Tag: Ghiveci de toamna

  • Ghiveci de toamnă

    Ghiveci de toamnă

    Este o mâncare specifică
    verii şi toamnei, atunci când se găsesc cele mai multe legume în stare
    proaspătă. În România există multe reţete pentru ghiveci, o mâncare în care
    sunt puse laolaltă multe legume. Poate tocmai din acest motiv, cuvântul
    ghiveci este folosit în vorbirea curentă nu doar în sens gastronomic, ci şi
    pentru a exprima o situaţie nedefinită, cu multe elemente disparate sau pentru
    a spune cuiva că a făcut un lucru prost, expresia folosită fiind ai făcut un
    ghiveci!


    Pe lista ingredientelor
    necesare obţinerii unui ghiveci întâlnim, între altele, cartofi, ceapă, ardei gras sau kapia, varză, morcovi, usturoi, dovlecei, vinete, rădăcină de ţelină, de pătrunjel sau
    de păstârnac. Acum, în plină toamnă, dacă dorim să includem mazăre şi fasolea
    păstăi, atunci trebuie să ajungem la magazin pentru a le lua de acolo în stare
    congelată.

    Există ghiveci făcut numai cu legume şi cu
    ulei, care mai este numit şi ghiveci călugăresc. Există însă şi reţete de ghiveci cu carne de peşte, cu carne de pui sau cu carne amestecată, de porc, de vită şi de oaie. Pentru a rumeni carnea, în reţetele de altădată era
    folosită untura pe când acum este folosit preponderent uleiul


    Pentru a obţine 8 -10 porţii, avem nevoie de un kg de
    cartofi, de 3 … 4 morcovi, de o ţelină, de 2 … 3 cepe, de o varză mică sau de
    câteva buchete dintr-o conopidă şi de un dovlecel Putem adăuga, de asemenea, vinete şi ardei gras, 200 de grame de fasole păstăi şi de 200 de grame de mazăre. Ne mai trebuie câţiva căţei de usturoi, ulei,
    bulion sau suc de roşii, sare şi piper.

    După
    ce curăţăm şi spălăm legumele, tăiem în cubuleţe cartofii, dovleceii şi ţelina,
    tăiem în rondele morcovii, mărunţim conopida sau varza şi tăiem în felii subţiri ceapa şi ardeiul gras. Ceapa
    o putem căli uşor în ulei, apoi o transferăm într-o cratiţă cu apă, unde
    adăugăm, pe rând, celelalte legume.

    Dacă
    o parte dintre legume provin din conserve şi sunt semipreparate, le punem în
    cratiţă ceva mai târziu, la fel ca şi bucăţile de carne, laolată cu sosul rezultat. Amestecăm legumele şi bucăţile de carne, adăugăm suc de roşii şi le lăsăm să mai fiarbă
    astfel încât să se amestece aromele. Când legumele sunt fierte, adăugăm o lingură de
    bulion şi usturoiul tocat mărunt şi apoi lăsăm compoziţia pentru jumătate de
    oră în cuptor, la foc mic. De menţionat este faptul că nu trebuie să amestecăm
    legumele în vas deoarece, fiind fierte, acestea se pot sfărâma. În final,
    adăugăm sare şi eventual piper după gust.


    Se consumă imediat, după ce se presară frunze
    proaspete de ţelină şi pătrunjel, tăiate mărunt. La aceste legume poate fi adăugată şi carne de pui
    sau de porc. În acest caz, la început punem în vas la fiert carnea, tăiată
    cubuleţe, pe care o spumăm, după care urmăm etapele pe care deja le-am
    prezentat.


  • Ghiveci de toamnă

    Ghiveci de toamnă

    Este o mâncare specifică
    verii şi toamnei, atunci când se găsesc cele mai multe legume în stare
    proaspătă. În România există multe reţete pentru ghiveci, o mâncare în care
    sunt puse laolaltă multe legume. Poate tocmai din acest motiv, cuvântul
    ghiveci este folosit în vorbirea curentă nu doar în sens gastronomic, ci şi
    pentru a exprima o situaţie nedefinită, cu multe elemente disparate sau pentru
    a spune cuiva că a făcut un lucru prost, expresia folosită fiind ai făcut un
    ghiveci!


    Pe lista ingredientelor
    necesare obţinerii unui ghiveci întâlnim, între altele, cartofi, ceapă, ardei gras sau kapia, varză, morcovi, usturoi, dovlecei, vinete, rădăcină de ţelină, de pătrunjel sau
    de păstârnac. Acum, în plină toamnă, dacă dorim să includem mazăre şi fasolea
    păstăi, atunci trebuie să ajungem la magazin pentru a le lua de acolo în stare
    congelată.

    Există ghiveci făcut numai cu legume şi cu
    ulei, care mai este numit şi ghiveci călugăresc. Există însă şi reţete de ghiveci cu carne de peşte, cu carne de pui sau cu carne amestecată, de porc, de vită şi de oaie. Pentru a rumeni carnea, în reţetele de altădată era
    folosită untura pe când acum este folosit preponderent uleiul


    Pentru a obţine 8 -10 porţii, avem nevoie de un kg de
    cartofi, de 3 … 4 morcovi, de o ţelină, de 2 … 3 cepe, de o varză mică sau de
    câteva buchete dintr-o conopidă şi de un dovlecel Putem adăuga, de asemenea, vinete şi ardei gras, 200 de grame de fasole păstăi şi de 200 de grame de mazăre. Ne mai trebuie câţiva căţei de usturoi, ulei,
    bulion sau suc de roşii, sare şi piper.

    După
    ce curăţăm şi spălăm legumele, tăiem în cubuleţe cartofii, dovleceii şi ţelina,
    tăiem în rondele morcovii, mărunţim conopida sau varza şi tăiem în felii subţiri ceapa şi ardeiul gras. Ceapa
    o putem căli uşor în ulei, apoi o transferăm într-o cratiţă cu apă, unde
    adăugăm, pe rând, celelalte legume.

    Dacă
    o parte dintre legume provin din conserve şi sunt semipreparate, le punem în
    cratiţă ceva mai târziu, la fel ca şi bucăţile de carne, laolată cu sosul rezultat. Amestecăm legumele şi bucăţile de carne, adăugăm suc de roşii şi le lăsăm să mai fiarbă
    astfel încât să se amestece aromele. Când legumele sunt fierte, adăugăm o lingură de
    bulion şi usturoiul tocat mărunt şi apoi lăsăm compoziţia pentru jumătate de
    oră în cuptor, la foc mic. De menţionat este faptul că nu trebuie să amestecăm
    legumele în vas deoarece, fiind fierte, acestea se pot sfărâma. În final,
    adăugăm sare şi eventual piper după gust.


    Se consumă imediat, după ce se presară frunze
    proaspete de ţelină şi pătrunjel, tăiate mărunt. La aceste legume poate fi adăugată şi carne de pui
    sau de porc. În acest caz, la început punem în vas la fiert carnea, tăiată
    cubuleţe, pe care o spumăm, după care urmăm etapele pe care deja le-am
    prezentat.