Radio România Internațional

Tag: Ghirmania

  • România la Euro 2024

    România la Euro 2024

    Campionatlu Europeanu di fotbal – EURO 2024 ahurheaşti tru Ghirmănie. România easti și ea prezentă.

    Tru Ghirmănie ahurheaşti Campionatlu European di fotbalu. Până tru 14 di alunaru, reprezentativi cu axie va-şi s’antreacă tră titlulu europeanu. EURO 2024 adună 24 di parei tru şasi grupi, cathi ună cu patru parei, anamisa di aestea şi România, cari va s’agioacă tru Grupa E.
    România va s’agioacă tu protlu meciu cu Ucraina, a deapoa va s’antreacă cu selecţionatili ali Belghie şi Slovacie.

    “Tricolorii” au tu scupo, nai ma pţănu tru prota parti, s’iasă dininti ditu grupă la aestă ediție di campionatu europeanu.

    Simfunu cu ţi spunu specialișţălli, agiucătorlli româñi au ună tiñie pi păzarea a transferurlor di 91 di miliuñi di euro, nai ma ñică ditu pareiili ţi llia parti.

    Arbinişia ari un lotu ma valorosu, cotat la 139 di miliuñi di euro, iarapoi adversara ali Românie, Slovacia, ari un lotu di 161 di miliuñi di euro.

    Belgia ari și ea un lot di 669 di miliuñi di euro, iarapoi agiucătorlli ali Ucraină au ună tiñie di 534 miliuñi di euro.

    Lideru tru clasamentulu mutrindalui tiñia a loturloru easti Anglia, (1,69 miliardi di euro) deapoa Franţa (1,41 miliardi di euro) şi Portugalia (1,22 miliardi di euro).
    România llia parti tră a şasea oară la Campionatlu European, după aţeali ditu 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016.

    România va s’hibă reprezentată la EURO 2024 şi di ună parei di arbitri, cu Istvan Kovacs (ţentru), Vasile Marinescu, Ovidiu Artene (asistenţă) şi Cătălin Popa (VAR).

    Cathi parei va s’agioacă trei meciuri tru grupă, andămăsindalui maş ună oară unu adversaru. După aesti partidi, protili dauă parei ditu cathi grupă s’califică tru optimi, deadunu cu nai ma buni patru parei ţi agiungu pi treilu locu. Ma s’aibă egalitati anamisa di nai pţănu dauă parei ditu idyea grupă, eali va s’hibă departajate – pi arada – dupu numirlu di puncti, golaveraju şi numirlu di goluri ngrăpsiti tru antriţerli directi.

    La capitolu premii, UEFA amparti 331 di miliuñi di euro ti aţeali 24 di parei, idyealui cum tu ediţia ditu 2020, ahurhindalui di la 9,2 miliuñi di euro tră prezenţa tru grupi. Pi ningă aeşţă păradz, victoria tru faza-a grupilor easti păltită cu un miliuni di euro, iarapoi mecilu isa cu 500.000 di euro. Calificarea tru optimi aduţi un bonusu di 1,5 miliuñi di euro, deapoa ma s’agiungă tu cirecurli di finală amintă nica 2,5 miliuñi di euro. Semifinalistili va s’amintă alti patru miliuñi di euro. Pareia azvimtă tru finală va s’llia ţinţi miliuñi di euro, iara campioana va s’hibă păltită cu optu miliuñi di euro. Dimecu, pareia cai va lu-amintă titlulu european tru aestu an va s’amintă si mulță păradz.
    Spania easti goala parei cari ş-lu ţănu titlulu (2008 şi 2012). RFG, victorioasă tru 1972, nu amintă deftura oară, arada tru 1976, hiinda azvimtă tru finală di Cehoslovacia (2-2, 5-3 tu agudearea-topăllei di la 11 di meatri). Ghirmănia ari tu scupo s’amintă paturlu titlu european (după aţeali ditu 1972, 1980 şi 1996), ţi poati s’hibă unu recordu. Italia, campioana ditu 2021, va mindueaşti s’agiungă daua naţiune cari ş-u-ţăni ma largu căruna continentală. Portughezlu Cristiano Ronaldo easti nai ma bunlu marcatoru ditu istoria-a Campionatului European, cu 14 di goluri ngrăpsiti ahurhinda ditu 2004, dinintea-a aţiloru 9 goluri a francezlui Michel Platini.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Turismul, tu crișteari andicra di anlu 2022

    Turismul, tu crișteari andicra di anlu 2022

    Cama di 13 miliuni di oamiñi s-anregistrarâ tu anlu ți tricu tu spaţiili te-a durñiari/cazari ditu Româníi, livelu tu crişteari cu 10,5% andicra di 2022.



    Uidisit cu datili scoasi tu padi di Institutlu Naţionalu di Statisticâ, aproapea 85% furâ turişțâ româñi, iara chirolu di mesi câtu șidzurâ fu di unâ ică dauâ dzâli, emu ti româñi, emu ti xeñi. Pi protlu locu la numirlu di turişțâ fu capitala Bucureşti, dapoaia giudeţili Custanța – di pi litoralul ali Amari Lai ş-Braşov – naia montanâ ditu țentrul ali vâsilíi.



    Nai ma mulțâlli turişțâ xeñi cazaţ tu structurli di aprucheari turisticâ yinea ditu Ghirmâníi, Italíi ş-Israel. Vgărli a turişțâlor româñi tu xeani, ânregistrati la punctili di trițeari a sinurlui, furâ cama di 19 miliuni, tut tu crişteari cu 12,6% andicra di anlu 2022.



    Armânipseara: Mirela Biolan

  • Vizita-a premierlui român tru Ghirmănie

    Vizita-a premierlui român tru Ghirmănie



    Ghirmănia ndrupaşti România tra s’agiungă membru cu tuti ndrepturli a spaţiului Schengen – diclară canţelarlu german, Olaf Scholz, tru arada ali andamasi di Berlin cu premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu. Aestu eara dus tu ună vizită di dauă dzăli tru Ghirmănia, tru cadrul a curi apruke andrupămintulu nicondiţionatu a aliştei văsilii tră aderarea a Bucureștiului la spaţiul di libiră urdinari și, tutunăoară, fură cundilleati protili linii di acţiune anamisa di ateali dauă state.Tru cadrul ali andamasi bilaterală să zbură ti securitatea pi flancul estic al NATO şi ti yinitorlu summit ali Alianță di Vilnius, di stămâna yinitoari. Agiutorlu datu ti anvărtuşearea a flancului estic al NATO easti una exemplară, spusi canţelarlu, cundillinda că România easti un aliat şi partener importantu di pistusini. Tu ţi mutreaşti ligătura biltearală, oficialu spusi că “Văsiliili a noastre au relaţii multu buni şi streasi”, iara relaţiile economiţi bilaterale suntu ti anami.



    Tu arada a lui, Marcel Ciolacu spusi că ari miraki ti ună ñîcurari a deficitului comercial anamisa di ateali dauă văsilii. Marcel Ciolacu: “Zburămu ti coopeararea economică şi ti cum putem s-u dizvultămu deadunu emu zona comercială, emu componenta investiţională, ufilisinda nica şi resursili europeane. Ghirmănia easti partenerlu comercial principal ali României. Ari, ama, ma largu, un potenţial cabaia mari ti dizvoltari anamisa di ateali dauă văsilii şi deadunu aflămu năi turlii pritu cari putem s’lucrăm deadunu tra ‘sanvălimu năi păzări. Ti paradigmă, dauă direcţii importante suntu participaria activă la procesul di reconstrucţie ali Ucraina ică agitorlu ti dizvoltarea ali Republică Moldova. Tru aestu context, năspoi voi să spunu ti agiutorlu a nostrum pănu di mardzină tra Ucraina”.



    Ghirmănia să spusi sinfirisită ti investiţii tru petrochimie, di industria producătoari di ngrăşăminte, cum și ti industria di materiale di construcţii ditu România. Vizita premierului român tru Ghirmănia avu tru planu andamasi cu reprezentanţăli a Parlamentului federal, a mediului di afaceri, ali diaspora şi ali industriei di apărari. Uidisitu cu Marcel Ciolacu, investiţiile germane suntu aştiptate maxus tru domenii cum materialele di construcţie ică produsele alimentari. Tru aţea ţi mutreaşti energia veardi, premierul adusi aminti că România ari tru plan dizvoltaria a unui parcu eolian tru Amarea Lae, iara, după ţi legislaţia va s’hibă adoptată, mărli companii ghirmane ditu domeniu potu s’hibă trapti s’facă investiţii. Tu ţi mutreaşti diaspora, Marcel Ciolacu lă prezentă a reprezentanţălor ditu comunitatea di români ditu Ghirmănia proiectili a guvernului di Bucureşti ahărdziti tră aesta. “Lipseaşti s’aflămu ceareili tra s’aibă ama ună comunicari anamisa di dumnilleaavoastră şi aţelli di acasă. Va s’yinimu cu un program di start-up tra diaspora” – declară premierlu.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Ultimatum

    Ultimatum


    Tu seara a dzuuâllei di 26 di cirişaru a anlui 1940, ambasadorlu ali Românie, Moscova eara gritu ntrâoarâ la ministurlu sovietic di externi, cunscutlu Molotov. Tru unâ havaie di glleţu, al Gheorghe Davidescu îlli si da un ultimatum prit cari Uniunea Sovietică câfta imperativ ali Românie să-lli prida Basarabia şi nordul ali Bucovină. Spusili a ultimatumlui suntu cabaia serti a deapoa tru documentu suntu arădăpsiti len turlii di aberaţii istoriţi. Molotov avea ahurhită di vâr kiro ataca retorică contra ali Românie, tru paralel cu avansul militar nreghistrat di aliatlu di atumţea a sovietitlor, Ghirmânia hitleristă, pe frontul ditu Ascâpitatâ. Eara, dimecu, un moment pritu cari Uniunea Sovietică ş-pripunea s-aibâ hâiri, tut simfunu cu Pactulu Molotov-Ribbentrop cari apufusea sutâllea anamisa di Moscova şi Berlin.




    Numâsitu Pactu di nifuvirseari, tratatlu ruso-ghirmanu fu simnatu tu dzuua di 23 di agustu 1939. Pi thimellilu a aliştei akicâseari, Ghirmânia nazistâ şi Rusia comunistă nkisirâ s’ampartâ lumea. După maşi unâ stămână, Ghirmânia atacâ Polonia, neise, nkisi aşi Doilu Polimu Mondial. Tru idyiul kiro, şi Uniunea Sovietică aputrusi Polonia şi li anvârligă ripubliţli baltiţi, Estonia, Letonia şi Lituania. Meslu cirişaru di aoa şi 80 di an’i fu un momentu lâhtâroasu tru istoria ali Europă. La 15 şi 16 di cirişaru 1940, armata sovietică aputrusi aţeali trei n’iţ ripubliţ baltiţi a deapoa tu Ascâpitatâ, Franţa capitula tru polimlu cu Ghirmânia. Armistiţiul s-bagâ tru practico tu 25 di cirişaru a deapoa, a daua dzuuâ, Uniunea Sovietică caftâ ali Românie, ultimativ, dauă reghiuni a llei. Ma amânatu va s-iasâ tu migdani că tuti eara tu simfunie cu unâ akicâseari secretâ apufusitâ di aţeali dauă puteri dictatoriale unâoarâ cu Pactul di nifuvirseari.




    Tru noaptea-a dzuuâllei di 26 di cirişaru, România s’vidzu maşi ea goalâ dinintea a unâllei fuvirseari mortalâ, ţi ici nu u akicâsea. Ghirmânia nzistă nu ş-pripusi niti unu sticu di oarâ s’llia apărarea ali Românie. Tu ahurhita-a meslui cirisaru, Berlinlu avea dimândatâ a Bucureştiului că, ma va, tra s-aibâ garanţii di partea-a Reichului, lipseasti s’ahurheascâ pâzârâpseri cu Uniunea Sovietică. Maşi câ Moscova nu aprukea ici vârâ pâzârâpseari şi pistipsea maşi tu forţa aputrusearillei militarâ. Câtu angrica şi garanţiile a Reichului, vrea s-veadă România dupu maşi doi meşi di dzâli di la Ultimatumlu sovietic şi dupu un an di la Pactul di nifuvirseari simnatu cu sovietiţlli.




    Tru agustu 1940, Ghirmânia arbitră” Diktatlu di Viena prit cari, un altu viţinu, Ungaria, vrea s-anâpâdeascâ unâ altâ reghiuni ali Românie, partea di nordu ali Transilvanie. Dimecu, tru cirişaru 1940, România eara maşi ea goalâ dinintea-a revendicărlor revizionisti a nâscântoru viţin’i, ndrupâti di akicâseri ntunicati anamisa di mărli puteri. Apandisea-a român’ilor, cari eara simfun’i s-ahurheascâ pâzârâpseri, vini dupu doilu ultimatum, tru zboarâ fără echivoc: pridarea ali Basarabie şi nordulu ali Bucovinâ, după unâ hartă pitricutâ di Moscova, şi evacuarea a askerillei şi ali administraţie ti maşi patru dzâli.




    Dimi, fudzearea-a românilor s-alâxi tru unâ hauuâ dramaticâ, unâ cadealihea traghedie umanitară. Askerea sovietică, ndrupâtâ di bandi locale, nkisi cu provocări, mpârdări şi crimi. Administraţia, oficiallii a statlui român şi armata vâsilikeascâ furâ aguditi niacumtinatu şi mulţâ români furâ vâtâmaţ. Şingiri fârâ bitiseari di arifugat nkisirâ cu lâhtârseari câtâ arâulu Prut, năulu sinuru apufusitu di Stalin. Idyealui s-feaţirâ lucârli şi tru Bucovina, tălliată ndauâ di sinurlu apufusitu pritu Ultimatumlu al Molotov. Askerea română avu ordinu s-nu aminâ tufeki, s-nu aproaki provocări cari vrea u facâ ma greauâ catandisea. Ama trân’ipserli nu s-avea bitisitâ. Tru idyiul lâhtârosu anu 1940, România nica vrea s-da ali Ungarie nordul a Ardealui şi ali Vârgârie, sudlu ali Dobroge. Diznău, askerea şi administraţia suntu trapti şi oamin’illi s-arifugiadză ntrâoarâ, cu multi trân’ipseri şi drami. Dininti, ama s-videa lâhtârosu polimlu.



    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie

    Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie


    Dzăţ di român’i mutarâ cap, marțâ, la Consulatlu a Româniillei di Bonn, stipsindalui că, după ţi lucrarâ tru agricultură, tru Ghirmânie, furâ păltiţ multu pţânu icâ ici. Oamin’illi şi spusirâ nvirinarea şi câtugursescu câ nu au cu ţi s’yinâ nâpoi tru România. Aestă catandisi greauâ easti mași unâ ditu multi altili, di lenu turlii. Tru mplină pandemie di Covid-19, mulţâ român’i aleapsirâ s’fugâ ditu cratlu a loru tra s’lucreadzâ tu xeani, maxus tu agricultură. Ghirmânia easti mași unâ ditu destinațiili a lor vest-europeani. Aprindu 9 di apriiuru, dimecu, tru mplină catandisi di ananghi tru România, aproapea 2 n’illi di oamin’i fudzirâ ta s’adunâ sparanghel ghirmanu. Unâ ş’unâ ţi agiumsirâ aclo, elli s-plâmsirâ ti condiții greali di banâ şi lucru. Nu easti libidzâtâ niţi pânâ dzuua di azâ desi fudzearea-a oamin’iloru fu ndreaptâ di autorităț icâ n’illi di oamin’in’i s-ndreapsirâ elli işişi cu autobuzi și avioane charter şi fudzirâ, tru unâ goalâ noapti, di Suceava (nord-apiritâ), ţi eara tu carantină, tamam tu Ghirmânie!




    Ma multu, fără tin’isearea-a meatriloru di viglleari şi cu documenti simnati di cathi unu insu, nu pritu agenţii di plasari. Audiată, acşi, di stămâna ţi tricu, tru Parlamentul di București, deadunu cu ministurlu ti Externe, Bogdan Aurescu, ministurlu a Lucărlui Violeta Alexandru feaţi muabeti, tru ahurhita-a aliştei stâmânâ, Berlin, cu omologlu federal, Hubertus Heil, și cu ministurlu ghirmanu trâ Alimentaţie şi Agriculturâ, Julia Klockner. Violeta Alexandru lâ deadi curayiu a lucrătorloru s’facâ sesizări cându lâ suntu călcati ndrepturli. Tu arada a lui Hubertus Heil pricânâscu că infecţia tru masă, catacum aţea ditu nâscânti abatoari ghirmani iu lucreadză român’i, easti trâ niaprukeari, nica şi âlu facu di arşini, câţe lucrâtorlli român’i lipseaşti s’aibâ idyili ndrepturi di viglleari suţialâ, securitate şi sănătate tru lucru ca aţelli ghiman’i. Minișţârlli Alexandru și Heil simnarâ unâ declaraţie comună di naeti tra s’da silâ tu lucărlu deadunu tru pâzarea–a lucărlui şi a politiţloru suţiali. Tru idyiul kiro, București, cumândusearea-a Parlamentului apruke, iniţiativa-a social-democraţlor ditu Opoziție, trâ thimilliusearea a unei comisii di anchetă cari s’facâ isapi nâscânti lucri ţi nu suntu tu aradâ tru ligătură cu fudzearea-a lucrătorlor sezonieri tru xinâtati tru mplină pandemie.




    România easti protlu furnizor di sezonieri tră agricultura-a statelor europene occidentale, atea ţi dişcllisi, tru aestu kiro ndilicatu, unâ lârgurie opearațiune di lobby a organizațiilor patronale ditu statili respectivi pi ningâ Guvernili a lor, deapoa gaereţ diplomatiţi a autoritățlor occidentali pi ningâ Executivul român. Acşi că, pe fondul di niaprukeari trâ azboiurlu a cursiloru aerieani ditu România cătră multi state ditu Uniunea Europeană, anvârliga di 30 di n’illi di lucrători români eara anamisa di pţân’illi cari ma largu nkisirâ s’urdinâ tru Ascâpitatâ, tra s-lucreadzâ tru agricultură.




    Ngrâpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala