Tag: Ghidul Verde

  • Stele Michelin pentru etnografia şi arta românească

    Stele Michelin pentru etnografia şi arta românească

    Michelin România a făcut posibilă
    publicarea Ghidului Verde dedicat ţării noastre. Ghidul aniversar Michelin
    România 500 peisaje, destinații și experiențe este o publicație de excepție,
    care reunește și scoate în evidență frumusețile României în materie de
    arhitectură, cultură, etnografie, gastronomie. Această ediţie aniversară, la 20
    de ani de prezenţă a Grupului Michelin în România a adus în atenţia noastră mai
    multe instituţii culturale din ţară. Spre exemplu, Muzeul ASTRA din Sibiu este
    prezent din anul 2019 aici, fiind notat pentru a doua oară consecutiv cu trei
    stele Michelin. Tot aici vedem că doar două muzee românești au obținut
    punctajul maxim în această ediție a Ghidului Michelin, respectiv Muzeul
    Național de Artă al României și Muzeul Țăranului Român.


    Alte două destinaţii, din Cluj,
    respectiv Muzeul Etnografic al Transilvaniei
    și Muzeul de Artă beneficiau de câţiva
    ani deja de recunoaştere în Ghidul Michelin, dar au primit şi în ediţia
    aniversară, de anul acesta, câte două stele.


    Tudor Sălăgean, manager Muzeul Etnografic
    al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, ne-a explicat: Ne onorează această
    recunoaştere, iar cele, de fapt, trei stele, pe care le are muzeul nostru sunt
    deosebit de onorante. Spun trei stele, pentru că este vorba despre două stele
    pe care le are expoziţia permanentă Muzeul din centrul oraşului, iar încă o
    stea pe care a primit-o secţia în aer liber a muzeului nostru, care este Parcul
    Etnografic Naţional Romulus Vuia. Ne bucurăm cu atât mai mult cu cât noi, în
    ultimii ani şi chiar în perioada foarte recentă, am avut în derulare mai multe
    investiţii, care înte timp s-au finalizat sau se apropie de finalizare. A avut
    loc un proiect de renovare a anvelopei Palatului Reduta, care găzduieşte sediul
    central al muzeului şi există şi un proiect mare pentru extinderea Parcului
    Etnografic. Din acest motiv, noi avem speranţa că la următoarele ediţii ale
    ghidului să obţinem o clasificare şi mai bună, iar cele trei stele distribuite
    între cele două secţii ale muzeului nostru să devină cel puţin trei stele
    adevărate pentru unul dintre sediile noastre, aşa cum au câteva dintre cele mai
    frumoase muzee din România.


    Iar Tudor Sălăgean, manager Muzeul
    Etnografic al Transilvaniei, a detaliat: Cred că atracţia principală este
    reprezentată în primul rând de colecţiile noastre, de expoziţia permanentă,
    care este structurată potivit principiilor clasice ale etnografiei, pe care noi
    nu le-am abandonat niciodată în 99 de ani de existenţă a acestui muzeu. Astfel,
    expoziţia noastră permanentă nu a cedat total terenul în faţa tentaţiei
    artistice şi şi-a păstrat o structură care poate contribui la educarea
    vizitatorului şi, desigur, în acelaşi timp, şi la bucurarea privirilor publicului.
    Dintre colecţiile noastre, probabil, una dintre cele mai impresionante este cea
    de costume populare tradiţionale. Există o sală de costume, care e foarte bine
    apreciată de vizitatorii noştri.

    Dar, de asemenea, există în patrimoniul
    muzeului foarte multe bunuri culturale, care sunt prezentate publicului pe
    rând, prin intermediul expoziţiilor temporare. Pe lângă acestea, avem programul
    nostru de manifestări culturale. Şi, de asemenea, aş dori să menţionez faptul
    că Muzeul Etnografic din Cluj este primul din România, care are o expoziţie
    tactilă permanentă, o expoziţie destinată în principal persoanelor cu
    deficienţe de vedere, dar nu numai acestora. Noi credem că această expoziţie a
    avut o contribuţie pozitivă pentru clasificarea pe care am primit-o în acest
    ghid, dar şi în alte clasificări. Nu aş uita să menţionez Parcul Etnografic
    Naţional Romulus Vuia, acolo unde se află peste 50 de monumente de arhitectură
    tradiţională, unele dintre ele extrem de valoroase, cum ar fi de exemplu
    Biserica construită de Horea, iniţial amplasată în localitatea Ciser, din
    judeţul Sălaj, iar din 1968, aflată în muzeul nostru.


    Lucian Nastasă-Kovacs, istoric în cadrul
    Academiei Române, directorul Muzeului de artă din Cluj, ne-a vorbit cu mândrie
    despre această reconfirmare: În primul rând trebuie săprecizez cănoi figurăm în ghidul Michelin de acum peste trei ani. El se
    upgradează periodic, sunt incluse alte instituţii. Este greu de obţinut acest
    statut, dar este şi extrtem de uşor să îl şi pierzi. De aceea orice reconfirmare
    a menţinerii în cadrul ghidului Mchelin este un lucru deosebit. Pe de altă
    parte, întreaga activitate din ultimii şase- şapte, chiar opt ani concură la
    acest prestigios clasament în cadrul ghidului Mchelin. Sunt o mulţime de
    criterii care intră în calcul, de la edificiul în care funcţionezi, şi ştiţi că
    Palatul Banffy este o clădire de stil baroc pur pentru Europa centrală, este un palat care vorbeşte de la sine, are o
    istorie îndelungată. Pe de altă parte Muzeul de artă din Cluj nu-i foarte bătrân,
    vă spun ca istoric, are 70 de ani de existenţă, dar în acealaşi timp trebuie să
    vă gândiţi că are un patrimoniu excepţional, recunoscut de mai toată lumea.


    Cu un patrimoniu de peste 15 mii de piese,
    mare parte clasificate tezaur, Muzeul de artă din Cluj este şi un exemplu de
    dinamism. Lucian Nastasă-Kovacs: Avem evenimente ca şi până
    acum. De ceea ce suferim în vremuri de pandemie este urrmătorul aspect: muzeul
    este un organism viu, avem foarte multe expoziţii temporare, avem tot felul de
    evenimente, de la lansări de carte, la conferinţe, mini-concerte. La Cluj unde
    poţi să susţii un concert de muzică clasică sau în stil baroc, dacă nu într-un
    palat de genul acesta. Are o acustică deosebită, şi este o mândrie să cânţi în
    acelaşi spaţiu unde a cântat Liszt de câteva ori, unde a venit Flipman Bach. Sunt o mulţime de
    tentaţii care ne-au fost diminuate, dar sper ca de la anul nimic să nu ne
    împiedice să le punem pe roate.


    Primim cu bucurie aceste recunoaşteri şi
    privim cu optimism către viitor, atunci când ne vom putea bucura iar de viaţa
    culturală adevărată din ţara noastră.