Radio România Internațional

Tag: gimnaziu

  • Fizica şi chimia predate altfel

    Fizica şi chimia predate altfel

    Cu 12 ani în urmă,
    asociația nonguvernamentală Centrul de Evaluare și Analize Educaționale iniția proiectul Fizica altfel
    pentru a schimba metoda de predare a acestei discipline la gimnaziu. Ce s-a
    dorit în 2011 a fost renunțarea la învățarea teoriei urmată de aplicarea ei în
    diverse probleme în favoarea încurajării experimentării direct de către elevi. Cum și de ce s-a simțit nevoia predării
    altfel a fizicii în România aflăm de la Cristian Hatu, președintele Centrului
    de Evaluare și Analize Educaționale. :

    A fost, de fapt, un răspuns la niște tendințe
    pe care le vedeam în alte țări cu sisteme educaționale performante. De ce s-a
    produs o asemenea schimbare de paradigmă în alte țări? E o discuție mai
    complexă, dar o să menţionez câteva elemente care mi se par mie importante.
    Față de acum 30-40 de ani, când multe slujbe presupuneau activități repetitive
    și rutiniere, odată cu trecerea timpului, cu introducerea automatizării, s-a
    redus tot mai mult procentul acestor joburi rutiniere, unde muncile erau
    repetitive. A crescut procentul slujbelor în care era nevoie ca angajatul să
    gândească cu mintea lui și să rezolve situații problematice noi. Și atunci s-a
    pus problema în ce măsură școala mai trebuie să se bazeze pe memorare, pe
    reproducere și dacă nu cumva acum școala trebuie, într-o măsură mai mare, să
    dezvolte o gândire structurată a elevilor. Și au încercat să regândească modul
    în care se predau anumite discipline în școală pentru a dezvolta gândire
    critică, partea de rezolvare a problemelor. Și atunci, când predai științele
    exacte sau când ai o temă, să zicem la fizică, tu, ca profesor, ai o temă, nu
    mai vii în fața clasei și doar predai legea lui Ohm. Nu mai spui doar formula,
    ca apoi să treci imediat la rezolvarea unor probleme. Dimpotrivă îl lași pe
    elev, după ce îi pui o problemă în față, să-și bată capul, să găsească
    rezolvarea problemei respective. Profesorul face un pas în spate și-l lasă pe
    elev în contact direct cu realitatea. Deci, la scară mică, elevul reia pașii
    prin care a trecut cercetătorul când a făcut o descoperire.



    În plus, metoda investigației aplicată prin
    proiectul Fizica altfel poate contribui la scăderea analfabetismului
    funcțional științific, elevii înțelegând direct cum funcționează o lege fizică
    și unde apare ea în practica zilnică, prin experimente și prin stimularea
    propriei gândiri. Dar cum reacționează copiii când sunt confruntați pentru
    prima dată cu această metodă? Ne povestește tot Cristian Hatu. I-a făcut
    curioși, iar apoi au început să-și dea seama ce potențial există în ei.
    Profesorii spun că, la început, elevii reacționează în felul acesta: De ce ne
    puneți pe noi să răspundem la întrebări? Noi, cu mintea noastră, nu putem să
    răspundem la așa întrebări. Dați-ne dumneavoastră răspunsul. Și durează niște
    săptămâni până reușesc să iasă din acest blocaj care este normal să se formeze
    din atâția ani de predare după metoda clasică.


    După 12 ani de aplicare a acestui
    proiect, se poate spune că Fizica altfel este un succes. Aproape 3 mii de
    profesori au fost instruiți să predea după metoda investigației. Și dacă, la
    început, proiectul s-a adresat doar claselor de gimnaziu, începând cu clasa a
    VI-a până la a VIII-a, în timp au fost extins și la liceu. Detaliază tot
    Cristian Hatu, președintele
    Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. La gimnaziu s-au făcut și schimbări în
    programa școlară în această direcție. Inspecțiile acum verifică în ce măsură
    profesorii aplică în clasă metoda investigației. La examene, fie cele de grad,
    fie de definitivat, profesorii sunt întrebați despre învățarea prin investigație.
    Și la liceu, chiar dacă au fost probleme cu adoptarea unei noi programe de
    liceu, s-a găsit o soluție intermediară și s-au propus recomandări metodologice
    pentru profesorii de la clasa a noua și la clasa a zecea, pentru că veneau
    elevi din gimnaziu unde se aplicase învățarea prin investigație, dar care,
    odată admiși la liceu, urmau să studieze după abordarea clasică. Și atunci, cu
    aceste repere metodologice, profesorii au fost ajutați să continue abordarea
    folosită la gimnaziu cu această primă generație de elevi, care acum e în clasa
    a zecea.


    Succesul
    programului Fizica altfel i-a determinat pe cei de la Centrul de Evaluare și Analize
    Educaționale să inițieze de câțiva ani și proiectul Chimia altfel, bazat tot
    pe metoda investigației. În viitor, intenția asociației este
    de a dezvolta un proiect similar pentru predarea matematicei.


  • Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    De câţiva ani, programele şcolare preuniversitare
    din România conţin şi câteva cursuri opţionale. Prin colaborarea dintre şcoli,
    părinţi şi elevi, aceste cursuri pot fi alese pentru a fi predate chiar din
    clasa a IIIa. Unul dintre ele este cel de arhitectură. La scurt timp după
    aprobarea lui, asociaţia De-a arhitectura a perfectat, cu ajutorul Ordinului
    Arhitecţilor, un curs şi un manual destinat claselor a IIIa şi a IVa. Acest
    manual poate fi predat fie într-un singur an, fie de-a lungul a celor doi ani,
    în clasa a IIIa şi a IVa. Arhitecta Miruna Grigorescu – membră fondatoare a
    organizaţiei De-a arhitectura despre cursul conceput de ei: Acest
    curs a fost prezentat, în cadrul unui proiect pilot, în 7 clase din
    Bucureşti, în anul şcolar 2012-2013.
    Apoi, predarea cursului a crescut exponenţial: în următorul an, am avut 60
    clase şi de atunci, în peste 100 de clase din ţară, se predă cursul acesta.
    Anul trecut am expediat manuale în 37 de localităţi.


    Copiii cărora li se
    predă acest curs beneficiază şi de prezenţa unui arhitect-voluntar în clasă,
    arhitectă care o asistă pe învăţătoare în predarea cursului. De-a arhitectura
    este un curs care îmbină teoria cu practica, punând accent pe descoperirea la
    pas a oraşului în care locuiesc copiii. Miruna Grigorescu: La
    nouă sau zece ani sau unsprezece ani, cât au copiii noştri, este esenţial să
    experimenteze oraşul, să fie ghidaţi şi încurajaţi să-l înţeleagă în diverse
    feluri. Întorşi în clasă, analizează împreună cu arhitectul ceea ce au aflat şi
    în cele din urmă construiesc cu mâna lor fel de fel de lucruri de la machete până la orăşele în miniatură la
    care contribuie întreaga clasă. Copii învaţă să reducă la scară şi să înţeleagă
    ce este aceea o reprezentare în plan sau o faţadă sau ergonomie. De aici încep
    să studieze materiale şi texturi precum şi contextul geografic şi climatic al
    clădirilor, chiar şi cel istoric. Apoi, află despre oraş şi despre cum
    funcţionează oraşul ca un mecanism sau un organism. Învaţă şi despre
    regulamentul urban şi importanţa lui.


    Având în vedere popularitatea cursurilor opţionale
    deja predate, autorităţile din sistemul de educaţia împreună cu societatea
    civilă dezbat posibilitatea introducerii şi altor discipline. Una dintre ele ar
    fi educaţia juridică. Judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior
    al Magistraturii, s-a implicat în aceste discuţii. El a elaborat chiar un manual
    destinat liceenilor care va putea fi folosit atunci când educaţia juridică va
    fi inclusă în programa şcolară. Ce crede judecătorul Danileţ că ar trebui să
    conţină această nouă disciplină? Depăşim nivelul teoretic şi le spunem
    copiilor concret ce au voie şi ce nu au voie să facă pentru a nu încălca legile
    statului, de la Constituţie la Codul Penal, de la obligaţiile lor când merg pe
    stradă către şcoală, obligaţiile către familie precum şi drepturile lor. De
    asemenea, vor învăţa despre drepturile şi obligaţiile lor când intră în contact
    cu vreo instituţie a statului. În ultimii ani, în România, numărul copiilor
    care ajung în faţa organelor judiciare a crescut. Sunt din ce în ce mai mulţi
    copii-delincvenţi, din ce în ce mai mulţi copii-victime precum şi din ce în ce
    mai mulţi copii abuzaţi de către proprii lor părinţi. Dacă societatea nu face
    ceva pentru a preveni încălcarea legilor, s-ar putea ca peste cinci sau zece
    ani, când aceşti copii ajung adulţi, s-ar putea ca ei să fie oameni care nu
    respectă legile statului.


    Manualul de
    educaţie juridică are deja în cuprinsul său capitole care-i familiarizează pe
    copii cu legile în vigoare. Cristi Danileţ: Cuprinde 15
    lecţii de educaţie juridică prin care copiilor li se explică într-un limbaj
    netehnic, cu multe exemple, modul de comportament corect în societate începând
    cu drepturile lor până la obţinerea sau refacerea buletinului. Din manual,
    copii află ce se întâmplă cu ei dacă părinţii sunt plecaţi la muncă, în
    străinătate, sau sunt divorţaţi, cum pot fi protejaţi în caz de violenţă
    domestică şi ce înseamnă o răpire de copii. De asemenea, află care sunt
    substanţele interzise minorilor, mă refer la alcool, tutun şi droguri, sau cum
    este protejat de lege când cumpără un produs învechit sau un bun electronic
    care nu funcţionează cum trebuie. Alte capitole se referă la regulile de
    circulaţie, la ce se i se întâmplă unui copil când este prins fără bilet în
    mijloacele de transport în comun, când îşi poate deschide un copil un cont
    bancar, de la ce vârstă poate încheia un contract de prestări servicii sau
    chiar un contract de muncă.



    Toate aceste
    aspecte practice sunt apreciate de elevi, după cum aflăm de la Horia Oniţă,
    preşedintele Consiliului Naţionale al Elevilor: Noi încă de la început am susţinut acestă
    iniţiativă pornind de la ideea nostră că şcoala ar trebui să pregătească elevul
    pentru a fi cetăţean şi a se integra pe piaţa muncii. Din păcate, momentan,
    şcoala nu face nici una, nici alta. Şcoala oferă un bagaj de cunoştinţe
    teoretice, neinteresant pentru elev. Nu-l învaţă cum să înveţe, cum să se
    pregătească singur. Aceste materii opţionale, aceste materii diverse aduc
    plus-valoare în sistem şi unele au sferă largă de aplicabilitate. Mă refer la
    educaţia juridică, educaţia financiară. Chiar am făcut chiar un sondaj pe 7000
    de elevi, acum câteva luni, iar ei spuneau că sunt dezamăgiţi pentru că termină
    12 clase, achiziţionează multe informaţii, dar nu au fost învăţaţi ce înseamnă
    un contract de muncă, care e diferenţa dintre o lege şi o hotărâre de guvern,
    care sunt atribuţiile Parlamentului. Indiferent de slujba lor, se vor lovi de
    astfel de lucruri: ce e TVA-ul, ce înseamnă un impozit… Sunt lucruri total
    neabordate în sistemul de învăţământ din România.


    Chiar şi cursurile
    opţionale deja aprobate nu sunt alese şi predate aşa cum şi-ar putea dori
    elevii. Horia Oniţă: Din
    păcate, nu foarte mult şcoli aleg aceste opţionale aşa cum ar trebui, adică
    prin majoritate simplă, elevii şi părinţii, în calitate de persoane ce avizează
    alegerea elevilor, aleg aceste opţionale din portofoliul de cursuri pe care
    şcoala are dreptul să le propună. Din păcate, acest portofoliu nu conţine
    materii precum educaţie juridică sau arhitectură sau altele, pentru că şcoala
    propune doar materii clasice, ca opţionale, astfel încât norma profesorilor să
    fie completată.


    Recent, Ministerul Educaţiei a lansat,
    pentru dezbatere publică, planul cadru pentru învăţământul gimnazial, plan
    cadru în care se regăsesc mai multe cursuri opţionale ca până acum.

  • Jurnal românesc – 17.07.2014

    Jurnal românesc – 17.07.2014

    Autorităţile de la Bucureşti şi Budapesta vor înfiinţa, în următorii ani, 12 noi puncte de trecere a frontierei, astfel reducându-se la jumătate distanţa de 40-45 de kilometri dintre punctele existente în prezent. Anunţul a fost făcut după recenta şedinţă a comisiei mixte româno-ungare de cooperare economică, la care România a fost reprezentată de ministrul de resort, Constantin Niţă. El a precizat că în timpul reuniunii s-a discutat şi despre proiecte legate de interconectările reţelelor de energie electrică şi gaze naturale sau cele din domeniul feroviar, al transportului rutier, al agriculturii şi turismului. Totodată, a fost propusă o colaborare mai strânsă între cele două ţări în cadrul strategiei Dunării.



    O delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se află, în aceste zile, în România, pentru consultări cu autorităţile române. Delegaţia are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta, dar şi cu alţi oficiali români. Totodată, va discuta cu reprezentanţi ai sectorului privat, băncilor partenere, instituţiilor financiare internaţionale, cu comunitatea diplomatică şi organizaţii ale societăţii civile. BERD este cel mai mare investitor instituţional din România, cu investiţii de peste 6,7 miliarde euro în peste 360 de proiecte din industrie, comerţ, agro-business, infrastructură, energie şi finanţe.



    În România, copiii de acum vor câştiga o pensie cu 30% mai mică decât părinţii lor, chiar dacă obţin aceleaşi venituri lunare, din cauza muncii la negru şi a îmbătrânirii populaţiei. Scăderea natalităţii, migraţia românilor şi evaziunea conduc spre o realitate îngrijorătoare pentru anii viitori. Potrivit unui studiu al unei importante bănci prezente pe piaţa autohtonă, numărul persoanelor care vor ieşi la pensie va creşte exploziv, în schimb cel al salariaţilor nu va ţine pasul, ceea ce înseamnă că viitorilor vârstnici nu va mai avea cine să le achite pensia. Dacă în 2013, unul din cinci români avea peste 65 de ani, în 2060, atunci când copiii din ziua de azi vor ieşi la pensie, unul din trei români va avea peste 65 de ani, vârsta la care se iese la pensie.



    Gimnaziul cu predare în limba română din localitatea Corjova, situată în stânga Nistrului, dar care se subordonează de facto autorităţilor de la Chişinău, riscă să rămână fără sediu, administraţia separatistă transnistreană susţinând că instituţia nu şi-a achitat la timp plata pentru chiria clădirii – 700.000 de lei moldoveneşti (50.000 de dolari). Conducerea instituţiei a precizat că Tiraspolul insistă pentru deschiderea unui cont într-o bancă din stânga Nistrului, însă solicitarea nu poate fi acceptată deoarece gimnaziul este în subordinea Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, Astrid Thors, care s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chişinău şi Tiraspol, a subliniat că dreptul copiilor de a fi educaţi în limba maternă trebuie să fie pe deplin respectat.



    După mulţi ani de scădere, transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate către România dau primele semne de creştere. Acestea au ajuns în primele cinci luni ale acestui an la 1,5 miliarde de euro, atingând nivelul maxim al ultimilor cinci ani. Potrivit BNR, valoarea este cu 8,4% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2013 şi cu aproape 10% peste cea din 2011.

  • Ti aduţi năulu an scular

    Ti aduţi năulu an scular

    Tră 3,2 miliun’i di ficiuriţ şi adolescenţâ dit România ahurhi un nău an scular. Un an scular cari aduţi şi el alâxeri, aşi cum s-feaţi şi cu preţedenţâl’ii, marcaţ di unâ niacumtinatâ mindueari di reformari tra s-aflâ unâ formulâ uidisitâ. Nai cama di simasie alâxeari bâgatâ tru praxctico di aoa şi nclo easti alâxearea a turliil’ei prit cari va s-facâ isapi tră media di intrari la liceu. Aşi, media a aţilor patru an’i di gimnaziu va s-angreacâ ti intrarea la liceu tu proporţie di 25% şi nu di 50% cum easti tu aestu chiro. Isapea câ ari adgheafur anamisa di mediili ma mări amintati di elevi tu şcoală tu chirolu a gimnaziului şi mediile ma n’iţ di la evaluarea naţională easti aţea cari feaţi tra s-hibâ loatâ aestâ apofasi, spun atel’i ţi suntu cu apofasili. Unâ altă nâutati easti duţearea ma largu cu evaluărli ş-la clasili a doaua, a patra şi a şasea. Ministurlu ali Educaţie, Remus Pricopie, exighiseaşti:




    Va s-putem s-nviţăm cu mulţâ an’i ninti ş-nu tu bitisita a clasâl’ei a opta că un elev ari slâbinţi ti ufilisearea a numirilor ică la limba română şi, putem, andicra di aesti informaţii, s-fâţem corecturli ţi suntu ananghi.” Altâ turlie spus, evaluărli va s-hibâ yilipseri ti sistemlu educaţional românescu ş-ti axizerli amintati di elevi tu chirolu a an’ilor di studii. Tu ţi mutreaşti reforma a manualilor şcolare, alâxerli va sâ s-facâ cu preayalea, aestâ va s-dzâcâ em actualizarea a conţinutlui, em bâgarea tu lucru a manualilor digitali.




    Aşi cum spuni Ministerlu ali Educaţie, câlindarea apufusitâ easti tin’isitâ la aestâ dată, protili manuali digitali hiindalui tu plan ta s-alânceascâ tu bitisita a anlui scular 2013-2014. Remus Pricopie cundil’e că nu va s-tragâ mânâ di la formatlu pi hârtie, pi carti şi deapoa nica va si s-adavgâ şi componenta digitală. Tu aestu mes va s-hibâ lansati tră moeabeti publică metodologia di elaborari a manualilor tră clasili I şi a II -a, câlindarea a aiştor, ama şi turlia di implementari a manualilor digitali. Cu scupolu ti ufilisearea a aiştor manuali digitali, ministurlu ali Educaţie declară ti Radio România că proţeslu di ligari a sculiilor la internet va s-ducă ma largu ş-tru aestu an. Ia ţi spuni Remus Pricopie:




    Avem nâdia câ pân tru inşita a anlui s-bitisim proţedura di selecţie şi deapoa s-ahurhească bâgarea tru practico a proiectului propriu-dzâs. Aestâ nsimneadzâ ligarea cama di 2.500 di sculii la internet di bandă largă.” La capitolu topi lăi ş-tu aestu an armân infrastructura deficitară şi ixichea a avizilor sanitari, maxux tră hori, tru zonili iu nu ari canalizari şi apă curentă. Cu tuti aesti, proţentul a aiştor scădzu cu 5% andicra di an’il’i di ma ninti, spun isăchili.



    Textul: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala