambasada României în Republica Moldova pune la dispoziţia cetăţenilor care doresc să se programeze pentru serviciile oferite de Secția Consulară o serie de materiale prin care sunt descrise procedurile de lucru.


    Toate serviciile consulare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău se vor realiza, începând de luni, 5 februarie 2018, numai pe bază de programare prealabilă, care este gratuită pentru toate categoriile de servicii. Pentru depunerea dosarelor de viză rămâne valabilă programarea prin intermediul portalului www.eviza.ro.



    Descrierea modalității de programare prin intermediul Ghișeului Consular Online www.econsulat.ro:


    1. Autentificarea


    2. Programarea pentru depunerea jurământului


    3. Programarea pentru depunerea dosarului în vederea redobândirii cetățeniei române


    4. Înscrierea certificatului de naștere de către cetățeni peste 18 ani, născuți în Republica Molova


    5. Înscrierea certificatului de căsătorie eliberat de autoritățile Republicii Moldova în registrele de stare civilă din România


    6. Înscrierea certificatului de naștere pentru cetățeni români minori sub 14 ani


    7. Eliberarea pașaportului pentru cetățeni români majori cu domiciliul în Republica Moldova


    8. Eliberarea pașaportului pentru cetățeni români minori sub 14 ani cu domiciliul în Republica Moldova



    Ambasada României în Republica Moldova atrage atenţia cetăţenilor să nu solicite serviciile unor persoane sau societăți de consultanță care pretind a fi colaboratori ai oficiilor consulare pentru a nu fi victimele infracțiunii de înșelăciune. În astfel de cazuri, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate nu își asumă nicio răspundere pentru plățile și serviciile solicitate sau efectuate.

  • Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.



    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.





    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România


    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.


  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că, pentru plata călătoriilor pe liniile de
    transport în comun din Bucureşti, se utilizează doar carduri magnetice care se
    validează la aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele
    carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei
    Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee.
    Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi)
    pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de
    bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi
    50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783.
    Linia 780 face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, iar
    linia 783 – între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii).

    Să notăm şi că
    abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o
    săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt
    scutiţi de plata taxelor de călătorie.

    În
    Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la
    Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00,
    respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar
    între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu
    autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.

    La metrou, o
    cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela
    pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8
    lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de
    călătorii costă 25 de lei (5,7 euro).

    Ghiduri privind traseele de transport în comun
    din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
    Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel
    de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de
    Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a
    Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro,
    ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • DPRRP lansează o nouă sesiune de finanțare după reguli simplificate

    Departamentul Politici pentru Relația cu
    Românii de Pretutindeni (DPRRP) a lansat, începând cu data de15 octombrie 2016, o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru proiectele destinate
    sprijinirii activității românilor de pretutindeni. Anunțul privind deschiderea
    noii sesiunii de finanțare după reguli simplificate a fost afișat pe site-ul Departamentului.




    Criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
    aplicanții și pașii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanțare
    sunt prevăzute în Ghidul beneficiarului publicat AICI, pe pagina de internet www.dprp.gov.ro. Departamentul va primi cererile de
    finanțare până la 1 decembrie 2016. De asemenea, toate
    documentele necesare întocmirii dosarului de finanțare sunt disponibile la secțiunea Finanțare a paginii de
    internet a Departamentului.




    Documentația de solicitare a
    finanțării de către asociațiile interesate poate fi trimisă:


    – prin e-mail la
    adresa: dprrp@mae.ro


    SAU


    – depusă personal la sediul Departamentului Politici
    pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Bulevardul Primăverii, nr. 22,
    sector 1, cod poștal 011972, București, România.


    SAU


    – prin poștă recomandată ori curier la următoarea adresă: Departamentul
    Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Bulevardul Primăverii, nr.
    22, sector 1, cod poștal 011972, București, România.


    În această etapă, soluțiile identificate pentru facilitarea accesului la
    finanțare nerambursabilă vor fi testate în cadrul unei faze pilot de
    implementare a noilor proceduri. Ne dorim ca prin revizuirea procedurilor
    de preluare și evaluare a propunerilor de proiecte să fie îndepărtate
    obstacolele tehnice semnalate de-a lungul timpului de către beneficiarii de
    asistență nerambursabilă acordată de DPRRP.



  • Ghid pentru investitorii străini

    Ghid pentru investitorii străini

    Ghidul dedicat investitorilor
    străini – The Foreign Investor’s Guide 2016 – a fost prezentat de
    curând într-o şedinţă a Guvernului României şi urmează să fie lansat public de
    InvestRomania, echipa din cadrul Ministerului Economiei care l-a realizat.

    Potrivit
    unui comunicat de presă al Executivului, ghidul este conceput cu scopul
    de a cuprinde, într-un singur loc, toate informaţiile necesare în acest sens,
    adresându-se atât investitorilor existenţi, cât şi celor potenţiali, care pot
    transforma avantajele competitive ale României în pârghii de creştere.

    Ghidul Investitorului Străin, componentă importantă a strategiei
    Guvernului de promovare a României ca destinaţie pentru investiţii străine, dar
    şi de debirocratizare şi transparentizare a relaţiei cu mediul de afaceri, este
    accesibil pe www.investromania.gov.ro oricărei persoane străine interesate
    să pornească o afacere în România, precizează comunicatul.

    Ştim că
    povestea fiecărui investitor este diferită, iar noi ne angajăm să contribuim cu
    tot ce ne stă în putinţă astfel încât să participăm la creionarea unor noi
    poveşti de succes, a spus Manuel
    Costescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

    Ghidul
    investitorului străin este redactat integral în limba engleză, fiind structurat
    pe şapte capitole: Climatul Investiţional, Economie,
    Ecosistemul de Business, Modalităţi de Finanţare,
    Legislaţia muncii, Fiscalitate şi Traiul în România.
    Echipa InvestRomania din cadrul Ministerului Economiei are în lucru şi va
    finaliza, în lunile următoare, o platformă integrată, la nivelul căreia
    să existe oportunitatea de a conecta investitorii străini cu furnizorii locali.
    În acest fel, se va oferi sprijin companiilor locale din industrii-cheie precum
    auto, IT&C, bio-economie, aeronautică, agricultură, industrii creative,
    care urmăresc să se integreze în lanţul de valoare al companiilor străine, se mai arată în comunicat.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Recomandări pentru suporterii români care vor participa la meciurile de fotbal ale echipei naţionale a României – cuprinse în Ghidul pentru Campionatul European de Fotbal 2016. Interviu cu Florin Pârvu, directorul Direcţiei Monitorizare şi Suport Consular din cadrul MAE.



  • Jurnal românesc – 18.05.2016

    Jurnal românesc – 18.05.2016

    Ministerul de Externe, în colaborare cu cel de Interne şi cu
    federaţia de specialitate, a lansat un ghid informativ pentru cetăţenii români
    care se deplasează în Franţa pentru a asista la Campionatul European de Fotbal,
    în perioada 10 iunie-10 iulie. Ghidul cuprinde informaţii cu privire la normele
    de conduită, siguranţa şi securitatea participanţilor la Euro 2016, precum şi
    sfaturi care să le înlesnească acestora o călătorie confortabilă şi lipsită de
    evenimente nedorite. Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, acest demers se
    alătură campaniilor de informare derulate de minister, pentru care siguranţa
    cetăţenilor români reprezintă o prioritate absolută. Pentru informaţii
    suplimentare, se poate accesa pagina de internet www.mae.ro, secţiunea
    ‘Sfaturi, alerte de călătorie’, rubrica ‘Ghiduri de călătorie‘.


    Prezenţa românilor în Cipru şi a unei semnificative comunităţi de
    afaceri cipriote în România reprezintă punţi extraordinare care ajută la
    consolidarea relaţiilor dintre cele două state – a declarat, marţi, ministrul
    de Externe, Lazăr Comănescu, după discuţiile de la Bucureşti cu omologul său
    cipriot, Ioannis Kasoulides. Ei au semnat un nou program cooperare culturală,
    educaţională şi ştiinţifică între guvernele celor două state, valabil în
    perioada 2016-2021. E un acord care va contribui la consolidarea a ceea ce
    numim contacte directe între oameni. În Cipru activează în momentul de faţă
    peste 30.000 de români. Apreciem în mod deosebit felul în care autorităţile
    cipriote se preocupă pentru o cât mai bună integrare a românilor care lucrează
    acolo – a mai spus ministrul Comănescu.


    La Constanţa s-a deschis, marţi, Consulatul Onorific al Austriei,
    care se va ocupa de relaţia cu locuitorii din judeţ, precum şi cu cei din
    Brăila, Galaţi, Tulcea, Călăraşi şi Ialomiţa. Consulatul le va acorda sprijin
    românilor care vor să colaboreze cu firme din Austria şi îi va consilia pe
    cetăţenii austrieci care trăiesc în aceste judeţe. Este al treilea consulat
    deschis de autorităţile de la Viena în România, după cele de la Timişoara şi
    Sibiu.


    Reprezentanţi ai autorităţilor române şi ucrainene în domeniul
    situaţiilor de urgenţă s-au întâlnit, marţi, la Tulcea, pentru a pune la punct
    detaliile unui viitor protocol de colaborare. Prefectul judeţului Tulcea, Marin
    Bădiţă, a precizat că printre situaţiile de urgenţă în care serviciile române
    şi ucrainene ar putea interveni împreună se află calamităţile provocate de
    cotele ridicate ale Dunării, incendiile şi accidentele navale. Protocolul va
    permite, între altele, realizarea, după model românesc, a unui centru tip SMURD
    în oraşul Ismail, din sudul Basarabiei, ce face astăzi parte din Ucraina. ‘Ne
    putem ajuta reciproc în zona de frontieră de pe braţul Chilia al Dunării, cu
    atât mai mult cu cât în partea ucraineană a graniţei sunt şi români, iar în
    partea românească sunt şi ucraineni’ – a spus prefectul.



    Exerciţiul Dragon Pioneer 2016, cu participarea
    militarilor din Republica Moldova şi Statele Unite, continuă până pe 20 mai. Pe
    lângă programul comun, geniştii americani sunt angajaţi şi în repararea unui
    sector de drum spre Mănăstirea Ţigăneşti din raionul Străşeni. Comandantul
    Forţelor Terestre Americane staţionate în Europa, generalul-locotenent Ben
    Hodges, şi şeful interimar al Marelui Stat-Major al Armatei Republicii Moldova,
    generalul de brigadă Igor Cutie, au fost prezenţi în mijlocul soldaţilor care
    participă la exerciţiu. Potrivit corespondenţilor Radio România la Chişinău,
    exerciţiul are ca scop instruirea comună a unităţilor de geniu şi creşterea
    nivelului de interoperabilitate dintre cele două armate

  • MAE: Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale / Mini-Vacanța de 1 mai 2016

    MAE: Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale / Mini-Vacanța de 1 mai 2016

    Cu
    ocazia Sărbătorilor Pascale 2016 și a mini-vacanței de 1 Mai 2016, Ministerul
    Afacerilor Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care intenţionează să
    călătorească în străinătate un set de recomandări general
    valabile și utile în cazul deplasărilor în afara graniţelor României, precum și
    un set de informații de interes pentru cele mai frecventate destinații turistice,
    în această perioadă, respectiv Bulgaria și Grecia.


    Informaţiile
    sunt disponibile aici:


    http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/pdf/ghid/2016.04_ghid_paste.pdf

  • Recomandări de călătorie MAE pentru Sărbătorile Pascale

    Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor Pascale, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia acestora informaţii şi recomandări utile în vederea realizării în siguranţă a deplasărilor planificate.


    Materialul conţine informaţii care pot ajuta cetăţenii români să evite eventualele situaţii neplăcute care pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în străinătate. Recomandările pot fi consultate pe website-ul MAE, rubrica “Sfaturi de călătorie”, secţiunea Ghiduri de călătorie”.



    MAE reiterează faptul că este pusă la dispoziţia cetățenilor români care călătoresc în străinătate aplicaţia pentru telefoane mobile inteligente “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați în cazul în care apar situații speciale în țara în care aceştia se află. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play.