Tag: gimnastica

  • Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    La cathi patru añi, nai ma buñilli sportivi dit lumi s-antrec la Agiocurli Olimpiți. Evenimentul adusi ş-estan la startu 10.700 di competitori, dit 206 di vâsilii şi reghiuni. Cu unâ delegaţie di cama di unâ sutâ di sportivi, România easti pritu vâsiliili nai ma ghini reprezentati, la 100 di añi di la prota nișani olimpicâ a tricolorilor, amintatâ tut Paris, la rugby. Acutotalui, pi hiotea a kirolui, sportivlli româñi amintarâ 313 nișeñi olimpiți, dit cari 92 di malmâ, 98 di asimi şi 123 di bâcâri.

    Membrilli a delegaţillei româneascâ inșirâ tu migdani, Paris, nica dit protili dzâli di astrițeri. Cu nișanea di malmâ di la 200 di metri liber ş-cu bâcâri di la 100 di metri, David Popovici fu prit ânotătorlli ți loarâ nai ma multili nișeñi. La maș 19 ani, sportivlu a clublui Dinamo Bucureşti, diplo campion mondial și cvintuplu campion evropean, şi-umplu palmareslu cu ațeali dit soni nișeñi ți nu li avea, dirmi ațeali olimpiți.

    Vinirâ dapoaia protili nișeñi a canotorilor: malmâ la dublu vâsli la bârbaț şi asimi tu idyea probâ la mlleri, fu unâ crișteari mari tu unâ dumeni ți, tu kirolu dit soni, avu nai ma bunili rezultati/catortosi la rami.

    Nu va agârșari niți criștearea di la gimnasticâ. A că fu dumenea ți lo nai ma multili nișeñi, 25 di nișeñi di malmâ, 20 di asimi şi 26 di bâcâri, gimnastica nu mata nâ adusi harauâ dit 2012, Londra, anda Sandra Izbaşa amintă malma la ansâreri, Cătălina Ponor lo asimea la gimnastica di-mpadi, iar echipa femininâ amintă nișeñi di bâcâri. Tora, featili puturâ s-intrâ tu toplu a milețlor, bitisindalui pi loclu 7 astrițearea a echipilor şi loarâ nai ma multili calificări tu finalili/bitiserli individuali.

    Nai ma mărli aştiptări ti dzâlili ți armasirâ s-duc ma largu la canotaj, iu ațeali dit soni finali va s-hibâ sâmbătâ. Tut di pi api aştiptăm nișeñi şi di la multiplul campion mondial la kanoe Cătălin Chirilă. El duți ma largu unâ aradâ di performanţi ți s-aproachi di şapti dețenii ş-cari ahurhi cu ațeali dauâ nișeñi di malmâ adusi tu 1956 di Leon Rotman di la Agiocurli di Melbourne şi s-dusi ma largu cu ațeali patru titluri amintati di Ivan Patzaichin anamisa di añilli 1968 şi 1984.

    Avem aştiptări, ca totna, ş-di la atletismu, ama ațeali dit soni rezultati/catortosi la astrițerli mondiali ș-evropeani nâ bagâ zorea s-nu him ș-ahântu cu hâști. Nu nai tu soni, la halteri, România va s-hibâ reprezentatâ di dauâ sportivi cu şansi mări la nișeñi: Loredana Toma, la 71 di kiladz, şi Mihaela Cambei, la 49. Loredana easti pi loclu 4 tu clasamentul mondial la categoria a llei, iara Mihaela, pi loclu 5. Tu antrițeari, va s-angreacâ, siyura, cum va s-ducheascâ eali tu ațel stic di oarâ, ama și ambiţia ți u aspusirâ dauli sportivi cathi oarâ cându fu ananghi.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România la Agiocurli Olimpiţi: Gimnasta Sandra Izbaşa

    România la Agiocurli Olimpiţi: Gimnasta Sandra Izbaşa

    România la Agiocurli Olimpiţi: Gimnasta Sandra Izbaşa

    România eara tru topurli a ghimnasticăllei mondială kiro di dekenii. Numili a multipliloru campioani olimpiţi Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Simona Amânar ică Cătălina Ponor eara, añi arada, tu protili frăndză ali actualitati sportivă iuţido pi mapamondulu.

    România la JO: Gimnasta Sandra Izbaşa

    logo-main-gdpr
    logo-main-gdpr

    România eara tru topurli a ghimnasticăllei mondială kiro di dekenii. Numili a multipliloru campioani olimpiţi Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Simona Amânar ică Cătălina Ponor eara, añi arada, tu protili frăndză ali actualitati sportivă iuţido pi mapamondulu.

    Tru añilli ditu soni ama, ghimnastica românească nu mata avu rezultati. Ratarea-a calificarillei pareiilor ali Românie la Agiocurli Olimpiţi di Tokio, emu la masculin, emu la feminin, easti spunearea pănu di marzină ti arkişurarea valorică catastrofală a ghimnasticăllei românească.

    Ediţia ditu soni a Agiocurloru Olimpiţi la cari avu rezultati anămusiti tru concursulu di ghimnastică fu aţea di Londra, ditu 2012. Pareia feminină alină loclu 3 pi națiuni, iarapoi Cătălina Ponor amintă medalia di asimi la sol. Nai ma bunlu rezultatu fu loclu I amintatu di Sandra Izbașa la ansăreri, rezultat cari adusi aţea ditu soni medalie olimpică di malămă ti ghimnastica românească.

    Sandra Izbaşa s-amintă la 18 cirişaru 1990, Bucureşti. Ahurhi cu ghimnastica di anda eara pi ilikia di 4 añi. La 12 di añi eara tu pareia naţională di giunioare. Doi añi ma amănatu, la Europeani, amintă asimea la giunioare, tru prova di sol. Prota a llei mari performanţă la senioare u avu tru 2006, la Internaţionalile di ghimnastică ali Românie, iu amintă la individualu compus, la sol şi ansăreri.

    Tut tru 2006, la Europeanele di Volos, amintă ună medalie di malămă la sol, ună di asimi cu pareia şi ună di brondzu la bârnă. Amintă deapoa ma multi medalii tu antriţerli continentali și mondiali. Performanțili ali Sandra agiumsiră tu kipită tu 2008, la Agiocurli Olimpiţi di Beijing, cu medalia di malămă amintată la sol.

    Deapoa avu doi ani ama nu cu buni rezultati. Tru 2011 ama, la Europeanili di Berlin, Izbașa agiumsi prota emu la sol, emu la ansăreri. S-turnă cu dauă medalii di malămă și di la Europeanili ditu 2012, di Bruxelles – ună amintată la ansăreri, iarapoi alantă cu pareia. Hăirlătica ditu idyiulu anu, di la Agiocurli Olimpiţi di Londra, fu aţelu ditu soni rezultatu cama mari ditu cariera sportivă ali Sandra Izbașa.

     

    Autoru Florin Orban

    Armănipsearea: Taşcu Lala